De ce a fost redeschis Dosarul Revoluției. Neaudierea unor personaje cheie, printre motive

Neaudierea unor personaje cheie, lipsa valorificării unor informații importante sau a efectuării autopsiei în cazul unor persoane decedate, sunt câteva dintre motivele pentru care Parchetul General a cerut redeschiderea Dosarului Revoluției. 

În ordonanța prin care Parchetul General solicită redeschiderea anchetei Revoluției se arată că în cazul unor personaje care puteau furniza informații utile, în trecut, procurorii au făcut audieri „sintetice, unele de-a dreptul formale”, nevalorificând astfel „informații importante furnizate de actele efectuate în cauză.”

„În cele mai multe din cazurile în care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico‐ legală sunt, în general, foarte sumare”, anunță Parchetul General.

Potrivit ordonanței, procurorii militari au închis dosarul fără să ceară declasificarea documentelor de la Senat și de la Serviciul Român de Informații(SRI) ori să fie solicitate acte de la arhivele unor alte instituții publice implicate. „Procurorii nu făcut nici un demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării Raportul comisiei senatoriale privind acțiunile desfășurate în Revoluția din decembrie 1989, în condițiile în care această comisie a efectuat mii de audieri și a solicitat și obținut documente care privesc aceste evenimente atît de la Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne, cât și de la Serviciul Român de Informații.”, se notează în motivarea solicitării.

Procurorul general interimar, Bogdan Licu susține că la acest moment orice discuție despre prescripție este prematură, pe motiv că nu a fost făcută o încadrare juridică corectă a faptelor cercetate.”Apreciez că soluția de clasare dispusă de Secția Parchetelor Militare prin ordonanța nr.11/P/2014 din 14 octombrie 2015 este netemeinică și nelegală, fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informații, date și documente esențiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situații de fapt incompletă și sub unele aspecte eronată, pe cale de consecință la o greșită încadrare juridică dată faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului și identificarea tuturor făptuitorilor precum și a făptuitorilor din spatele făptuitorilor” , se arată în document.

Bogdan Licu anunță că în ordonanța din toamna anului 2015, prin care a fost închis dosarul, a identificat ” o serie de judecăți de valoare pe marginea cauzelor, condițiilor și împrejurărilor în contextul cărora s‐au produs evenimentele din perioada 17 ‐30 decembrie 1989″, formulate de procurorii militari care au instrumentat cazul.

„În cuprinsul ordonanței se încearcă acreditarea ideii că în decembrie 1989 armata română era o armată dezorganizată, lipsită de profesioniști, care în caz de atac armat asupra teritoriului țării ar fi fost depășită din toate punctele de vedere, procurorii rezumându‐se la a afirma că după sinuciderea generalului Milea, conducerea armatei a fost ezitantă, confuză, lipsită de eficiență, ea nefiind concentrată în mâinile unei singure persoane, fiind disipată între generalii Gușă Ștefan, Victor Atanasie Stănculescu și Nicolae Militaru, fără ca aceste susțineri să aibă însă vreo susținere în actele efectuate în cauză.”, se notează în ordonanța de redeschidere.

Procurorul general interimar susține că niciuna din persoanele care s-au aflat la comanda armatei nu a fost audiată pentru a stabili în ce fel a fost preluată instituția de Nicolae Militaru, și că la dosar nu sunt documente de la Ministerul Apărării Naționale ori de la Marele Stat Major care să confirme susținerile procurorilor militari.

Totodată, se arată că ancheta nu stabilește în ce condiții preluarea armatei a fost făcută de ofițeri în rezervă, deoarece aceștia au rămas necunoscuți. Odonanța cu solicitarea de redeschidere a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii de aici fiind cei care vor lua o decizie finală în acest sens.

Sursa: mediafax.ro