”Managerii spitalelor nu mai trebuie puși la zid atunci când spun adevărul despre infecțiile intraspitalicești”

Infecțiile nosocomiale, care au făcut sute de victime în ultimele luni, i-a pus pe gânduri pe cei de la Ministerul Sănătății, care vor să lanseze o strategie de combatere a acestor infecții, în urma unei întâlniri cu EDCD.

Reprezentanții Spitalului „Elena Beldiman” sunt de acord cu direcțiile identificate de o echipă de experți ai Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC), prezentă în România, în perioada 4-7 iulie, pentru a purta discuții cu autoritățile sanitare pe marginea aspectelor legate de detectarea, supravegherea, prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale. Prezența celor de la ECDC a fost un răspuns la cererea ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, în contextul provocărilor cu care se confruntă sistemul de sănătate din România.

„Direcțiile care ar putea fi luate în considerare pe termen scurt și mediu, în urma observațiilor făcute de cei de la ECDC, sunt de bun augur. Este importantă conștientizarea și promovarea unei mai bune înțelegeri a infecțiilor nosocomiale, cât și promovarea măsurilor de control începând cu igiena mâinilor. De asemenea, salutară este și susținerea unui climat în care spitalele să nu fie stigmatizate din cauza raportării numărului real al infecțiilor nosocomiale, ci să fie încurajate de Minister, presă etc., pentru a învăța din situația actuală și pentru a o îmbunătăți. Alte direcții indicate de ECDC sunt legate de organizarea unor module de training pentru diferite categorii de personal care lucrează în spital, dar și de implementarea unui sistem integrat de raportare (epidemiologic și microbiologic), care poate furniza date pentru acțiuni directe și imediate. De asemnea, consider oportună întărirea rolului comitetelor multidisciplinare de control al infecțiilor nosocomiale la nivel de spital și la nivel național, în cadrul cărora toți actorii sunt stimulați să contribuie la schimbare. O finanțare adecvată pentru activitățile de control al infecțiilor trebuie să fie asigurată, implementată și evaluată. Finanțarea suplimentară a controlului infecțiilor ar putea genera o recuperare rapidă a acesteia și chiar economii viitoare rezultate din scăderea incidenței infecțiilor nosocomiale”, a declarat dr. Gabriela Daniș, director medical al Spitalului „Elena Beldiman”, medic epidemiolog.

În ciuda tuturor problemelor legate de consecințele infecțiilor nosocomiale suportate de unii pacienți internați la spitalul bârlădean, reprezentanții instituției consideră că situația nu este una îngrijorătoare. Spitalul are medic epidemiolog și asistenți de igienă, față de alte spitale din țară, care nu au astfel de specialiști angajați. De multe ori, acele unități cumpără servicii de profil epidemiologic sau se organizează singuri cu ajutorul medicilor de laborator sau infecționiști. Reprezentanții Spitalului „Elena Beldiman” recunosc faptul că raportările numărului infecțiilor nosocomiale nu au fost făcute întotdeauna corect, practică deja tradițională pentru toate spitalele din România, și asta pentru că raportarea realității ar fi atras consecințe negative asupra managerilor în special, și o imagine deformată în presă.

Cauzele pentru care apar infecțiile nosocomiale nu sunt legate doar de lipsa dezinfectantelor, ci și de modul de folosire a acestora de către personalul de specialitate, dar și de către personalul de îngrijire. O importanță deosebită în reducerea infecțiilor este și asigurarea unui număr suficient de îngrijitoare și infirmiere. Dacă, numărul celor care tranzitează zilnic spitalul este foarte mare, și uneori nejustificat, numărul de germeni patogeni va crește și, cu tot efortul financiar pentru achiziționarea substanțelor dezinfectante, pe care-l face spitalul, infecțiile nosocomiale nu pot fi oprite. Numărul vizitatorilor trebuie limitat pe tot parcursul anului, de aceea este nevoie de instituirea uni regulament intern care să fie respectat. Și infrastructura este cea care contribuie la dezvoltarea germenilor, în special părțile lemnoase ale acesteia, dar și vechimea unor clădiri ce aparțin de spital, de regulă, secții aflate în zone diferite din oraș. De aceea, reabilitarea din temelii a clădirilor vechi și pline de microbi ar trebui să constituie o prioritate a comunității. Cum comunitatea nu are bani suficienți, se fac doar cârpeli, iar pentru lucrări de anvergură se speră la o finanțare europeană.

Săptămâna trecută, o echipă de la Curtea de Conturi, venită să verifice cum au fost folosiți banii de la Consiliul Local pentru lucrările efectuate la Spitalul TBC, a văzut studiul de fezabilitate al unui nou spital ce se vrea a fi ridicat în curtea celui vechi, realizat cu bani de la bugetul local. Studiul a fost lăudat pentru profesionalismul cu care a fost întocmit, numai că acest lucru nu este suficient. Este nevoie de atragerea de fonduri europene cu care să se construiască un spital nou care să găzduiască trei secții importante, care, momentan, nu beneficiază de condiții decente, conform cu normele europene, respectiv secțiile Pneumologie, Psihiatrie și Boli infecțioase.

Toată această strategie pe care Ministerul Sănătății vrea să o implementeze pentru reducerea numărului infecțiilor din spitale va trebui realizată nu doar cu bani de la comunitatea locală ci și cu bani de la bugetul Sănătății. (Mihaela NICULESCU)