Din creațiile premianților la Salonul concurs al cărții umoristice

1. Ion Diviza (Chișinău)

Exemplu de bună purtare

Mă culc la zece – ani la rând -,

Nu mai fumez, nu beau tărie,

Nevasta nu-mi înșel nicicând,

Dar de-am să ies din pușcărie!…

Ciocoiul nou

Poartă-un lanț masiv de aur

Pe grumazul de erou;

De departe zici că-i taur,

…De aproape vezi că-i bou.

Iată întrebarea!

și dacă zici că mă iubești,

și-ai vrut mereu să-mi fie bine,

Ia spune-mi – să mă dumirești:

De ce te-ai măritat cu mine?

1. Gheorghe Bâlici (Chișinău)

Unui parlamentar neascultător

Părinții lui, cei care-au fost,

Îl învățau: – Să nu fii prost!

Eu, auzindu-l des, constat

Că dânsul nu i-a ascultat…

Iarna

E așteptata feerie

Cu ger și cu zăpezi curate

Ce vine pentru Primărie 1

Tot timpul… pe neașteptate.

Bărbații la vârsta a treia

La vârsta marilor regrete,

Fideli amorului sublim,

Când ne-agățăm și noi de fete,

De fapt, mai mult ne sprijinim…

1. Laurențiu Ghiță (București)

FABULA PORCULUI PARAșUTIST

Un porc de-o sută zece kile,

Dintr-un puseu de eroism,

S-a-nscris acum vreo două zile

La cursuri de parașutism.

Cu toate că le-a fost cam frică,

L-au aprobat („- Ce poți să faci?”)

A lui nevastă – o purcică

și-ai lui copii – niște godaci.

Căderea lui cu parașuta,

După un minim instructaj,

A sfărâmat complet reduta

Prejudecății de limbaj.

MORALA spune, prin urmare,

Că am tot dreptul să susțin,

Că, dacă porcul n-o să zboare,

Măcar aterizează lin!

1. Laurențiu Orășanu (București)

De iarnă

La bloc nu am plătit restanța,

În casă-i frig, afară-i ger, 2

Mă încălzește doar Speranța…

Vecina mea de la parter.

Căutare

Eu, zi de zi, din floare-n floare

Am alergat, cu nodu-n gât,

Ca să găsesc o fată mare…

La bust, la șolduri și… atât.

Schimbare

Am cunoscut-o la un bar,

Eu comandam, ea mi-aducea.

Ca soață mă servește rar

și, tot mereu, comandă ea.

1. Constantin Cristian (Galați)

Concurs mondial de sforăit:

Poate sforăi cât zece

Concurentul plin de har

Că oricum nu-l poate-ntrece

Pe un brav… parlamentar.

Greierele:

E eroul tristei drame

Rupt de frig și de belele,

Care nu murea de foame

Dac-ar fi… cântat manele.

Uniformele școlare

După noile reforme,

Fetele, cum știm tipicul,

Nu au bani de uniforme

Să-și… acopere buricul.

3

1. Ion Moraru (Galați)

Unuia la vârsta a treia

Convins fiind acum, la bătrânețe,

Că n-a făcut în viață tocmai totul,

S-a hotărât, subit, să mai învețe

și e coleg de clasă… cu nepotul!

Justiția română

Acuma și-e pierdut prestanța

și-obiectul muncii cel străvechi:

Românii i-au furat balanța

Ca s-o predea la… fierul vechi!

Unui guvernant

După ce a avansat,

Toată lumea se întreabă:

– Cum ajuns-a om de stat?

Că părea un om de treabă!

1. Lică Pavel (București)

CONCEDIU LA țARă

Auzi, iubito, cum dansează ploaia

În anotimpul frunzelor pierdute?

Ce singuri stăm, cu inimile mute

Deși, de-afară, iar ne strigă oaia.

Să ne trezim acum din amorțire

și să privim pe geam în curtea veche:

O, iată porcii-n baltă, ce pereche,

Cât de romantic grohăie-a iubire!

De-atâtea zile plouă mocănește,

Dar las-o-ncolo de melancolie,

În jur avem atâta poezie: 4

Ascultă vaca, ce duios mugește!

E-o-ntoarcere, iubito, la natură,

Doar tu ai vrut concediul la părinți,

De ce mai strângi acum, așa, din dinți?

Sau strânge totuși, ca să taci din gură!

1. Vasile Larco (Iași)

IARNA ÎN FAMILIE

Afară-i ger, în casă-i frig,

În pat cu toții stau covrig,

Dar atmosfera se-ncălzește

Când iar de bani se amintește.

CONFESIUNE BAHICă

Gândul despre băutură

Mi-l abat spre larga zare,

Nu beau mult doar cu măsură…

Care e destul de mare.

LAUDă CONJUGALă

O doamnă a tot spus prin sat

Că are cel mai brav bărbat,

Dar soțul zise cu mânie:

Pe toți ceilalți de unde-i știe?!

1. Efim Tarlapan (Cluj-Napoca)

RONDELUL CELUI CU O SINGURă FAță

Cât de bine-i, Doamne, cât de bine

Două fețe, cel puțin, să ai –

Una e-ndreptată înspre rai,

Alta înspre iad privirea-și ține. 5

Mai ales aicea, pe un plai

Bântuit de vânturi prea haine,

Foarte bine-i, Doamne, foarte bine

Două fețe, cel puțin să ai.

Vrând-nevrând, părinte, observai –

Cei cu-o față-o duc de azi pe mâine,

Deși-s îndreptați numai spre tine,

și-am conchis: nu-i bine când nu ai

Două fețe, cel puțin… Nu-i bine…

1. Petru-Ioan Gârda (Cluj-Napoca)

Nehotărâre la alegeri

Momentan degeaba mă-ntrebați,

Nu mă pot decide, deocamdată,

Între cei cu berea alterată

și acei cu micii expirați.

Soacra și Masa… Tăcerii

Convins că am găsit o cale

S-o-nvăț că și tăcerea-i artă,

Venii cu ea spre Parc, agale –

Păcat că n-a-ncăput pe Poartă…

Efect

Cum soața mea m-a tot certat

Că vin acasă, seara, beat,

M-am hotărât să mă abțin:

În seara asta nu… mai vin!

11. George Petrone (Iași)

6

RONDELUL NECUMPăTăRII

Zău, prea te-ai împlinit, măi fată!

Uitate-s veghile febrile,

Când îți ghiceam de sub textile

Mlădiu-ți trup de acrobată.

E-n van tăgada ta, bazată

Pe argumente puerile,

Zău, prea te-ai împlinit, măi fată,

Uitate-s veghile febrile…

Amână-ți tihna pe-altă dată,

Fă sport, sări coarda, ia pastile

și scapă de vreo cinșpe kile

Că nu te pot iubi pe toată,

Zău, prea te-ai împlinit, măi fată!

12. Florin Alexandru (Făgăraș)

Privatizări ca în povești (sau povești cu privatizări)

O să vă spun o poveste: „Făt Frumos și privatizările de aur”. A fost… o dată (stabilită pentru licitație). A fost un Făt Frumos (de la soare te puteai uita, dar la valuta lui ba. Așa că din motive oftalmologice a trebuit să și-i bage unii prin buzunare). A fost odată. Dar acum nu mai e a noastră. E a lui Făt frumos care a dat-o lui Zmeul Zmeilor care avea un SRL de fier vechi. Povestea e de poveste. Dar nouă ne plac poveștile. De aceea avem atât de multe. și atât de puține privatizări.

13. Cristian Dumitrescu-Blendea (Suedia)

Parisule, oraș lumină, burduf de-acordeon pe șină

„ș…ț Impresii stive, notez cîteva… Oraș lumină, da‘ cam chioară, probabil de aia sunt și mulți muzicanți ce nu prea nimeresc notele. Observ și că fiecare vagon are lăutarii lui, diviziunea muncii subterane în comune suburbane, o colivă trei bomboane. Concurența șoubiznisă fiind mare, activitatea lucrativă compatrioată a trebuit să fie diversificată,

7

dai de cerșetori, hoți de buzunare, ghicitori, petiționari, plimbători de cîini și pisici, recuperatori de metale… ș…ț”

NOTă: Ordinea numelor este aleatorie.