Liceenii au cuvântul – De ce relațiile se destramă atât de repede in ziua de astăzi?
A început un nou an școlar, cu noi emoții, cu noi așteptări, cu noi iubiri. Cotidianul Est News redeschide rubrica ”Liceenii au cuvântul”, pagina pe care le-o punem la dispoziție adolescenților care au ceva de spus, care vor să-și facă auzite vocea și trăirile. Îi invităm, așadar, să se exprime, să le dea, și în acest an, lecții de sinceritate și de verticalitate morală adulților, să-și deschidă sufletele și să vorbească fățiș despre frământări, neliniști și revolte, despre lucrurile strâmbe din societate, dar și din inimile oamenilor
Astăzi, Ștefania Bianca Oatu, clasa a X- G, Științe sociale, Colegiul Național ”Gheorghe Roșca Codreanu” Bârlad.
Secolul XXI, secolul tuturor posibilitaților! Dar (întodeauna există un dar) și secolul divorțurilor sau al despărțirilor. De ce? De ce relațiile se destramă atât de repede in ziua de astăzi?
Oare să fi uitat să iubim? Am uitat ce înseamnă dragostea?
În zilele astea, fiecare dintre noi este preocupat de propria persoana și, astfel, se îndepărtează de tot ce îl încojoară. Toata lumea vrea să fie fericită. Să fim serioși, arată-mi tu mie o persoană care să se bată cu pumnul în piept și să țipe că vrea să fie supărată toată viața ei (dar o persoană care să și dovedească, ca de vorbe sunt sătulă), poți? Așa ziceam și eu, în fine, revenind, toată lumea vrea să fie fericită, doar că, a fi fericit nu înseamnă a fi egoist. Înțeleg ca vă e frică să vă asumați riscuri, să vă legați destinele de o altă persoană. Aici ține de încredere, cum era expresia aia „cine se arde o dată, suflă și-n iaurt.”, fiecare dintre noi a avut cândva încredere imensă într-o anumită persoană, care la un moment dat, a plecat (cu tot cu încredere), iar acum vă temeți. Vă e frică să cadeți, să vă răniți, iar la final, să rămâneți cu inimile frânte. Tuturor ne este frică de eșec, aproape cum ne este de moarte, dar eu știu o vorbă pur românească: ” Dacă nu riști, nu câștigi!”. Așa că nu fiți egoiști, luptați pentru iubire, fie că va fi veșnică sau nu, luptați, cine știe, poate într-o zi vă veți găsi liniștea și fericirea pentru o viață întreagă.
O altă cauză poate fi și „libertatea” în care trăim. Ne ducem existența într-o lume ce promovează „libertatea sexuală”. Nu-i rău, doar că facem o confuzie între „dragoste” și „sex”, și astfel cu fiecare ocazie uităm de sentimentele noastre. Acum nu mai avem ce aveam odată, casătoria cea „Sfântă”, acum sunt aventuri de-o noapte, prieteni cu beneficii, relații deschise, dar nu mai este dragoste pură și adevărată (bine nu în toate cazurile).
Oamenii, de la o bună bucată de timp, au uitat să prețuiască ceea ce au. Abia asta poate fi cauza majoră a tuturor despărțirilor. De câte ori ați auzit de un cuplu care s-a destrămat din cauza nepotrivirii de caracter? Ei bine, eu nu de multe ori, din păcate tot mai des am auzit „m-a înșelat”, decât „nu ne-am potrivit”. Iar aceste vorbe tot mai întâlnite, nu știu dacă și vouă, dar mie personal, îmi ridică un mare semn de întrebare. De ce? De ce nu ne mulțumim cu ce avem? Oare pentru că întotdeauna va apărea ceva mai bun, un nou sau nouă coleg\ă de serviciu sau de liceu, un/o nou/ă vecin/ă sau chiar un/o nou/ă prieten/ă? Ăsta să fie motivul? Mie mi se pare absurd motivul ăsta, o dată ce ai ales o persoană, înseamnă că în ea ai găsit „idealul” tău, asta dacă nu ai ales-o din „plictiseală”, atunci răspunsul e DA, mereu va apărea ceva mai bun. Dar vreau să cred că a doua variantă nu există. Unde e spiritul de luptă?Nu noi ne tragem din daci și din romani? Cei ce s-au luptat odată (înafară de alți descendenți de ai lor , nu are rost să-i specific și pe ei, pentru că exemplul ales spune totul). Ei au luptat, la propriu, noi văd ca am uitat să luptăm, chiar dacă este vorba doar de sensul figurat al cuvântului. Să fie orgoliul mai presus de iubire? Să nu acceptăm faptul că am greșit, fiind mai ușor să găsim vinovatul în cel de lângă noi? Se poate spune și așa, pentru că oamenii au uitat să comunice (oare au știut vreodată?), au început să arunce la gunoi, ceea ce cu puțină atenție acordată poate deveni un „loc de veci”. Pentru unii e mai ușor să renunțe din prima, în loc să găsească o soluție pentru problemele ivite. Nu spun acum că trebuie să ne irosim o viață în căutarea soluțiilor, doar vă dați seama când lucrurile pur și simplu nu mai merg, abia aici apare incompatibilitatea, după ce ați irosit toate variantele de răspunsuri la disputele dintre voi. Eu doar încerc să sugerez faptul că în dragoste apar și probleme, nu e totul așa roz cum pare, trebuie doar să știm cum să confruntăm obstacolele apărute.
Unii au încetat să mai creadă în iubirea eternă, crezând că nu există. Nu dragii mei, Moș Crăciun nu există, Zâna Măseluță sau Mickey Mouse, da, ele sunt mituri pentru înfrumusețarea copilăriei, dar gata, copilăria s-a încheiat. Iubirea există, iubirea adevărata la un moment dat va apărea și va triumfa pentru eternitate și în viața ta, ai răbdare. Iar dacă nu mă crezi pe cuvânt, uita-te la ce ai în spatele tău, privește-ți spre exemplu bunicii. Crezi că la ei a fost totul perfect? Nu, dar nu au uitat să iubească, și și-au dat seama, că în dragoste mai și cazi, trebuie doar să găsești puterea să te ridici.
Privește adânc în sufletul tău și găsește puterea de care ai nevoie. O zi frumoasă! (Ștefania Bianca Oatu, clasa a X- G, Științe sociale, Colegiul Național ”Gheorghe Roșca Codreanu” Bârlad)
