Profesorul bârlădean Nicolae Curelea, autorul unui site gastronomic unic în România. „Mâncarea moldovenească este cea mai rafinată și cea mai gustoasă dintre toate”

Ziua onomastică îl găsește pe profesorul Nicolae Curelea din Bârlad foarte mulțumit, pentru că un vis mai vechi al său s-a împlinit. Cunoscut ca un maestru în gastronomia românească, profesorul pensionar în vârstă de 70 de ani a început încă din primăvara acestui an să lucreze la un site despre mâncăruri tradiționale românești, iar proiectul prinde contur. Site-ul moldovaculinaria.ro este o modalitate prin care profesorul Curelea reușește să împărtășească tuturor experiența sa de peste 40 de ani într-ale gătitului, promovând în special mâncarea moldovenească.

Site-ul bârlădeanului este unul dintre cele mai complexe site-uri de specialitate, atât prin valoarea rețetelor, prezentarea acestora cât și a procesului de preparare.

O valoare în plus este dată de capitolele în care autorul prezintă istoria universală a bucătăriei, a bucătăriei românești și chiar istoria mămăligii, un mic dicționar culinar. Sunt și precizări în legătură cu „Bucatele și metodele de demult”, „Recomandări culinaro-ospătaro-gospodărești”, „Proverbe și zicători”, „Gânduri și reflecții la masă”, dar și despre „Firea moldovenilor și graiul românesc”. Totodată, prin intermediul internetului, profesorul Curelea și-a propus promovarea provinciei istorico-geografice Moldova, promovarea turismului culinar prin cunoașterea gustoaselor și savuroaselor rețete autentice moldovenești, „nu anemice și leșinate, făcute din calicie și nepricepere, după cum întâlnim în numeroase locante, în cărți de bucate sau pe site-urile internetului”, după cum spune autorul. Nicolae Curelea atașează și creații proprii, prezentări în versuri ale preparatelor, alcătuite cu mult talent literar, utilizând regionalisme și arhaisme și, evident, mult umor. Așa se întâmplă și în cazul preparatelor moldovenești, pe care le consideră cele mai gustoase.

Poftiți de salivați

„Mâncarea tradițională moldovenească are ceva special. Este, după părerea mea, cea mai rafinată și cea mai gustoasă dintre toate. Un borș moldovenesc de gâscă bătrână este cel mai bun dintre toate. Un drob de măruntaie de vită sau de porc (care nu se fierb toate laolaltă), făcut ca în Moldova, n-o să găsiți pe nicăieri! Site-ul pe care l-am alcătuit și la care mai am mult de lucrat va oferi tuturor românilor din țară și de peste hotare rețete pentru prepararea bucatelor românești tradiționale și în special a celor moldovenești. Bucătăria românească este rezultatul sintetizării în timp a gusturilor, ideilor și obiceiurilor gastronomice specifice populației moldovenești. Este o latură a culturii și civilizației românilor așezați la răscruce de furtuni, cu Nistrul la răsărit, crestele Carpaților Orientali la apus, Ceremușul la nord, Milcovul, Dunărea și Marea Neagră la sud. În acest spațiu au înfruntat moldovenii pe cei ce le cereau pământ și apă. Sub influența bucătăriilor leșească, turcească, rusească, ucraineană, grecească, bulgărească, austriacă etc, a luat naștere o civilizație culinară nouă, originală prin rafinament și gust. Ea a ajuns să ocupe un loc de frunte printre bucătăriile lumii. Bucătăria moldovenească este fiica cea mare a bucătăriei românești, cu mult superioară, din toate punctele de vedere, tuturor bucătăriilor regionale din România”, a spus pentru Est News profesorul Curelea.

Deocamdată, pe moldovaculinaria.ro nu au fost prezentate decât 150 de rețete din cele peste 1.500 pe care le deține talentatul gastronom bârlădean. Pe lângă rețetele aflate din diverse surse, Nicolae Curelea are și câteva zeci de rețete personale cum ar fi: macrou marinat, pizza carpatină, chișcă regală, drob din măruntaie de vită, ampulele lui Lorenzini (niște sandvișuri fantastice), piftie de porc (de om gospodar, cu doxă și bună praxă), piftie de pasăre (musai cocoș, curcan sau gâscan), sau pui la țiglă fripți la groapă sau la jăratecul de pe vatră.

„Mama mea făcea o mâncare cu un gust minunat”

Neculai Curelea a început să învețe din tainele bucătăriei pe vremea când era elev de gimnaziu. Mama sa vitregă era bucătăreasă în satul Văleni de Munte (Prahova), unde s-a născut. Vrând-nevrând, a trăit alături de ea și în momentele în care gătea în sat, la nunți, botezuri și alte evenimente.

„Mama mea a murit pe când aveam 13 ani, dar cea care m-a crescut, mama vitregă, era bucătăreasă. Gătea în cantități mari, pentru oameni mulți, cu ocazia evenimentelor din sat. Nu mă atrăgea neapărat gătitul, dar fiind de față, de multe ori, atunci când se pregătea mâncarea, am învățat din mers. Din 1972, când am fost repartizat ca profesor la Bârlad, a început să mă pasioneze și, de la an la an, m-am perfecționat tot mai mult. O parte din rețetele după care găteam le știam de la mama mea, care făcea o mâncare cu un gust minunat, dar recunosc că am gătit și după rețete luate din cărți vechi de gastronomie, rețetare din anii ’60, dar foarte multe rețete vechi le-am aflat de la Aurelia Daneș, profesoară de lucrări practice la Liceul Pedagogic din Bârlad, unde am predat și eu. Bucătăria mă relaxează și mă distrează, iar cei care se încăpățânează să gătească prost mă enervează. Să gătești este ceva nobil. Nu oricine poate să fie bucătar și gastronom”, a declarat pentru Est News Nicolae Curelea.

Dincolo de rețele pe care le-a învățat din familie și de la cunoscuți, Nicolae Curelea s-a documentat din tot felul de cărți de specialitate pe care le-a achiziționat de-a lungul timpului: cărți despre bucătăria internațională, albume literare gastronomice, cărți de preparare a băuturilor, în special a lichiorurilor și chiar un Larousse gastronomic. Cea mai mare parte a acestei investiții o reprezintă ediții rare și foarte scumpe.

Cu talent și multe exercițiu, profesorul Curelea a ajuns să cunoască și să stăpânească subtilitățile tehnologice ale preparării produselor culinare. Până în august 2009, când a ieșit la pensie, a organizat foarte multe evenimente și mese festive, atât în școală cât și pentru prieteni, cunoștințe și oricine l-a solicitat. Pentru prepararea bucatelor delicioase, profesorul și-a dat seama că are nevoie de ustensile speciale, așa că a investit, fără a se uita la preț, în oale, cratițe, tăvi, cuțite, funduri cu coduri de culoare internaționale, toate scumpe și, evident, profesionale. După ce a ieșit la pensie, a vândut cea mai mare parte a acestor instrumente, întrucât locuința sa devenise neîncăpătoare, dar nu a renunțat nicio clipă la bucătărit și a onorat toate solicitările pentru prepararea meniurilor servite în cadrul unor evenimente private.

Rețeta de cozonac tradițional a lui Curelea: 50 de ouă la un kilogram de făină

Mâncărurile tradiționale românești sunt bune tocmai pentru că la preparare lor se folosesc din belșug ingredientele necesare. Sunt delicioase, de aceea sunt o încântare pentru papilele gustative, însă nu trebuie consumate în exces.

„Un preparat tradițional trebuie făcut ca la carte, cu de toate. Un cozonac, de exemplu, trebuie să conțină multe ouă, unt, ingrediente destul de grele, dar nu ne obligă nimeni să consumăm foarte mult. Un specialist în gastronomie știe că mâncarea trebuie să fie mâncată cu măsură. Ei, noi românii trebuie să mai lucrăm aici!”, a precizat profesorul Nicolae Curelea.

Nicolae Curelea este deja recunoscut ca un maestru al cozonacilor uriași. Pentru prepararea cozonacilor moldovenești, numiți și babe rusești, acesta folosește 50 de ouă la un kilogram de făină de patru nule. Cum sărbătorile de iarnă se apropie, talentatul gastronom bârlădean propune gospodinelor un cozonac uriaș cu care să-și impresioneze musafirii. Nicolae Curelea a copt zilele trecut un cozonac de 11 kilograme, pe care l-a și fotografiat și postat deja pe site-ul moldovaculinaria.ro

Sarmale de Crăciun din cinci tocături aparte

Pentru Crăciun, profesorul are o sugestie: cum toată lumea face sarmale, n-ar fi rău ca de astă dată să le facă după o rețetă moldovenească numită „Bucovina în cuib de cinci”. Pentru acestea se folosesc foi de varză murată și cinci feluri de umplutură, neamestecate între ele, din carne de porc, de găină (gâscă sau curcan), de vițel, carne de miel și hribi. Sarmalele în cuiburi sunt, așadar, o specialitate care necesită mai multă muncă, însă rezultatul va fi pe măsură.

„Ele scot mâncarea din biologic și o duc în artistic, loc unde se adresează celui de-al șaselea simț, care le reunește pe toate cele cinci – imaginația. Este o mâncare pretențioasă la gătit, dar și mai pretențioasă la mâncat. Haplea nu va înțelege nimic din «cuiburile de cinci», deși va spune că n-a mâncat în viața lui ceva mai bun”, a concluzionat împătimitul gastronom bârlădean, care a transpus rețeta și în versuri:

„În Bucovina muntoasă,

Încuibate-n foi de varză,

Stau sarmale cinci grămadă,

Cu slănină afumată,

Din cinci tocături aparte,

Cu miroase-amestecate.

Într-un cuib de foaie lată,

Vin sarmale cinci odată;

Fiecare umplutură

E cu gustul ei în gură,

Făcută doar din cuțit,

Ca la omul dichisit.

În oala mare să scază,

Se așterne pat de varză,

Peste care, pâlcuri, pâlcuri,

Vin sarmalele în cuiburi,

Roșii, cimbru, dafin frunze

Și zeamă de lins pe buze.

La cuptor se fierbe oala,

Molcom, cu toată migala,

Pân’ ce curechile-s gata,

Și aroma scaldă vatra.

Cât ar fi să mergi prin lume,

N-ai să vezi așa minune.

Nicăieri n-ai să mănânci

Bucovina-n cuib de cinci.”

Profesorul Nicolae Curelea a reușit ca în cei 37 de ani de carieră să insufle elevilor săi nu doar dragostea pentru limba engleză, ci și respectul pentru tradiții și obiceiuri populare românești. Dascălul a fost dintotdeauna un iubitor al folclorului autentic românesc, din care fac parte și mâncărurile tradiționale. Ani de zile a reușit să se învețe cât mai mult din tradiția populară, realizând zeci de obiecte lucrate de mână: a cusut în puncte fețe de masă, brâie, costume populare, cămăși bărbătești, macrameuri și goblenuri. Absolut pe toate le-a dăruit împreună cu mari cantități de ațe, arnici și mulineuri prietenilor dar și câtorva cântăreți de muzică populară și artiști populari, pe care i-a întâlnit și care au recunoscut valoarea lucrurilor realizate manual. Înainte de toate, meticulosul și simpaticul profesor de engleză Nicolae Curelea este un patriot, un român adevărat, în față căruia se cuvine să facem o reverență. (Mihaela NICULESCU)