Monument de valoare universală pe cale de dispariție

Încă o iarnă va prinde Palatul Copiilor Vaslui „dezbrăcat” în fața intemperiilor. Deși clădirea este menționată pe lista cu cele mai importante monumente istorice din țară, are pereții exteriori dezgoliți de stratul de ipsos de mai bine de trei ani, fapt care va conduce la distrugerea lor. La degradarea edificiului va contribui cu succes și faptul că imobilul nu are toate jgheaburile necesare evacuării apei de ploaie, iar acoperișul are încă mai multe găuri neacoperite. Această apă va curge pe cărămizile din zid. Mai mult, clădirea este fisurată. Vinovații sunt constructorul care a oprit lucrările acum patru ani, legislația care permite purtarea unor procese îndelungate, dar și autoritățile care au grijă de patrimoniul național. Interesant este că evaluarea modului în care s-au conservat lucrările făcute la Palatul Copiilor s-a făcut după doi ani de la data la care s-au oprit lucrările de consolidare a imobilului. Abia atunci Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național și-a dat seama că ar trebui să monitorizeze modul în care se fac lucrările la obiectivele de interes istoric.

Bogdan RUSU

Cauzele care au adus Palatul Copiilor în situația în care se află sunt multe. Primul răspuns îl oferă Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) Vaslui, care într-un document de control menționează că SC Impex Romcartel SA Iași, firma care a început lucrările de consolidare a imobilului, a părăsit șantierul fără a proteja lucrările executate – a se traduce găurile făcute în pereți- pentru perioada de iară pentru a nu fi deteriorate. „-înlăturarea burlanelor care asigură preluarea apelor meteorice duc la deteriorarea tencuielilor existente și a cărămizii decopertate prin ascensiune pluvială și fenomenul îngheț-dezgheț;” se menționează într-un proces verbal de constatare a stadiului de conservare a monumentului istoric Casa Mavrocordat (azi Palatul Copiilor) trecut în anul 2010 în Grupa A a Listei monumentelor istorice din România (monumente istorice de valoare națională și universală).

Corpul de Control al ISC, în același documennt, datat 27 ianuarie 2013, mai face o serie de precizări interesante: „în prezent, coșurile de evacuare a fumului de la vechile sobe au fost îndepărate, iar în acoperiș sunt spărturi, fapt care permite zăpezii să se infiltreze” și „în partea de nord există fracturi între corpul principal al clădirii și corpul nordic”. Nici lucrările din subsolul imobilului făcute la nivelul instalației sanitare nu au fost protejate prin asigurarea unei temperaturi optime în perioada de iarnă, existând riscul ca țevile să înghețe.

Inevitabil, dacă se trage o concluzie din cele trei afirmații făcute de experții ISC aceasta este că monumentului vasluian, datat acum 122 de ani, este „terminat”. Plouă prin acoperiș și acum, căci găurile sunt și astăzi prezente; zidurile sunt decopertate, burlanele lipsesc, iar fractura între corpul principal și cel nordic nu a fost înlăturată. Aceste probleme grave sunt foarte vechi, iar controlul ISC Vaslui, la solicitarea Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național (DJCPN) Vaslui s-a făcut abia în anul 2013, la doi ani după ce firma de construcții a sistat orice lucrare la sediul Palatului Copiilor. Acum, în anul 2014, monumentul vasluian a trecut prin trei ierni și curând va mai suporta efectele unui al patrulea anotimp rece, peste care îl va traversa cu un preț uriaș. Mai ales că zidurile sunt din cărămidă veche de dinainte de 1892, iar structura de rezistență este la fel de veche. Există infiltrații la soclu, bolta porticului este fisurată, tâmplăria este îmbătrânită – originală, iar acoperișul este spart. Motivația care a stat la baza efectuării controlului la șantier abia după doi ani nu ne este cunoscut. De DJCPN nu am primit nici măcar procesul verbal încheiat atunci când s-a verificat modul de conservare al lucrărilor, fiind invitați să redactăm o cerere de acordare de informații publice în baza Legii 544/2001, în ideea că vom obține răspuns la Sfântul Sisoe.

Un alt motiv al stadiului de degradare în care se află obiectivul de patrimoniu vasluian este legislația în domeniu, care permite termene de judecată fără număr și tărăgănarea unor procese la infinit. Conducerea Palatului Copiilor se judecă cu firma SC Impex Romcartel SA Iași într-un proces ce urmărește rezilierea contractului cu firma de construcții. Din nefericere pentru Mirela Nistoroschi, directorul Palatului Copiilor, acest proces este judecat în tribunal de aproape patru ani, fără a se da o soluție definitivă. Și ca tabloul să fie complet, instanța a decis sistarea lucrărilor pe întreaga perioadă a procesului, perioadă în care și finanțările pe proiectul de reabilitare au fost întrerupte. În acest interval de timp, conducerea Palatului nu are dreptul și nici fondurile necesare angajării unui alt constructor.

Un proces anevoios și de durată

„Mai avem, tot în litigiu asta, un proces nefinalizat, în care noi am cerut rezilierea contractului de expertiza. Totul este contestat, se face recurs la absolut orice proces pe care l-am avut pâna acum. Sunt numeroase procesele, unele s-au încheiat dupa ce au fost mutate pe la Curtea de Apel (Iași – n.r.). La Înalta Curte de Casație sunt făcute recursuri… De trei ani de zile, numai prin procese umblam”, declara Mirela Nistoroschi la finele lunii iulie 2014 pentru Est News.

Reamintim că proiectul de reabilitare a Palatului Copiilor Vaslui a început în 1998. În acel an, SC Provas SA Vaslui estima suma necesară reabilitării imobilului la 4,5 milioane lei (fără TVA). De la realizarea proiectului propriu-zis până la organizarea licitației au durat zece ani, astfel că abia în 2008 s-au demarat procedurile de licitație. Contractul a fost încheiat pe 3 noiembrie 2011, suma licitata fiind de 5,1 milioane lei, fara TVA. Valoarea a fost indexată cu diferența de TVA, modificată de la 1 iulie 2010, la suma de 5,28 milioane lei. Întreaga sumă calculată însă ochiometric, dar s-a uitat că imobilul supus reabilitării este monument de patrimoniu național, caz în care lucrările de reabilitare trebuie executate de specialiști în domniu și costă foarte mult. După alte analize și experitize, s-a stabilit că pentru a încheia lucrarea ar mai fi nevoie de alte13 milioane de lei. În aceste condiții, Ministerul Educației și Cercetării s-a retras (adică a refuzat să finanțeze) proiectul deja început. Nemaifiind fonduri, constructorul a oprit lucrările și le-a “conservat”. Adică lăsat în paragină. Conducerea Palatului are la dispoziție posibilitatea de a accesa fonduri de la Ministerul Culturii, însă nu poate realiza un proiect de finanțare deoarece conflictul cu firma de construcții nu s-au terminat printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Constructorii și-au bătut joc..

Mirela Nistoroschi ne-a vorbit despre modul în care s-au desfășurat lucrările în sediul Palatului, fără a folosi prea multe cuvinte elogioase. Primele conflicte dintre constructor și locatarii Palatului au început la scurt timp după începerea lucrărilor. Deși au fost rugați să lucreze pe porțiuni reduse, pentru a nu perturba toată activitatea profesorilor, muncitorii firmei au început să decoperteze masiv pereții exteriori și interiori ai clădirii. Suspiciunea conducerii fiind aceea că firma dorea să lucreze pe suprafață mare pentru a încas bani mai mulți. Mai mult, în spațiile în care au lucrat au distrus mobilierul din dotarea instituției. Inclusiv lambriul vechi ca și sediul Palatului Copiilor a fost avariat, fiind depozitat în subsolul clădirii în condiții deplorabile. Șantieriștii au demolat sobele vechi din palat, dar au uitat să acopere găurile create în acoperiș, astfel că imediat după ce s-au sistat lucrările, în podul Palatului a apărut un strat de zăpadă înalt până la genunchii unui adult. Mirela Nistoroschi s-a arătat dezamăgită și de faptul că reabilitarea Palatului a început eronat, de la bază spre acoperiș, deși în mod normal, afirmă directorul, trebuia să se înceapă de la nivelul acoperișului, pentru a asigura protecția întregului ansamblu. Din contra, salariații firmei de construcții au lucrat la perții din pod, lăsând în urma lor câteva sute de kilograme de deșeuri, pe care salariații Palatului le-au coborât la parter, pentru a preveni apariția unei rupturi la nivelul tavanului. Pentru a sublinia „interesul” avut la fața locului de cei pe care i-a angajat, Nistoroschi ne-a arătat ușile cumpărate de constructor, care au crăpat în câțiva ani de la montare.

Copiii de la Palat, exilați pe unde se poate

Din cele 18 cercuri care funcționează în cadrul instituției, doar opt își desfășoară activitatea în imobilul monument. Restul, pe unde apucă. Pe la școli și chiar în sediul Casei de Cultură din Vaslui, unitate care solicită o chirie, bani pe care conducerea Palatului Copiilor nu îi poate asigura. Sunt situații în care cursanții învață să cânte în spații din afara Palatului,atât de înghesuiți, încât simplii spectatori ascultă cu teama de a nu lovi tobele.