De ce se schimba atat de des legile fiscale in Romania? In ultimii 10 ani au fost operate peste 200 de modificari ale fiscalitatii. Vezi in text ce spun consultantii fiscali, dar si opinia reprezentantilor Ministerului Finantelor
Peste 200 de schimbari ale legilor fiscale in ultimii 10 ani, adica mai des de o data pe luna legislatia fiscala din Romania se schimba, punand la incercare nervii contabililor, ai managerilor si ai consultantilor fiscali. Toate aceste schimbari ii costa pe „Schimbarile dese denota practic o lipsa a unei strategii fiscale”, spune Ramona Jurubita, Partner, Head of Taxation Services, KPMG Tax. Gabriel Biris, partener al Biris Goran, da vina pe interesele politicienilor si pe carpeli. Mihaela Mitroi, sefa departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica a PwC e de parere ca instabilitate fiscala vine si din slaba capacitate administrativa si de prognoza a autoritatilor. Reprezentantii Ministerului Finantelor spun insa ca sunt mai degraba armonizari cu legislatia europeana si de coordonare a strategiei fiscal-bugetare.
- Ramona Jurubita, Partner, KPMG: Introducerea impozitelor suplimentare nu a fost facuta cu o consultare prealabila a industriilor afectate si fara a exista un studiu de impact corespunzator, rezultatul fiind impovarator
„Schimbarea legislatiei fiscale in Romania este un lucru care nu mai suprinde pe nimeni din mediul de afaceri din Romania, care nu ezita sa reaminteasca autoritatilor an de an cat de importanta este stabilitatea si
predictibilitatea cadrului legislativ pentru ca o companie sa isi poate desfasura activitatea in conditii normale. In ultima perioada schimbarile legislative au venit cu majorari de taxe pentru a umple golurile in visteria statului. Mai mult, introducerea impozitelor suplimentare nu a fost facuta cu o consultare prealabila a industriilor afectate si fara a exista un studiu de impact corespunzator, rezultatul fiind impovarator pentru majoritatea societatilor afectate. Schimbarile dese denota practic o lipsa a unei strategii fiscale robuste care sa aiba ca obiective o crestere sustenabila de venituri bugetare prin crearea premiselor corespunzatoare pentru dezvoltarea afacerilor din Romania”, spune Ramona Jurubita, Partner, Head of Taxation Services, KPMG Tax
- Gabriel Biris: Explicatiile tin de nevoia de carpeli pe termen scurt, toanele politicienilor, greseli ce au trebuit a fi corectate, jocul de glezne (ne facem ca lucram) si interese personale ale politicienilor sau sponsorilor lor
„Am incercat sa dau un raspuns mai complicat la chestiunea asta. Drept pentru care m-am apucat sa fac un inventar al tuturor modificarilor din legislatia fiscala in ultimii 10 ani. Sunt peste 200! Le gasesti aici.
In acelasi timp, daca stai sa analizezi evolutia veniturilor la buget, ca pondere in PIB, o sa vezi ca ele nu au crescut (tot in jur de 29 – 30% din PIB au ramas, iar structura a ramas relativ constanta). Pe buna dreptate iti vine atunci intrebarea: de ce?
Sunt cateva explicatii: 1. Nevoia de carpeli pe termen scurt. 2. Toanele politicienilor. 3. Greseli ce au trebuit a fi corectate. 4. Jocul de glezne, ne facem ca lucram. 5. Interese personale ale politicienilor sau sponsorilor lor”, considera Gabriel Biris, partener al Biris Goran.
- Mihaela Mitroi, PwC Romania: Instabilitatea fiscala vine si din slaba capacitate administrativa si de prognoza a autoritatilor romane
„Faptul ca Romania sufera la capitolul stabilitate legislativa si fiscala nu trebuie vazut ca fiind o exceptie la nivel
european. Pentru a face fata provocarilor bugetare din perioada crizei economice, mai multe state europene au fost nevoite sa majoreze anumite impozite si taxe.
Pe de alta parte, aceasta instabilitate fiscala vine si din slaba capacitate administrativa si de prognoza a autoritatilor romane, pentru ca de multe ori pentru a asigura veniturile necesare la bugetul de stat, autoritatile fiscale simt nevoia sa introduca pe parcursul unui exercitiu bugetar noi impozite si taxe.
Prin urmare, autoritatile prefera solutia mai facila de a impune sarcini fiscale suplimentare contribuabililor corecti, mai degraba decat sa adreseze problema mai dificila a gradului redus de colectare a impozitelor si taxelor existente si de combatere a evaziunii fiscale.
Este imbucurator insa faptul ca s-a demarat in ultima perioada proiectul extrem de necesar al reformei ANAF, care speram ca se va traduce printr-o crestere a gradului de colectare si prin reducerea evaziunii fiscale.
Mediul de afaceri a reclamat in repetate randuri ca pentru a crea si mentine un climat de investitii atractiv este nevoie de stabilitate, predictibilitate si transparenta in ceea ce priveste cadrul fiscal si legislativ”, explica si Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica, PwC Romania.
Reprezentantii MFP: Modificarea legislatiei fiscale a fost determinata de un cumul de factori interni si externi. In ultimii ani masurile fiscale au fost generate de raspunsul oferit pentru a diminua efectele crizei economice
„Modificarea legislatiei fiscale a fost determinata in timp de un cumul de factori, atat interni cat si externi. In ultimii ani masurile fiscale au fost generate mai ales de raspunsul oferit de autoritati pentru a diminua efectele crizei economice, care a afectat Romania incepand cu finalul anului 2008. Discutam in principal despre
identificarea unor solutii fiscale, economice si sociale, care au fost incluse in legislatia fiscala in scopul diminuarii dezechilibrelor macroeconomice, asigurarea sustenabilitatii finantelor publice, dar si pentru stimularea revenirii si cresterii economice.
In acest context, Romania a incheiat Acorduri de tip stand-by cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala, prin care autoritatile romane si-au asumat o serie de responsabilitati privind aplicarea unor reforme economice si de disciplina fiscala. Pentru punerea in aplicarea a acestor angajamente a fost nevoie de modificarile legislative, inclusiv de adoptarea unor noi reglementari fiscale. Un rol important l-a avut adoptarea Legii responsabilitatii fiscale (Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010) si modificarile aduse acesteia prin Legea 377/2013.
In cadrul acestei legi se reglementeaza Strategia fiscal-bugetara. Prin acest document de politica publica se stabilesc obiectivele si prioritatile in domeniul fiscal-bugetar, precum si tintele de venituri si cheltuieli ale bugetului general consolidat si ale bugetelor care sunt incluse in acesta. In plus, se stabileste si evolutia soldului bugetului general consolidat pe o perioada de 3 ani. In esenta, se doreste ca strategia fiscal-bugetara sa reprezinte un instrument ce ofera predictibilitate pe termen mediu in ceea ce priveste conduita fiscal-bugetara.
O alta sursa importanta care genereaza modificari ale reglementarilor fiscale provine de la statutul Romaniei de stat membru al Uniunii Europene care, bineinteles, implica o armonizare a legislatiei fiscale nationale cu cea comunitara, precum si coordonarea politicii fiscal-bugetare. Implementarea in legislatia romana a directivelor si regulamentelor europene, inclusiv a modificarilor acestora, precum si transpunerea regulilor privind intarirea disciplinei financiare, urmare a semnarii de catre Romania a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in cadrul Uniunii economice si monetare, a determinat, de asemenea, o serie de modificari ale prevederilor fiscale.
Mai putem mentiona, de asemenea, si alternanta la guvernare determinata de rezultatul scrutinelor electorale care influenteaza optiunile pentru un model de dezvoltare si isi pune amprenta in mod direct sau indirect asupra politicilor publice, inclusiv prin modificari ale prevederilor fiscale. Nu in ultimul rand, modificarile reglementarilor fiscale sunt determinate de raspunsul la anumite nevoi sau asteptari ale pietei sau mediului de afaceri, de includerea in legislatie a unor solutii si propuneri rezultate ca urmare a procesului de consultare publica sau inter-institutionala”, au transmis HotNews.ro reprezentantii Ministerului Finantelor Publice.
Concluzii:
1. Modificarile legislatiei fiscale au loc cu o frecventa mult prea ridicata, care pune sub semnul indoielii caracterul de predictibilitate al strategiei fiscale de care Ministerul de Finante incearca sa ne convinga. Urgentele aparute peste noapte care genereaza schimbari consistente ale legislatiei fiscale prin intermediul unor Ordonante de Urgenta nu sunt de dorit intr-o economie „asezata si stabila”.
2. Mai e destul loc pentru transparenta si flexibilizare in interiorul MFP. Suntem in pragul lunii decembrie si inca nu avem clarificat public un mod de calcul al accizei pentru 2015. Nu se stie care va fi sistemul redeventelor. Nu avem pus in dezbatere publica Bugetul pe 2015. „Multe companii isi elaboreaza planurile de investitii inca din lunile octombrie/noiembrie. Din acest punct de vedere incertudinile legate de fiscalitate afecteaza deja negativ aceste planuri. Ulterior, aceasta situatie are repercursiuni negative si la nivelul incasarilor bugetare deoarece companiile insele se afla in ipostaza de a avea fluxuri financiare sub-optimizate. In cazul in care tinta de deficit bugetar in anul 2015 este mentinuta la -1.4% din PIB, este foarte probabil sa fie adoptate masuri noi, atat pe partea de reducere a cheltuielilor cat si a cresterii veniturilor. O solutie in acest sens ar fi renuntarea la unele cresteri de cheltuieli promise pentru 2015”, a transmis HotNews. economistul Laurian Lungu.
3. Incertitudinea pe linia fiscalitatii in 2015 e maxima iar acest lucru nu este normal. Nu se stie daca anul viitor va fi insotit de noi cresteri de taxe si/sau impozite. Presedintele Consiliului Investitorilor Straini, Mihai Bogza, spera ca nu. „Credem ca exista toate premisele ca pentru anul 2015 sa nu aiba loc majorari de taxe, iar investitiile publice, care in 2014 au dat inapoi, sa revina la niveluri normale, inclusiv prin atragerea de fonduri europene nerambursabile. De altfel, cu ocazia reducerii CAS cu 5%, raspunzand unor ingrijorari venite din partea mediului de afaceri privind sustenabilitatea masurii pe termen mai lung, Guvernul a si mentionat ca va compensa impactul asupra veniturilor bugetare in principal printr-o mai buna colectare. Asteptam ca Guvernul sa onoreze aceasta promisiune, cu atat mai mult e loc destul in acest sens, Romania situandu-se pe un loc de neinvidiat in Europa, mai ales in ce priveste colectarea TVA. Din toata aceasta perspectiva, repet, cresteri de impozite in 2015 ar fi de neinteles si ar submina grav credibilitatea autoritatilor romane sub aspectul predictibilitatii mediului fiscal si a capacitatii de a implementa propriile angajamente”. a spus Bogza pentru HotNews.ro
Sursa: hotnews.ro
