Constantinescu și Solomon, inspirați de Lica Gheorghiu

Deputatului Adrian Solomon și primarului Constantin Constantinescu le-a venit ideea trăsnită să boteze fostul Cinematograf „Victoria” cu numele Licăi Gheorghiu, fiica lui Gheorghe Gheorghiu Dej, primul dictator al României. Lica Gheorghiu a fost făcută actriță la comanda tatălui său, iar prestația ei artistică a oripiliat întreaga lume a filmului românesc. „Prințesa roșie”, cum a mai fost numită, s-a mai făcut remarcată și prin statutul de femeie de moravuri ușoare, picanteriile facând deliciul bârlădenilor și în zilele noastre.
 Simona MIHĂILĂ
Bârladul, capitala culturală a județului, este, în sfârșit, la un pas de celebritate, una care ar putea stârni hohotele de râs ale țării și chiar ale Europei. Ieșirea din anonimat s-ar putea datora unei idei cel puțin trăznite a cărei semnătură o poartă nimeni altul decât primarul Constantin Constantinescu, dar pe care nu a respins-o – după cum a afirmat primarul – nici deputatul Adrian Solomon: aceea de a boteza fostul Cinematograf „Victoria” cu numele Licăi Gheorghiu, fiica mai mică a primului dictator al României, Gheorghe Gheorghiu Dej, bârlădean de origine.
Autoritățile spun că sunt deschise oricărei alte sugestii care să evidențieze legătura Bârladului cu cinematografia, dar dacă nu va apărea în timp util, e foarte posibil ca numele strălucitei muze care i-a inspirat pe aleșii noștri să devină o prezență permanentă pe buzele bârlădenilor.
Lica Gheorghiu este „diva” care a oripilat întreaga lume cinematografică din România, cea pe care tatăl său a visat-o stea de cinema în ciuda faptului că era complet lipsită de talent, carismă și orice alte date care recomandă o persoană către statutul de actor. Nici măcar faptul că nu a făcut studii în domeniu nu a stat în calea ambițiilor mărețe ale fiicei și ale tatălui.
Lica a apărut pe lume în perioada când Gheorghe Gheorghiu Dej lucra la Galați ca spărgător de piatră. Viitorul dictator tocmai se însurase cu o femeie care avea o slăbiciune de neînvins: alcoolul. Cu ea, a avut două fete: Tanți și Vasilica, cea din urmă fiind cunoscută sub diminutivul de Lica.
Viața Licăi a fost mai mult decât picantă. Când era studentă la ISE București, a intrat în relație cu ofițerul care o conducea cu mașina la facultate, așa că acesta a fost obligat să o ia de soție. Socrul l-a răsplătit cu o mulțime de funcții, cele mai multe de ministru. Visul frumos s-a spulberat după ce cei doi au divorțat. Împreună au avut un copil care a fost înfiat de Gheorghiu-Dej, devenind astfel fratele vitreg al mamei lui. După moartea bunicului-tată, nepotul a primit o pensie echivalentă cu a unui conducător de stat.
Lica s-a recăsătorit cu doctorul în medicină Gheorghe Plăcințeanu, „prea” intelectual pentru gusturile lui Dej. „Căsnicia” a durat doar câteva ore. La nuntă, printre invitați s-au numărat câțiva legionari și mai mulți KGB-iști. Aceștia din urmă s-au interesat de „dosarul” mirelui și au aflat că familia lui cochetase în trecut cu mișcările de dreapta. Așa că tinerii însurăței au fost săltați chiar în timpul nunții, împreună cu toți invitații. Câțiva, printre care și mirele, au fost judecați și condamnați.
Lica a fost eliberată, dar era iarăși singură. S-a recăsătorit cu un inginer pe care, conform tradiției, tata-socru l-a numit ministru. Mai târziu, a intrat în dizgrațiile acestuia și a fost îndepărtat.
 Lica Gheorghiu a moștenit „talentele” mătușilor sale
A urmat un nou divorț, dar Lica s-a consolat imediat, ajutată și de tată. Acesta i s-a conformat dorințelor nebunești și a transformat-o în mare actriță de cinema. Dictatorul a rezolvat totul cât ai bate din palme: l-a chemat la el pe actorul și regizorul Liviu Ciulei și i-a lansat comanda de a o face artistă pe sensibila Lica. Vrând-nevrând, acesta a trebuit să accepte. căci tatăl său, un arhitect care avea în proprietate clădirea în care funcționează azi Teatrul Nottara, era permanent urmărit de securitate. Nu a putut refuza nici după ce Gheorghiu-Dej i-a transmis dorința fiicei lui de a deveni stea de cinema. Timp de câțiva ani, românii au fost martorii carierei „spectaculoase” a „actriței” Lica Gheorghiu.
Ceva mai târziu, fiica președintelui se înscrie la Universitatea „Lomonosov” din Moscova. Pentru a „studia” așa cum se cuvine, a închiriat un apartament în cel mai luxos hotel din capitala URSS.
Aici a dus o viață de desfrâu, care nu era un secret pentru nimeni. S-a dovedit a fi o demnă continuatoare a moravurilor mătușilor sale, Pachița și Victorița, surorile tatălui. Povestea Licăi nu ar avea niciun farmec dacă nu am vorbi și despre vestitele sale mătușe, de la care, așa cum am spus, moștenise reale talente.
Pachița și Victorița erau muncitoare la fabricile de pâine și de sifoane ale unui patron grec, pe nume Xenophon Xenaxis. Cele două fete erau de o imoralitate răsunătoare în Bârlad: obișnuiau să întrețină relații intime cu cine se nimerea, în special cu muncitori din fabricile unde lucrau.
Victorița a fost concubina unuia din cei șapte asasini ale profesorului și filantropului bârlădean Stroe Belloescu.
Lica, poreclită și „Prințesa roșie”, a avut, totuși, un merit: datorită strălucitei sale prezențe pe firmamentul cinematografiei românești au fost construite studiourile de la Buftea.
E glumă?
Având în vedere minunata poveste de viață a marii stele de cinema Lica Gheorghiu, dar și noblețea care i-a caracterizat familia, alegerea făcută de Constantinescu și Solomon e greu de calificat. E foarte posibil, însă, ca totul să fie o glumă a edilului-șef, în spiritul celor pe care le obișnuiește.