Un parc național cu jumătate de milion de turiști pe an, aproape de a fi distrus de mafia lemnului

Parcul Natural Apuseni, principalul obiectiv turistic al Munților Apuseni, se confruntă cu numeroase probleme, avertizează parlamentarii.

„Parcul Natural Apuseni suferă, anual, pagube însemnate din cauza mafiei lemnului. În anumite zone, inspectorii Romsilva au identificat un adevărat dezastru forestier, după zecile de sesizări trimise la Administrația Parcului Natural Apuseni, care reclamau defrișările ilegale din platoul Padiș sau Valea Aleului”, scrie, într-o interpelare adresată ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, deputatul din Cluj Aurelia Cristea.

„De asemenea, problema construcțiilor ilegale din parc și mizeria lăsată în urmă de turiști sunt, din păcate, realități sumbre, care cresc, an de an, în intensitate”, mai spune autorul interpelării.

Parcul Natural Apuseni este o arie protejată de interes național din categoria parcurilor naturale de tip peisaj terestru, care este împărțit de județele Alba, Cluj și Bihor.

În replică, ministrul Mediului, Grațiela Leocadia Gavrilescu, a precizat că, potrivit estimărilor, Parcul Natural Apuseni este vizitat de aproximativ 500.000 de turiști pe an. Concret, anul trecut, au fost eliberate 136.366 bilete de intrare la principalele obiective turistice. Cifra nu reflectă numărul total de vizitatori, întrucât, pe lângă cele 100 de unități de cazare autorizate care funcționează conform propriului program, există un număr mare de gospodării din mediul rural din parc care găzduiesc turiști fără a fi luate în evidență de autorități.

Suprafața totală a parcului este de 75.784 hectare, dintre care două treimi din suprafață reprezintă proprietăți private și doar o treime este proprietatea statului.

„Această configurație administrativă și de proprietate a teritoriului determină un nivel ridicat de complexitate a managementului ariei protejate și de relaționare cu factorii interesați. În unitățile administrativ-teritoriale situate pe teritoriul parcului locuiesc aproximativ 10.000 de persoane, iar nivelul de dezvoltare economică și socială a fost și este unul foarte scăzut raportat la nivelul de dezvoltare socio-economică la nivelul întregii regiuni. Acest fapt a determinat o presiune accentuată asupra resurselor naturale sitaute pe teritoriul parcului, cu precădere asupra fondului forestier”, explică ministrul situația din parcul natural.

Potrivit oficialului guvernamental, o altă presiune este exercitată prin construirea necontrolată și solicitarea de extindere a zonelor construite, „care nu urmăreau cu preponderență nevoile comunităților locale, ci construirea de case de vacanță sau dezvoltarea de stațiuni turistice care nu corespundeau nevoilor reale de dezvoltare”.

Grațiela Leocadia Gavrilescu sugerează în răspunsul său că autoritățile responsabile în domeniul construcțiilor din zonă tolerează ridicarea construcțiilor ilegale. În ciuda sesizării autorităților responsabile și chiar și a organelor de urmărire penală, „numărul construcțiilor ilegale nu a scăzut, fiind chiar în creștere”.

Partea proastă este că această situație se întâlnește în mod special în zona centrală a parcului, în zona Padiș, majoritatea construcțiilor fiind amplasate în zona de conservare specială, zonă de protecție integrală, unde sunt situate cele mai sensibile și vulnerabile habitate, dar și cele mai multe obiective turistice.

Concluzia ministrului este că trebuie prevenită erodarea iremediabilă a Parcului Natural Apuseni și că un management eficient și eficace al ariilor naturale protejate nu poate fi realizat fără implicarea, sprijinul și colaborarea factorilor interesați, în special a administrațiilor publice locale și comunităților locale.

Sursa: money.ro