Anemiile: considerații generale în viziunea Laboratorului de analize ProLife Medical Bârlad

Anemia se definește (în mod clasic), ca fiind scăderea hemoglobinei și a hematocritului sub valorile normale corespunzătoare vârstei și sexului. Hematocritul reprezintă raportul dintre volumul hematiilor și volumul plasmatic exprimat procentual.

Hemoglobina este o proteină conjugată constând dintr-un tetramer format din două perechi de lanțuri polipeptidice (globine), fiecare dintre acestea fiind conjugat cu un grup hem, un complex al unui ion de fier cu pigmentul roșu, porfirină, care conferă sângelui culoarea roșie. Fiecare gram de hemoglobină poate transporta 1.34 ml oxigen per 100 ml de sange.

Prin proprietățile sale fizico-chimice hemoglobina asigură functia fundamentală a eritrocitului de transportor de gaze (O2 și CO2), între plămân și tesuturi. Hemoglobina reprezinta 1/3 din masa celulară eritrocitară. În sângele arterial hemoglobina se găsește numai ca oxihemoglobina.

Funcțiile fundamentale ale hemoglobinei sunt:

– transportul oxigenului și CO2 în sânge;

– participă la menținerea echilibrului acido-bazic și a concentrației ionilor de hidrogen, în spațiul extracelular, luând parte la acțiunea de tamponare, în calitate de component al sistemelor tampon din sânge.

Simptomele anemiei

Reducerea capacității de a asigura transportul oxigenului (ca urmare fie a reducerii concentrației de hemoglobină din eritrocite, fie a reducerii numărului de eritrocite din circulatie), se manifestă prin paloare, care se instalează lent în anemia cronică și rapid în anemia consecutivă unei hemoragii, răcirea extremităților din cauza reducerii metabolismului din țesuturi, respirație accelerată care asigură o creștere a cantitații de oxigen fixată pe hemoglobina, tahicardie (creșterea frecvenței bătăilor inimii), pentru a compensa reducerea cantității de sânge care transportă oxigen.

Din cauza oxigenării insuficiente a sistemului nervos, mai pot aparea o serie de simptome cum ar fi: amețeli, cefalee (durerile de cap), astenie.

Rolul laboratorul ProLifeMedical în diagnosticarea anemiilor

În cazul existenței unei suspiciuni de anemie, confirmarea acesteia se poate face în cadrul laboratorului de analize medicale „Centrul medical ProLifeMedical Bârlad”, prin efectuarea următoarelor analize medicale: hemoleucograma completă, efectuarea frotiului periferic sangvin și determinarea numărului de reticulocite.

În cadrul laboratorului ProLifeMedical , hemoleucograma completă se obține folosind un analizor automat ultraperformant (durata de lucru a hemogramei este de 30 secunde), ce lucrează doar în sistem închis (foloseste reactivi originali destinați echipamentului respectiv), marcați cu un cod de bare citit automat de către analizor, în scopul de a identifica tipul reactivului, numărul de probe rămas și termenul de valabilitate al reactivului. În acest fel, se elimină numeroasele erori generate de folosirea reactivilor generici (mult mai ieftini) folosiți în sistemul deschis pe scară largă în laboratoarele din România.

În fiecare zi se realizează, în cadrul laboratrului ProLifeMedical, controlul intern de calitate pentru aceasta investigație medicală. Acest control intern se realizează prin folosirea sângelui de control pe trei nivele: scăzut, normal și ridicat. Scopul realizării controlului intern este acela de a se asigura încadrarea rezultatelor analizelor în țintele de eroare admisibile, garantand astfel un rezultat corect al analizelor efectuate.

Hemoleucograma completă cuprinde: seria globulelor roșii, seria globulelor albe, cu formula leucocitară diferențiată în cinci fracții: monocite, limfocite, neutrofile, eozinofile și bazofile. Efectuarea unei hemograme complete reprezintă investigația primară obligatorie în anemii, la care se adaugă, în anumite cazuri (stabilite de către medicul de laborator în functie de datele obtinute), examinarea frotiului de sânge.

Pentru stabilirea diagnosticului de anemie, medicii clinicieni din cadrul laboratorului ProLifeMedical, urmăresc următorii parametri din hemogramă:

* numărul de hematii – care în anemie poate fi scăzut, normal sau crescut în funcție de vechimea anemiei și de capacitatea măduvei osoase de a compensa anemia;
* hematocritul – care în anemii este scăzut;
* hemoglobina – care de asemenea este scăzută;
* volumul eritrocitar mediu (VEM), ne dă informații asupra marimii hematiei – este scăzut în anemiile feriprive și talasemii, normal în anemii posthemoragice, crescut în anemia pernicioasă;
* hemoglobina eritrocitară medie (HEM) – este scazută în anemiile feriprive și alte anemii care merg cu scăderea sintezei de hemoglobină (talasemii), normală în anemiile posthemoragice recente, crescută în anemia pernicioasă;
* concentrația hemoglobinei eritrocitare medii (CHEM) , este scăzută în anemiile feriprive și alte anemii care merg cu scăderea sintezei de hemoglobina și normală în restul anemiilor.

Restul parametrilor unei hemograme (număr de trombocite, volumul trombocitar mediu, trombocitocritul, numărul de leucocite si formula leucocitară) constituie, în multe cazuri, informații utile care ne pot avertiza asupra unei cauze a anemiei (leucemii, trombocitopenii etc.).

Examinarea microscopică a frotiului de sânge, reprezintă modalitatea de studiere a morfologiei celulelor sangvine, de apreciere a cantității de hemoglobină din hematii, a numărului de leucocite și trombocite din sânge, informații suplimentare care vor ajuta la stabilirea tipului de anemie.

Mai jos vă prezentăm câteva imagini cu determinarea frotiului periferic sangvin.

Tipuri de anemii

Anemia este semnul evocator al unei stări patologice.

Anemiile posthemoragice se caracterizează prin scăderea masivă a numărului de hematii precum și a cantității de hemoglobină. O formă gravă a anemiei acute posthemoragice este însoțită de șoc sau colaps cardiovascular. Forma cronică apare după pierderi mici, dar repetate, de sânge, prelungite deseori timp de luni și ani, ducând la epuizarea măduvei osoase și a rezervelor de fier ale organismului. Această situație apare în caz de ulcer duodenal sângerând, hemoroizi, colită ulceroasă, cancer gastric sau intestinal, pierderi de sânge prin urină și sângerări uterine abundente.

Anemia feriprivă se caracterizează prin încarcarea redusă cu hemoglobină a hematiilor și apare la persoanele care primesc prin alimentație cantitați insuficiente de fier, la cele cu absorbție defectuoasă de fier prin intestin, la cele la care consumul de fier este crescut (gravide, fete la pubertate etc.), precum și în utilizarea defectuoasă a fierului (tumorile maligne și infecții).

Talasemiile sunt boli genetice (transmise ereditar), caracterizate prin afectarea sintezei globinei (proteina specifică hemoglobinei). Majoritatea sunt forme minore de boală, caracterizate prin persistentța, de-a lungul vieții, a unei anemii ușoare, asimptomatice sau cu simptomatologie discretă. Formele intermediară și majoră ale talasemiei sunt rare, dar foarte grave.

Anemia pernicioasă (megaloblastică, Biermer), se caracterizează prin lipsa de maturație a globulelor roșii datorită fie unui aport insuficient de vitamina B12 și/sau acid folic, fie unei absorbții necorespunzatoare (orice afecțiune gastrică care scade sinteza factorului intrinsec, factor care asigură absorbția vitaminei B12).

Anemiile hemolitice apar în urma unei distrugeri exagerate a globulelor roșii, distrugeri datorate fie calității defectuoase a hematiei, fie anticorpilor din plasma sangvină, fie distrugerii într-un ritm prea accelerat a hematiilor de către splină. Factorii chimici care pot declanșa anemiile hemolitice sunt: cloratul de potasiu, benzenul, plumbul, fosforul, sulfamidele, fenacetina, toxinele unor microbi (streptococi, stafilococi), toxinele unor paraziți (exemplu: malaria) precum si unele toxine provenite din ciuperci sau veninuri de sarpe și paianjen. O anemie hemolitică foarte gravă se produce în cursul transfuziilor cu sânge incompatibil.

Anemiile prin defect de generare a hematiilor se mai numesc hipoplastice sau aplastice și sunt consecința incapacității măduvei osoase de a produce hematii. Aceste anemii care apar în special în bolile maligne ale sângelui (leucemii acute și cronice), sunt asociate cu o scădere a numărului de trombocite, din a căror cauză alături de anemie apar și hemoragii care vor accentua anemia.

Alte forme de anemii. Numeroase boli sistemice cronice se asociază cu o anemie ușoară sau moderată. Cauzele obișnuite sunt infecîiile sau inflamațiile cronice, cancerul și afecțiunile hepatice. În anemia posthemoragică acută tulburările țin de scăderea bruscă a volumului sanguin.

Anemia din bolile renale poate avea mecanisme variate: tulburări de utilizare a fierului și a acidului folic (în infecții), hematuria, secreția insuficientă de eritropoietină, cel mai frecvent însă, scăderea producției medulare.

În anemia din ciroza hepatică pot interveni (în afară de creșterea volumului plasmatic) și alte forme, de exemplu alcoolul inhibă maduva, blochează metabolismul folic și favorizează hemoragiile.

În cursul tratamentului unei anemii este foarte important să se urmărească pe lângă hemograma completă și numărul de reticulocite (ele sunt precursori ai hematiilor) care ne vor da informații asupra eficienței tratamentului. Mentionăm că și această analiza poate fi efectuata în cadrul laboratorului ProLifeMedical.

ÎNTOCMIT:

Chimist specialist: Prisecaru Mariana-Silvia

Manager IT: Dan Dobrovolschi