CEDO decide, in urma plangerii unui roman, ca angajatorii pot monitoriza comunicatiile pe internet ale angajatilor in timpul orelor de lucru
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a respins, marti, plangerea unui inginer roman care a fost concediat dupa ce a fost monitorizat folosind internetul in scopuri personale la serviciu si care a denuntat decizia angajatorului invocand incalcarea dreptului la intimitate, instanta europeana hotarand ca supravegherea comunicatiilor purtate pe internet de angajat in timpul orelor de lucru este justificata.
Reclamantul, Bogdan Mihai Barbulescu, este un cetatean roman nascut in 1979 si care locuieste in Bucuresti.
Din 1 august 2004 pana in 6 august 2007, Barbulescu a fost angajat de o companie privata pe postul de inginer insarcinat cu vanzari. La cererea angajatorului sau, el a creat un cont de Yahoo Messenger cu scopul de a raspunde cererilor clientilor. Pe 13 iulie 2007, Barbulescu a fost informat de catre angajator ca discutiile sale pe Yahoo Messenger au fost monitorizate in perioada 5-13 iulie 2017 si ca inregistrarile arata ca a utilizat internetul in scopuri personale. Barbulescu a raspuns in scris ca a folosit serviciul doar in scopuri profesionale. I-a fost prezentat apoi un transcript al comunicatiilor sale, inclusiv mesaje schimbate cu fratele sau si cu logodnica sa referitoare la chestiuni personale, precum sanatatea si viata sa sexuala. La data de 1 august 2007, angajatorul i-a desfacut contractul de munca pentru incalcarea regulamentelor interne ale companiei, care interzicea folosirea resurselor firmei in scopuri personale.
Barbulescu a atacat in justitie decizia angajatorului sau, aratand ca decizia firmei de a-i rezilia contractul este nula si neavenita, intrucat angajatorul i-a incalcat dreptul la corespondenta prin accesarea comunicatiilor sale, fapt ce contravine Constitutiei si Codului Penal. Plangerea sa a fost respinsa pe motiv ca angajatorul a respectat procedura de concediere prevazuta de Codul Muncii si ca Barbulescu a fost informat in mod corespunzator de regulamentele firmei. Barbulescu a facut apel, sustinand ca e-mailurile sunt protejate de Articolul 8 (Dreptul la respectarea vietii private si de familie, a domiciliului si a corespondentei) al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si ca prima instanta nu i-a permis sa aduca martori pentru a dovedi ca angajatorul sau nu a avut de suferit ca urmare a actiunilor sale.
Intr-o decizie definitiva, pe 17 iunie 2008, Curtea de Apel a respins recursul sau si, bazandu-se pe legislatia UE, a considerat ca conduita angajatorului a fost rezonabila si ca monitorizarea comunicatiilor lui Barbulescu a fost singura metoda de a putea stabili daca a existat o abatere disciplinara. Mai mult, Curtea de Apel a stabilit ca probele prezentate in fata primei instante au fost suficiente.
Astfel, pe 15 decembrie 2008, Bogdan Mihai Barbulescu a depus la CEDO o plangere in care a aratat, bazandu-se pe Articolul 8 (Dreptul la respectarea vietii private si de familie, a domiciliului si a corespondentei), ca decizia angajatorului sau de a-i desface contractul s-a bazat pe o incalcare a intimitatii sale. De asemenea, bazandu-se pe Articolul 6, punctele 1 si 3 (d) (Dreptul la un proces echitabil si dreptul de a obtine citarea si audierea martorilor), el s-a plans ca modul de desfasurare a procesului in instantele nationale a fost inechitabil.
Judecatorii CEDO s-au pronuntat, marti, in aceasta speta si au stabilit, cu sase voturi la unu, ca nu a existat nicio incalcare a Articolelor 8 sau 6 din Conventia Europeana si ca deciziile instantelor romanesti au fost juste.
Potrivit Curtii, „faptul ca angajatorul a accesat contul profesional de internet al dlui Barbulescu si ca inregistrarea comunicatiilor sale a fost folosita in litigiu in sprijinul angajatorului a fost suficient sa implice ‘viata privata’ si ‘corespondenta’ reclamantului”. Curtea „a constatat, prin urmare, ca Articolul 8 este aplicabil”, se arata in comunicatul emis cu privire la decizia in cazul Barbulescu v. Romania.
Curtea arata apoi ca, „in primul rand, insa, Curtea nu a gasit nerezonabil faptul ca un angajator ar dori sa verifice daca angajatii isi indeplinesc sarcinile profesionale in timpul orelor de lucru si a remarcat ca angajatorul a accesat contul lui Barbulescu cu convingerea ca acesta continea comunicatii legate de clienti”.
„In al doilea rand, dl Barbulescu si-a putut prezenta argumentele legate de presupusa incalcare a vietii sale private si a corespondentei in fata instantelor nationale si nu a existat nicio mentiune in deciziile care au urmat despre continutul concret al comunicatiilor. In special, instantele nationale au folosit transcripturile comunicatiilor sale doar in masura in care acestea dovedeau ca a folosit computerul companiei pentru scopurile sale personale in timpul orelor de lucru, iar identiteatea persoanelor cu care el a comunicat nu a fost dezvaluita”, a mai aratat instanta europeana.
Prin urmare, CEDO a concluzionat ca „instantele nationale au ajuns la un echilibru corect intre dreptul dlui Barbulescu la respectarea vietii sale private si a corespondentei, in conformitate cu Articolul 8, si interesele angajatorului sau. Nu a existat, prin urmare, nicio incalcare a Articolului 8 al Conventiei Europene”.
De asemenea, cu privire la invocarea Articolului 6 din Conventie (Dreptul la un proces echitabil), CEDO a declarat aceasta plangere vadit nefondata, intrucat obiectiile lui Barbulescu au fost avute in vedere de catre Curtea de Apel, care le-a gasit a fi, intr-o decizie suficient de bine motivata, irelevante.
Sursa: hotnews.ro
