Iată care sunt cele mai alese titluri de cărți pe care românii le-au preferat anul acesta
Cele mai bune vânzări în 2021 ale editurilor româneşti Polirom, Humanitas, All şi Litera au fost dominate de titluri ale unor scriitori celebri: istoricul israelian Yuval Noah Harari, J.D. Salinger, Elif Shafak, N. Steinhardt, Stephen Hawking, Constantin C. Giurescu, Igor Bergler, relatează News.ro.
Cele mai vândute titluri Polirom în anul 2021
Deşi plin de provocări pentru întreaga industrie de carte, dat fiind contextul global pandemic în continuare nefavorabil, 2021 a fost un an prolific pentru Polirom – peste 550 de titluri publicate.
În topul celor mai vândute titluri Polirom în anul 2021, top condus de istoricul israelian Yuval Noah Harari, se regăsesc clasici ai literaturii universale, voci importante ale literaturii universale contemporane, câţiva dintre cei mai îndrăgiţi scriitori români contemporani, câteva dintre cele mai îndrăgite apariţii dedicate cititorilor juniori, precum şi cele mai râvnite titluri nonfiction.
Top 10 general cele mai vândute titluri Polirom în anul 2021
1. Yuval Noah Harari, „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”
2. Yuval Noah Harari, „Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului”
3. Elif Shafak, „Fetiţa căreia nu-i plăcea numele său”
4. Yuval Noah Harari, „21 de lecţii pentru secolul XXI”
5. J. D. Salinger, „De veghe în lanul de secară”
6. Veronica D. Niculescu, „O vară cu Isidor”
7. George Orwell, „O mie nouă sute optzeci şi patru”
8. Aldous Huxley, „Minunata lume nouă”
9. Malala Yousafzai, Christina Lamb, „Eu sunt Malala”
10. Elif Shafak, „Cele patruzeci de legi ale iubirii”
Literatură română
1. Simona Popescu, „Exuvii”
2. Lavinia Branişte, „Mă găseşti când vrei”
3. Adrian Schiop, „Să ne fie la toţi la fel de rău”
4. Dan Lungu, „Sunt o babă comunistă!”
5. Cristian Fulaş, „Ioşca”
6. Ana Maria Sandu, „Hortensia Papadat-Bengescu. Străina”
7. Tudor Ganea, „Cântecul păsării de plajă”
8. Simona Goşu, „Fragil”
9. Andrei Dósa, „Multă forţă şi un dram de gingăşie”
10. Gellu Naum, „Zenobia” la egalitate cu Florin Lăzărescu, „Noaptea plec, noaptea mă-ntorc”
Traduceri din literatură universală
1. J.D. Salinger, „De veghe în lanul de secară”
2. George Orwell, „O mie nouă sute optzeci şi patru”
3. Aldous Huxley, „Minunata lume nouă”
4. Elif Shafak, „Cele patruzeci de legi ale iubirii”
5. Harper Lee, „Să ucizi o pasăre cântătoare”
6. George Orwell, „Ferma animalelor”
7. Haruki Murakami, „Pădurea norvegiană”
8. Ernest Hemingway, „Bătrânul şi marea”
9. Albert Camus, „Ciuma” la egalitate cu Vladimir Nabokov, „Lolita”
10. Gianfranco Calligarich, „Ultima vară în oraş la egalitate cu Kazuo Ishiguro, Klara şi Soarele”
Literatură pentru copii
1. Elif Shafak, „Fetiţa căreia nu-i plăcea numele său”
2. Veronica D. Niculescu, „O vară cu Isidor”
3. Michael Ende, „Momo”
4. Veronica D. Niculescu, „Iarna lui Isidor”
5. Ian McEwan, „Visătorul”
6. Sophie Kinsella, „Eu şi Mami-Zână: Dorinţe de unicorn”
7. Otilia Cazimir, „A murit Luchi” (ediţie ilustrată)
8. Jennifer Chambliss Bertman, „Vânătorii de cărţi”
9. Sophie Kinsella, „Eu şi Mami-Zână. Puteri de sirenă”
10. Salman Rushdie, „Harun şi Marea de Poveşti”
Nonficţiune autori români
1. N. Steinhardt, „Jurnalul fericirii”
2. Daniel David, „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală”
3. Andrei Ursu, Roland O. Thomasson, în colaborare cu Mădălin Hodor, „Trăgători şi mistificatori. Contrarevoluţia Securităţii în decembrie 1989”
4. Ioan T. Morar, „Fake news în Epoca de Aur. Amintiri şi povestiri despre cenzura comunistă”
5. Mircea Eliade, „Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Vol. I: De la epoca de piatră la misterele din Eleusis”
6. Mihai Iovănel, „Istoria literaturii române contemporane 1990-2020”
7. Macarie Drăgoi, „10 ani cu mitropolitul meu Bartolomeu Anania (1998-2008). Amintiri la capătul dorului”
8. Adrian Cioroianu, „A fost odată ca niciodată Partidul Comunist Român (1921-2021). Pentru o istorie dezinhibată a „viitorului luminos”
9. Aurora Liiceanu, „Relaţii eşuate. Să nu te încurci niciodată cu un bărbat însurat”
10. Vasile Ernu, „Sălbaticii copii dingo”
Nonficţiune autori străini
1. Yuval Noah Harari, „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”
2. Yuval Noah Harari, „Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului”
3. Yuval Noah Harari, „21 de lecţii pentru secolul XXI”
4. Malala Yousafzai, Christina Lamb, „Eu sunt Malala”
5. Albert Camus, „Mitul lui Sisif. Eseu despre absurd”
6. Souad, Marie-Thérèse Cuny, „Arsă de vie”
7. Elif Shafak, „Cum să rămâi lucid într-o epocă a dezbinării”
8. Bill Bryson, „Corpul. Ghid pentru cei care îl locuiesc”
9. Yeonmi Park, „Drumul către libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord”
10. Jacques Attali, „Scurtă istorie a viitorului”
Cele mai vândute cărţi Humanitas publicate în 2021
1. Stephen Hawking, “Răspunsuri scurte la marile întrebări” (12 000 exemplare – 25 februarie)
2. Tatiana Niculescu, “Nepovestitele iubiri. 7 minibiografii sentimentale” (8000 exemplare – 1 februarie)
3. Radu Paraschivescu, “Acul de aur şi ochii Glorianei” (6000 exemplare – 24 mai)
4. Gabriel Liiceanu, “Impudoare. Despre „eu“ va fi vorba” (5900 exemplare – 27 octombrie)
5. Suleika Jaouad, “Între două lumi. Amintiri dintr-o viaţă suspendată” (5900 exemplare – 11 octombrie)
6. Alexandru N. Stermin, “Călătorie în jurul omului” (5700 exemplare – 21 septembrie)
7. Ioana Pârvulescu, “Alfabetul doamnelor. De la doamna B. la doamna T.” (4600 exemplare – 24 mai)
8. John Barton, “O istorie a Bibliei. Povestea celei mai importante cărţi a lumii” (4400 exemplare – 24 februarie)
9. Platon, “Opera integrala. Volumul I (4200 exemplare – 29 ianuarie)
10. Radu Oltean, “Geţii lui Burebista şi lumea lor” (3700 exemplare – 25 august)
Humanitas Fiction
1. Eddy de Wind, „Auschwitz, ultima staţie” (14.000 exemplare – 19 ianuarie)
2. Eric-Emmanuel Schmitt, „Jurnalul unei iubiri pierdute” (9.500 exemplare – 2 februarie)
3. Guzel Iahina, „Trenul spre Samarkand” (8.700 exemplare – 1 noiembrie)
4. Christian Escribà, Sílvia Tarragó, „Cofetăria cu miracole” (8.000 exemplare – 2 aprilie)
5. Narine Abgarian, „Din cer au căzut trei mere” (6.800 exemplare – 3 septembrie)
6. Ludmila Uliţkaia, „A fost doar ciumă” (6.500 exemplare – 7 aprilie)
7. Evgheni Vodolazkin, „Istoria Insulei” (6.400 exemplare – 5 mai)
8. Ann Patchett, „Casa Olandeză” (6.000 exemplare – 1 martie)
9. Matteo Strukul, „Michelangelo ereticul” (4.200 exemplare – 11 februarie)
10. Ismail Kadare, „Dimineţi la Café Rostand” (3.600 exemplare – 14 ianuarie)
Humanitas Junior
1. I.P. Nosov, „Habarnam în Oraşul de Piatră” (4.700 exemplare – 14 mai)
2. Mirela Retegan, „7 poveşti pentru 7 zile cu Gaşca Zurli” (4.000 exemplare – 3 iunie)
3. Gareth Hinds, „Iliada” (roman grafic) 3.800 exemplare – 28 ianuarie
4. Gareth Hinds, „Odiseea” (roman grafic) 3.300 exemplare – 28 ianuarie
5. Corina Anton, „Divina comedie povestită pentru copii” (2.000 exemplare – 15 iunie)
6. Álex Rovira, Francesc Miralles, „Poveşti pentru copii fericiţi” (1.900 exemplare – 8 noiembrie)
7. Angela McAllister, „Un an plin de poveşti” (1.700 exemplare – 13 ianuarie)
8. Ben Guterson, „Misterele de la Casa de Iarnă” (1.000 exemplare – 9 martie)
9. Angela McAllister, „Lumea poveştilor lui Shakespeare” (950 exemplare – 9 noiembrie)
10. Nancy Springer, „Enigmele Enolei Holmes. Cazul doamnei stângace” (750 exemplare – 24 iunie)
Cele mai vândute titluri ale Grupului Editorial ALL în 2021
Bilanţul vânzărilor Grupului Editorial ALL pentru anul 2021 cuprinde atât titluri de referinţă care se află an de an în topul preferinţelor cititorilor noştri, cât şi noutăţi recent apărute şi propulsate direct în vârf.
Cărţi pentru publicul larg
1. „Istoria românilor”, semnată de istoricul român Constantin C. Giurescu (1901-1977), se menţine pe prima poziţie şi în 2021. Cartea adună, în cele aproape 1800 de pagini, istoria poporului român din cele mai vechi timpuri până la sfârşitul epocii fanariote.
2. „Arme, virusuri şi oţel. Soarta societăţilor umane”, de Jared Diamond, culege cele mai puţin vizibile părţi ale istoriei umanităţii, expunându-le cititorului care are curiozitatea de a-şi pune întrebări la care istoria tradiţională nu oferă decât rareori răspunsuri.
3. „Curiozităţi bizantine. Poveşti stranii şi fapte surprinzătoare din istoria celui mai ortodox imperiu din lume”, de Anthony Kaldellis, a deschis anul acesta o nouă colecţie Curiozităţi istorice, care se adresează în egală măsură erudiţilor clasicişti, istoricilor sau cititorilor pasionaţi de faptele eroice sau anecdotice ale trecutului.
4. „Capcanele mâncatului emoţional. Slăbitul – o provocare fizică sau mentală?”, de Laura Ene, este un volum în care autoarea îşi împărtăşeşte experienţa ei personală şi profesională în privinţa scăderii în greutate şi a schimbării stilului de viaţă.
5.„ Pasărea Liră”, de Cecelia Ahern, a fost publicată în limba română în primăvara acestui an şi surprinde o poveste de dragoste trăită cu inocenţă, în lumea showbiz-ului, din care tocmai inocenţa lipseşte cu desăvârşire.
Cărţi pentru copii
1. Cărţile din colecţia „Pisicile războinice” se află de mulţi ani în topul preferinţelor tinerilor cititori, semn că lumea fascinantă a acestor feline atrage constant noi fani. Până acum, au fost publicate în limba română 26 de volume, urmând ca anul viitor să vadă lumina tiparului primele cărţi dintr-o ediţie specială Pisicile războinice.
2. „Prietenii lui Năsuc. Copacul din casă”, de Cristina Gheorghiu, cu ilustraţii de Florin Gheorghiu, este o poveste de sărbători în care gaşca celor cinci şoricei cade din nou pradă poftei de aventură, dar şi poftelor culinare.
3. Seria „Vreau să ştiu” oferă răspunsuri clare şi inspirate la cele mai dificile întrebări pe care ni le pun copiii. Cu ajutorul acestui volum, nu numai că vor înţelege mai bine lumea care ne înconjoară, dar îşi vor dezvolta imaginaţia şi spiritul creativ.
4. „Lecţia de sănătate pentru copiii de 3-5 ani” este prima din seria cu acelaşi nume, ale cărei volume cuprind informaţii esenţiale, adaptate fiecărei vârste, despre menţinerea sănătăţii fizice şi despre dezvoltarea emoţională a copiilor. Conţinutul, uşor accesibil micuţilor şi structurat în jurul unor teme principale, poartă avizul unui medic.
5. „Un căţeluş în furtună”, de Guojing, este o poveste fără cuvinte, o provocare pentru imaginaţia cititorilor de peste 4 ani. Autoarea, originară din China, a primit pentru volumul ei de debut, Drumul spre casă, titlul de „Cea mai bună carte ilustrată pentru copii” acordat de New York Times Book Review.
În luna decembrie a acestui an, Editura ALL împlineşte 30 de ani de existenţă în lumea cărţilor, cu peste 6000 de titluri publicate în sute de colecţii şi peste 15 milioane de exemplare vândute. Fondată în 1991, Editura ALL a fost prima editură privată cu profil academic şi universitar.