5 lectii pe care bancile ar trebui sa le invete rapid. Mai ales acum, cand sisitemul a raportat un profit de 1 miliard de euro, cat a facut si Banca Centrala Europeana

Dupa o pierdere record in 2014 (de peste un miliard de euro), bancile din Romania au reusit dupa un singur an sa inverseze situatia, obtinand un profit de peste un miliard de euro. Tot atat cat a facut si Banca Centrala Europeana (link) in acelasi an (2015). E drept, profitul bancilor romanesti este calculat la nivelul intregului sistem bancar, insa „pe verde”au fost circa doua treimi dintre banci, in vreme ce o treime a fost pe ierdere. Mare parte a profiturilor au venit pe fondul reducerilor provizioanelor pe IFRS constituite de bancheri.

Directorul Supravegherii din BNR, Nicolae Cinteza solicitase bancilor in ultima parte a anului trecut date suplimentare cu privire la restructurarile de credite, pentru a vedea daca acestea au fost realizate corect. „Am o suspiciune. Provizioanele pe IFRS au scazut, write-off nu a fost, vanzari de credite nu au fost. Scaderea de provizioane se regaseste in cresterea profitului, in conditiile in care stocul de credite a cunoscut restructurari si refinantari masive. E posibil ca presiunea pusa de actionari sa fi determinat bancile sa accepte restructurari pe care, altfel, nu le-ar fi acceptat”, spunea prin noiembrie, Cinteza.

Acesta a mai spus ca in jur de 11% dintre credite (24,9 miliarde de lei) au trecut printr-o restructurare, insa au fost si cazuri in trecut in care un credit a fost restructurat de 20 de ori si nu s-a platit nimic. ‘Am cerut bancilor sa trimita un istoric al tuturor creditelor restructurate. Mi-e teama ca vom gasi credite cu 20 de restructurari, fara sa se incaseze macar dobanda”, a mai spus atunci Cinteza.

Una peste alta, sistemul bancar local ramane bine capitalizat, cu o solvabilitate confortabil peste necesar (17%, fata de necesarul de 10%), putand relua creditarea economiei de o maniera mai consistenta. Asta daca nu apar factori „externi”, in genul legii darii in plata, care ar fi o calamitate pentru sistemul bancar, pentru clientii care vor dori sa isi cumpere o locuinta pe credit, dar si pentru bugetul de stat si in final, pentru toti contribuabilii.

Sectorul serviciilor financiare este al paisprezecelea mare angajator din economie cu peste 100.000 de angajati, din care in sectorul bancar lucreaza circa 50% dintre acestia. Sectorul bancar finanteaza in principal economia Romaniei, furnizand aproximativ 91% din finantarea totala acordata de sistemul financiar roman.

Cele 5 lectii pe care bancile ar trebui sa incerce sa le invete

• Lectia 1. Apropierea de client. E loc de imbunatatire cat China

In acest moment, intre banci si clienti exista o fractura de comunicare ce nu ajuta niciuneia dintre parti. Clientii nu au nicio putere de negociere in relatia cu bancile, si asta trebuie spus apasat si raspicat, intrucat exista voci din interiorul bancilor comerciale si chiar din BNR care recomanda clientilor „sa negocieze direct” cu banca. Pentru asta, e nevoie ca functionarii din banci sa manifeste o mai mare deschidere catre dialogul real cu clientii. In fond,  clientii sunt cei care sustin businessul bancar, nu invers. Exista perceptia ca bancile au urmarit profitul pe termen scurt si ca si-au pus propriile interese inaintea celor ale clientilor. „Bancile trebuie sa redobandeasca increderea clientilor si sa conceapa produse pentru clienti, nu cu scopul profitabilitatii lor”, spunea daunazi seful unei companii din Big4.

• Lectia 2. Judecati individual, nu global un business

Unele banci au inca un sistem birocratic stufos (rezultat si in urma fraudelor la care au fost supuse dar si aplicarii copy-paste a mecanismelor din banca-mama) care se intorc impotriva lor. Dezvoltarea in Romania, se stie, e foarte inegala atat pe clienti cat si pe regiuni. Doar 12 centre urbane genereaza crestere economica, iar jumatate din populatie este la limita subzistentei. In faza de expansiune, bancile au supraestimat viteza convergentei si disparitatile structurale sociale si economice existente in Romania, dupa care au trecut la extrema cealalta. Si sa va dau si un exemplu. Un amic care detine o firma de talie mica si care s-a adresat unei banci (din top 5) pentru credit, a fost respins desi era pe profit, cu taxe la zi samd. Explicatia, obtinuta cu greutate, a fost ca, din cauza neperformantei inregistrate pe grupa CAEN in care activa amicul, s-a decis sa nu se mai crediteze sectorul cu pricina. Absurd.

• Lectia 3. Transparenta si comunicare mai eficienta

Bancile comunica greoi si de multe ori, prost. Acesta e adevarul, oricat s-ar supara unii bancheri. In spatiul public apar foarte multe tampenii care nu sunt corectate de reprezentantii bancilor. Rareori, cate un executiv mai iese sa spuna cum stau in realitate lucrurile. „Ne irita sa-i tot auzim pe unii ca bancile nu se ocupa de cazuri sociale, noi facem asta saptamanal”, explica numarul 1 din BRD, Philippe Lhotte. „In urma cu cateva zile am discutat in board cazul unei locuinte ipotecate din Timisoara in care stau trei familii, trei generatii practic ale aceleiasi familii,  oameni corecti care au achitat pana acum toate ratele la credite. Dar proprietarul a intrat in somaj, de aceea i-am redus rata lunara, pentru a putea ramane in continuare cu familia in casa. Alt caz, in Constanta: o famile cu copil, ambii parinti in somaj. I-am intrebat cat pot sa plateasca si cat timp, iar rata a fost redusa cu 90%, pentru a le oferi oamenilor sansa sa-si revina in viitor”, a mai spus seful BRD. Nu ne place sa-i auzim pe politicieni acuzandu-ne ca nu ne ocupam de cazuri sociale. „Dar nu facem spectacol din asta!” Dimpotriva, noi ne ocupam de cazurile sociale, nu ei, mai spune Lhotte. Cat priveste transparenta, bancile trebuie sa explice unui client care le trece pragul mai intai riscurile la care se expune, si abia pe urma beneficiile.

• Lectia 4. Cei tre R ai sistemului bancar: Restructurati, Reinventati, Recuperati

E drept, unele banci, mai ales cele de talie redusa, nu mai au de unde restructura. Au ajuns la limita la care orice taiere le poate afecta nucleul activitatii de baza. Pentru acestea, optiunea cea mai la indemana este sa fuzioneze sau sa fie preluata. Cazul bancii lui Dorinel Umbrarescu (Banca Romana de Credite si Investitii) care isi cauta un cumparator dupa ce nu a reusit sa obtina o masa critica de clienti pentru a supravietui, este elocvent.  Bancile care nu vor inova permanent vor fi primele care vor avea de pierdut.  „Institutiile bancare ar trebui sa gaseasca modele profitabile si sustenabile, pentru ca marjele sunt in scadere, iar clientii au devenit mult mai atenti si mult mai precauti in ceea ce priveste accesarea unui credit. Opinia mea este ca bancile ar trebui sa se reinventeze, oferind produse mult mai atractive si bune”, explica anul trecut un fost executiv al BT, Robert Rekkers, in prezent seful unui IFN concentrat pe finantarea agriculturii. „Problema este ca bancherii sa inceapa sa se gandeasca la alt model de business. Unii fac acest lucru, altii nu”, crede si Nicolae Cinteza, seful Supravegherii

• Lectia 5. Crediteaza afacerea, nu garantia

Culmea, aceasta este o lectie invocata chiar de bancheri intr-un studiu al Deloitte publicat anul trecut. Garantiile colaterale nu sunt un inlocuitor pentru planurile solide de afaceri. Mai ales ca acestea fluctueaza ca valoare in permanenta. Si, evident, valoarea unui bun nu poate inlocui un venit stabil. Aceasta lectie dureroasa a trebuit sa fie invatata de catre banci in urma unui numar mare de cazuri in care neregulile in evaluarea capacitatii de rambursare a persoanelor sau ineficienta scenariilor cuprinse in planurile de afaceri au cauzat probleme grave in ceea ce priveste performanta si recuperarea creditelor. Din nefericire, aceasta este o lectie la fel de dureroasa atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice, care asista la injumatatirea valorii bunurilor lor si la deteriorarea pozitiei financiare globale intrucat nu pot mentine evolutia castigurilor personale sau comerciale la un nivel mai ridicat comparativ cu evolutia cheltuielilor aferente datoriilor

Cele mai mari banci din Romania au fost pe plus in 2015.

• Chiar daca rezultatele finale pe 2015 vor aparea saptamana viitoare, BCRa raportat pe primele 9 luni din 2015 un profit net de peste 900 de milioane de lei. „Artizanul” readucerii pe profit a BCR este cehul Tomas Spurny, cel de la care a preluat mandatul actoalul CEO, Sergiu Manea.

• BRD- GSG, a doua mare banca dupa active, a inregistrat un profit net de 467 milioane RON in 2015, in comparatie cu 68 milioane RON in 2014

• Banca Transilvania, care concureaza puternic BRD pentru a doua pozitie in sistem, a raportat pe  2015 un profit net contabil de 2,4 miliarde de lei, in cresￂteￂre cu 456% fata de anul precedent, ca urmare a inreￂgisￂtraￂrii castigului de 1,6 mld. lei din tranzactia de preluare a Volksbank Romania. Activele totale ale bancii au avansat anul trecut cu 32,6%, pana la 47,2 miliarde de lei, ca urmare a inteￂgrarii Volksbank. Acesta este primul bilant si cont de profit si pierdere ce include ambele entitati.
• Raiffeisen Bank a realizat un profit net de 48 milioane euro in primele sase luni ale lui 2015 fata de 45 milioane euro, cat inregistra in iunie 2014 . Pe intreg anul, Raiffeisen va comunica rezultatele in martie 2016.
•  UniCredit Bank a obținut în 2015 un profit operațional consolidat confortabil, de 743,9 milioane de lei (167 milioane de euro). În aceeași perioadă, profitul net consolidat înainte de interesul minoritar s-a plasat la 269,5 milioane de lei (60,6 milioane de euro), comparativ 143,8 milioane lei (32,3 milioane euro) în 2014.

Sursa: hotnews.ro