Școala nu mai are nicio miză

Deși toate că educația reprezintă unul din cei mai importanți piloni în dezvoltarea unui stat, în România a scăzut dramatic calitatea actului educațional și relevanța educației pentru piața muncii. Factorii de decizie din sistemul educațional sunt de părere că rezultatele la evaluarea națională sunt slabe pentru că nu există un parg de notare. Altfel spus, elevii nu au o miză. În ceea ce privește bacalaureatul, „nu trebuie să facem o tragedie” e de părere Doru Balan, inspectorul general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Vaslui.

Roxana NĂSTASĂ

De la revoluția din 1989 și până în prezent, învățământul a trecut prin schimbări dramatice. S-au adoptat reforme peste reforme, numărul elevilor a scăzut, numărul școlilor s-a redus și rata abandonului școlar a crescut. Promovabilitatea la examenul de bacalaureat sau la evaluarea națională ilustrează cel mai bine această problemă. Lăsând însă la o parte elevii, nici profesorii nu stau mai bine. Dovadă este rata de promovare a examenului de titularizare și notele obținute.

Nici calitatea învățământului superior nu mai este ce era odată. Așa se face că acum ies studenți cu diplome pe bandă rulantă. Orice persoană ce a trecut examenul de bacalaureat și își permite o taxă de școlarizare poate urma o facultate. Nu ne este străină ideea că banii rezolvă aproape orice. Se știe că au apărut profesori care cer avantaje materiale în schimbul unor note mari, meditații pentru a le intra în grații și dascăli care fac favoritisme în funcție de situația financiară a elevului. Nu toți practică această „meserie”, însă din pricina celor care o practică, calitatea actului educațional are de suferit.

Întrebat de părerea sa asupra acestei probleme, Doru Balan, inspectorul general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui a declarat: „Notele mici la evaluarea națională sunt din pricina faptului că nu este pus un prag de nota 5, se iau note mici la examene pentru că programa școlară nu este bine revizuită și de vină este și societatea, cu exemplele sale negative”.

Totodată, el a mai precizat că „nu trebuie făcută o targedie din notele de la bacalaureat și rata de promovare pentru că și în Franța e la fel și nu se face o tragedie din asta”.

Un alt motiv ce stă la baza scăderii actului educațional este faptul că „a dispărut motivația anumitor profesori, mai ales din momentul în care salariile le-au fost micșorate cu 25% ” a mai spus acesta.

Cine mai vrea să învețe o meserie?

Învățămantul profesional este extrem de important pentru economia unei țări, companiile având nevoie ca de aer de persoane care „știu o meserie”. Lucrurile au evoluat însă într-o direcție greșită după Revoluție, astfel că numărul tinerilor cuprinși în această formă de învățământ a scăzut. Astăzi, majoritatea celor care urmează o școală profesională, o fac pentru bursa de 200 de lei pe care o primesc sau pentru simplul fapt că „e mai lejer” și „mai accesibil” decât la liceu. Puțini sunt cei care fac o meserie pe care vor să o și practice în viitor.

„Pentru a avea absolvenți care știu într-adevăr să practice ce au făcut după ce termină este nevoie de parteneriate private. În acest fel elevii, ar avea oportunitatea de a practica ceea ce au învățat, însă în județul Vaslui nu avem industrie, iar firmele care sunt nu se implică. De asta nici nu este motivație” a declarat inspectorul general adjunct la ISJ Vaslui, Doru Balan.

În alte județe mai dezvoltate din punct de vedere industrial, elevii au mai multe oportunități, numeroase firme încheind contracte cu unitățile de învățământ. Pe viitor, atât timp cât nu se va pune la punct acest sector educațional, companiile vor continua să se plângă de faptul că nu găsesc „meseriași”.