Șefului GOSCOM i s-a suit "foncția" la cap – Maidanezii vasluieni, tratați ca la stațiune
Câinii din padocul aflat în grija Serviciului de ecarisaj din cadrul GOSCOM Vaslui au parte de tratament ca la Băile Felix. Asta dacă e să ne luăm după informațiile postate pe site-ul instituției și după spusele șefului ei, Cătălin Bîrleanu, care ar fi în stare să ne spună că patrupedele poartă rochițe roz și că se uită aproape toată ziua la filme cu Scooby-Doo, cu excepția ședințelor de masaj și a meselor asistate de câte doi nutriționiști. Despre costurile acestor tratamente, însă, nimic. Nici pe site-ul GOSCOM, societate care aparține, atenție, municipalității, nu am găsit vreun raport și nici la Cătălin Bîrleanu vreo lămurire. Acsta din urmă a refuzat să ne ofere lămuriri pentru că el nu vorbește decât cu miniștri și că îl cam deranjează întrebările milițienești.
Bogdan RUSU
De fiecare dată când sunt întrebați despre problemele sensibile din domeniul lor de activitate, șefii și șefișorii vasluieni plătiți de contribuabili devin brusc persoane de rang înalt și nu mai discută cu oamenii de rând. O problemă din acest set, la care nimeni din presa locală nu mai are acces de ani de zile (tocmai pentru că este foarte sensibilă) este cea a câinilor comunitari cu acte de Vaslui. De mai bine de doi ani, niciun reprezentant al mass-media nu a avut acces la rapoartele GOSCOM, privind activitatea Serviciului de ecarisaj din cadrul instituției. Avem însă informații de la oamenii care trăiesc în zona SC TERMICA SA (locul în care se află padocul gestionat de firma de gospodărire locală) potrivit cărora animalele latră toată ziua, și nu pentru că afară este lună plină, ci din alte motive… Aceleași persoane ne-au mai spus că aceste animale trăiesc într-o mizerie de nedescris și că îngrijitorii de la ecarisaj se întrec să ia din pâinea care ar trebui să li se dea animalelor.
Situația maidanezilor din România a intrat de ceva vreme în atenția câtorva europarlamentari străini care s-au adresat Parlamentului European, dar și a societății civile europene. Nimic nu a fost trunchiat sau ascuns opiniei publice. Nu la fel procedează însă autoritățile locale din municipiul Vaslui care se asigură continuu că nimeni nu are acces la datele oficiale (statistici, rapoarte și așa mai departe) care privesc situația animalelor prinse pe raza de acțiune a Serviciului de ecarisaj din cadrul GOSCOM. Mai mult, conducerea instituției de gospodărire locală se poartă de parcă ar fi finanțată de… Patriarhia Rusiei, fapt pentru care nu este datoare să furnizeze informații delicate muritorilor de rând.
Omul care vorbește doar cu miniștrii
După repetate stăruințe, reporterii Est News au reușit, ieri, să se întâlnească cu directorul GOSCOM, Cătălin Bîrleanu, care a vorbit preț de câteva minute fără întrerupere despre viața bună a câinilor fără stăpân de la padoc. Ni s-a spus că există un cabinet medical în incinta padocului (dotat cu masă de operație), că un control de la nivel central s-a terminat cu bine și așa mai departe. Cum era și firesc după atât de multe vorbe fără greutate scriptică, am insistat, solicitând… cifre. Am dorit să aflăm câte animale s-au aflat lunar, în ultimul an, în grija salariaților de la ecarisaj; câte animale au fost prinse lunar; ce sume s-au cheltuit (tot lunar!) pentru prinderea, hrănirea și tratarea medicală a câinilor, precum și alte detalii de genul acesta.
Din păcate, dialogul ce se arăta fructuos s-a oprit brusc, cu o răbufnire grosolană a managerului GOSCOM.
„Da’ ce? Ești cumva ministru? Asemenea informații eu le prezint Guvernului! Mă deranjează modul ăsta de abordare ca la miliție”, a spus Cătălin Bîrleanu.
Probabil deprins să discute erudit doar cu miniștri (nu cu spărgătorii de asfalt, plivitori de trandafiri, vidanjori și alte categorii socio-profesionale de mai de jos), inginerul devenit directorul Bîrleanu a uitat că banii cheltuiți pe câinii vagabonzi nu vin nici din portofelul vreunui ministru, nici din al său, ci de la bugetul local.
Cu toate că am primit un refuz total, am insistat cu cererea de informații, ca să aflăm totuși ce se întâmplă în debaraua Serviciului de ecarisaj, dar degeaba. „Nu o să vă ajute cifrele la reportaj. Nu aveți nevoie de ele”, a concluzionat Bîrleanu, ca un bun cunoscător al tagmei. Și gata!
Fără alte informații, nu ne putem raporta decât la cele câteva date istorice găsite ca urmare a unei temeinice documentări online, ce fac referire la situația padocului din anul 2011 (decembrie). Astfel, tot ce știm la această dată este că la începutul lunii decembrie 2011, în grija Serviciului de ecarisaj Vaslui se aflau 40 de patrupede și că hrănirea lor costa zilnic 17 lei (puțin peste 20.000 de lei pe lună). Despre cât a costat prinderea acestor animale și eficiența cheltuielilor, respectiv câini prinși versus lei cheltuiți pentru asta, nu s-a scris niciodată pentru că nu a fost posibil. Nu am aflat nici ce au mâncat zilnic aceste animale captive timp de câțiva ani. Nu am putut afla nici câte animale au murit de la o lună la alta și nici din ce cauze (sinucidere poate?!). Nu am aflat nici numărul de adopții făcute de la intrarea în atribuții a hingherilor. Motivul… natura „sensibilă” a informațiilor… sau poate a șmenurilor făcute la nivelul GOSCOM.
În aceste condiții, ne vom folosi de prevederile legii 544/2001, privind liberul accces la informații de interes public că poate așa vom reuși să ne transformăm subit în miniștri. Nu de alta, dar guvernanții sunt singurii parteneri de dialog ai inginerului Bîrleanu.
Ce bine-o duc câinii!
La câteva ore după discuția purtată cu inginerul Cătălin Bîrleanu, directorul GOSCOM Vaslui, pe site-ul societății a fost postat un material amplu și epurat de orice informație concretă, intitulat „Gestionarea câinilor fără stăpân – generalități”. Abia așa am aflat cât de bine o duc toți maidanezii din padocul de la Termica. Salariații de la Serviciul ecarisaj hrănesc cățeii în vârstă de 6-12 săptămâni de trei ori pe zi, iar pe cei de peste 12 săptămâni până la 12 luni, de două ori pe zi. Cei mai bătrâni, de peste un an, sunt hrăniți o dată pe zi. Dar nu se precizează nimic despre consistența meselor, nici despre sumele aferente și nici despre proveniența hranei.
De asemenea, am aflat că „hrana uscată este administrată individual și supravegheat”. Oare cum sunt suprevegheați (teoretic) la masă cei peste 40 de câini flămânzi la care li se aruncă mâncarea? Câți salariați se ocupă de această supraveghere? Presupunem că un pluton, că dacă o face un singur om…
GOSCOM mai precizează că toate boxele sunt spălate și dezinfectate zilnic (Cu ce? Cât costă?). Probabil că este mai curat în padoc ca la spital. La fel se face și cu vasele de apă din care beau animalele.
La capitolul asistență medicală, se precizează că animalele ce dau semne de boală sunt înregistrate și examinate medical cu prioritate la sosirea în adăpost, că evaluarea stării de sănătate a câinilor fără stapân cazați în adăpost se face periodic, de câte ori este necesar (ce medicamente li se administrează, cât costă?).
Asta în situația în care nici oamenii din spitale nu beneficiază de un asemenea tratament atent, iar unii stau leșinați pe străzi ore bune. Mai mult, zilnic, fiecare animal este examinat clinic, iar orice eveniment medical este înregistrat în fișa individuală și în registrul central. Mai lipsea un maseur profesionist și doi nutriționiști și câinii vasluieni s-ar fi simțit ca la Băile Felix.
Prezentarea GOSCOM continuă pe același ritm monoton, insipid, cu adopția animalelor și se încheie apoteoic cu precizări privind instituția care face controale la Padoc. Fiind o prezentare generală, adică succintă, nici nu ne așteptam la detalii. De ce nu s-a postat însă pe site date clare, concrete? Asta înseamnă sume de bani, cifre, investiții… așa ca să se vadă pe bune, cât de bine viețuiesc animalele în tabăra de vacanță a serviciului de ecarisaj vasluian.
Un site ca vinul: scump și sec
Deși are un site (chestie superbă plătită lunar) GOSCOM Vaslui a uitat să introducă pe el informații esențiale despre activitatea unității. Ne întrebăm care este eficiența instrument scump, dar care nu prea spune nimic celui care caută informații despre activitatea societăți. Unde sunt rapoartele anuale care se pun sub ochii populației de mai toate instituțiile care au legături financiare profunde cu bugetul de stat? Probabil că în orașul cu miniștri nu se citesc site-urile de la Vaslui și de aceea s-a omis hârțogăraia plină de detalii.
Cifrele au relevanță!
Din ianuarie până în iulie 2014, 390 de vasluieni au fost muscați de câini. Din raportările primite de Direcția de Sănătate Publică Vaslui, reiese că în doar șase luni s-au înregistrat 343 de cazuri de acest gen. Adică, în medie, două cazuri de pe zi! Deși nu toți vasluienii cu pricina au fost atacați de câinii comunitari, un procent semnificativ cele 390 de cazuri au fost cu siguranță victime ale maidanezilor.
Conducerea GOSCOM ne-a spus însă că la această data (15 septembrie 2014) nu mai există câini vagabonzi pe străzile municipiului Vaslui, dar că mai sunt cazuri de animale aparținând unor societăți private, dar care nu pot fi prinse fără acordul proprietarilor. Altfel spus, hingherii nu pot să neutralizeze aceste animale pe terenul firmelor, chiar dacă animalele ies constant prin gardurile societăților. Motivele invocate: lipsa acordului proprietarilor și riscul de a se utiliza inutil pistoalele cu tranchilizant (deoarece câinii ieșiți din spațiile private se întorc pe terenul proprietarilor înainte ca tranchilizantul să își facă efectul).
Exact ca peste tot se fura din fondurile alocate maidanezilor ( desi nu sunt de acord nici cu sumele alocate care sunt aruncate efectiv pe geam cind avem probleme si mai grave cum ar fi oamenii care locuiesc pe strada ) si nemernicii aia nu isi fac treaba cum trebuie .Pentru cei muscati de maidanezi dati fratilor primaria in judecata si nu va lasati intimdati ca este dreptul vostru .