Drama României. Cele mai îngrijorătoare statistici: Numărul de copii români născuți în străinătate s-a dublat. Rata natalității este mai mare peste hotare

Rata natalității în rândul mamelor românce din străinătate a fost de 12,5 copii la mia de locuitori în 2013 (acestea fiind cele mai recente date disponibile), în timp ce în țară a fost de 9,3 copii la mie în același an, arată datele centralizate de ZF pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică.

Astfel, numărul de copii români născuți de mamele de cetățenie română în străinătate a ajuns la 29.550 în 2013, ultimul an pentru care există date centralizate, iar raportat la un „stoc“ total de 2,35 milioane de emigranți români rezultă o rată a natalității de 12,5 copii la mia de locuitori. De remarcat este faptul că numărul copiilor născuți în străinătate în 2013 a fost dublu față de cel înregistrat în 2008, al doilea an cu o migrație externă semnificativă, ceea ce înseamnă că tot mai mulți emigranți români își întemeiază familiile peste granițe, în locul în care au posibilitatea de a lucra pe salarii de 3 – 4 ori mai mari decât în țară.

Spre compa­ra­ție, în țară, rata de natalitate a fost de 9,3 copii născuți la mia de locuitori în 2013 și a scăzut la 8,3 copii la mie în 2014. Institutul Na­țional de Statistică nu a putut furniza date privind numărul nașterilor ale mamelor românce din străinătate pentru 2014, datele fiind în curs de procesare.

„Faptul că rata de natalitate este mai mare în străinătate decât în România este explicabil pentru că vârsta medie a emigranților români este mai mică decât cea a populației rezidente. Structura pe vârste a emigranților arată că majoritatea celor care au plecat au vârste cuprinse între 15 și 45 – 48 de ani“, a spus profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București.

În 2013, vârsta medie a populației stabile din România a fost de 40,9 ani, potrivit datelor Statisticii.

Migrația externă, scăderea ratei fertilității și rata alarmantă a mortalității infantile din România față de alte state europene sunt o parte dintre factorii care contribuie la scăderea populației. Scăderea demografică este accentuată și de fenomenul reîntregirii familiilor emigran­ților români din străinătate care au început să-și ia în țările în care lucrează și copiii care inițial au rămas în țară. Așa s-a ajuns în situația în care unu din șapte români care au decis să părăsească țara în ultimii ani avea vârsta de sub 15 ani. „Deciziile emigranților români depind foarte mult de contextul economic din principalele țări de destinație ale acestora. Dacă economia merge bine, numărul românilor care aduc pe lume copii în alte țări va crește, la fel cum va crește și numărul celor care își vor lua copiii din România cu ei. Însă dacă se deteriorează situația economică din aceste state, situația se schimbă“, a explicat profesorul Vasile Ghețău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române. Potrivit unor estimări ale profesorului Ghețău, în ritmul actual de scădere a populației, România va rămâne cu o populație de 14,5 milioane de persoane până în 2050, după ce anul trecut a rămas cu sub 20 de milioane de locuitori.

Iar intențiile de revenire în România nu sunt deocamdată în planul multora dintre cei care au plecat.

Răzvan P., 38 de ani, absolvent de medicină, a plecat să lucreze ca medic în Germania în 2009, iar ulterior a mers și soția lui acolo. Acum, ei au doi copii cu vârste de 2, respectiv 5 ani, vin în țară de două ori pe an și nu au niciun plan privind reîntoarcerea în România. „Am plecat de la un salariu de 3.000 de lei net pe lună (660 de euro – n.red.) ca reprezentant de vânzări la o companie farmaceutică și am ajuns să câștig până la 5.000 de euro net pe lună. Nici nu poate fi vorba să ne mai întoarcem în țară. Ambii copii s-au născut în Germania, merg la grădiniță germană, iar în orașul în care locuim (care are 100.000 de locuitori – n.red.) sunt foarte multe familii de români. Chiar la grădiniță, fiica mea are o colegă româncă“, a spus Răzvan P.

Peste 2,35 milioane de români locuiesc și lucrează în străinătate. De departe cel mai mare val migraționist a fost înregistrat în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, an care a marcat dispariția a peste 544.000 de români din populația țării. Și în următorii ani s-a menținut trendul, astfel că în 2008 au plecat peste 300.000 de români, în timp ce în 2009 s-au înregistrat aproape 250.000 de plecări. În 2014 numărul emigranților români a fost de aproape 184.603 persoane. Problema principală a fenomentului migra­ționist în prezent este că pleacă specialiștii cu studii medii și superioare, care renunță, cel mai probabil, la locul de muncă pe care îl aveau în România.

„Există două posibilități de a acoperi golul lăsat de migrația externă: dezvoltarea economică a țării, completată  de politici demografice de încurajare  a natalității și de revenire în țară a emigranților români și «importul» de populație din afara țării, din Republica Moldova (principala sursă a imi­grației în România sau chiar din alte state din afara Uniunii Europene)“, a explicat prof. univ. dr. Monica Roman din cadrul Departamentului de Statistică și Econometrie al Academiei de Studii Economice din București.

Sursa: zf.ro