Cortizolul este deseori denumit „hormonul de stres” datorită legăturii sale cu răspunsul la stres. Însă cortizolul este mult mai mult decât un hormon eliberat în timpul stresului.
- Ce este cortizolul?
Cortizolul este unul dintre hormonii steroizi și este sintetizat în glandele suprarenale (situate în partea superioară a fiecărui rinichi). Majoritatea celulelor din corp au receptori pentru cortizol, astfel încât acesta este implicat într-un număr mare de procese din organism. Cele mai importante efecte ale cortizolului sunt: creșterea glucozei în sânge (prin stimularea gluconeogenezei, un proces de formare de glucoză din surse neglucidice), precum și acțiunea antiinflamatorie și imunosupresivă.
Cortizolul este un hormon steroid, unul dintre glucocorticoizii sintetizați în cortexul glandelor suprarenale de unde este eliberat în sânge și transportat în întreg corpul.
- Cum este controlată secreția de cortizol?
Nivelul de cortizol din sânge variază pe parcursul zilei, concentrația cortizolului fiind mai mare dimineață, atingând un vârf după 30-60 minute de la trezire, pentru că apoi să scadă progresiv pe parcursul zilei, nivelul cel mai scăzut (aproximativ jumătate din cel matinal) fiind înregistrat între orele 16.00- 20.00. Această variație a secretiei cortizolului se numește ritm circadian. La persoanele care lucrează noaptea, acest tip este inversat, astfel încât momentul secretiei cortizolului este strâns legat de activitățile zilnice. În plus, că răspuns la stres, se eliberează suplimentar cortizol pentru a ajută organismul să răspundă adecvat.
Secreția de cortizol este controlată în principal de trei zone din organism strâns interconectate: hipotalamusul și glanda pituitară (hipofiză) din creier și glanda suprarenală. Acesta se numește axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian. Când nivelul de cortizol din sânge este scăzut, hipotalamusul secretă hormonul de eliberare a corticotropinei (CRH – corticotropin releasing hormone), care determina glanda pituitară să secrete un alt hormon, hormonul adrenocorticotrop (ACTH). ACTH stimulează corticosuprarenală să sintetizeze și să secrete cortizol. Pe măsură ce cortizolul crește în sânge, acesta va acționa printr-un mecanism de feedback negativ asupra hipofizei si hipotalamusului. Că urmare, ACTH începe să scadă, ceea ce în final va duce la o scădere a sintezei și secreției de cortizol.
- Ce rol are cortizolul?
Deoarece majoritatea celulelor din organism au receptori pentru cortizol, acesta are un impact asupra unor multiple procese din corp. Cortizolul ajută la controlul nivelului de zahăr din sânge (crește glicemia prin intermediul gluconeogenezei), suprima răspunsul sistemului imunitar și consolidează memoria. Controlează echilibrul hidroelectrolitic și ajută la controlul tensiunii arteriale. La femei, cortizolul are un rol în dezvoltarea fătului în timpul sarcinii. Producția de cortizol crescută din săptămânile 30-32 inițiază producerea de agent pulmonar fetal tensioactiv (surfactant) pentru promovarea maturării plămânilor fătului. Toate aceste funcții fac din cortizol un hormon esențial pentru menținerea sănătății și a stării de bine generale.
- Ce se întâmplă când există prea mult cortizol?
Concentrația crescută de cortizol pentru o perioada lungă de timp poate determina o afecțiune denumită sindrom Cushing (hipercorticism). Cauza poate fi o afecțiune sau tumoră localizată la nivelul glandelor suprarenale (adenomul corticosuprarenalian) sau o tumoră hipofizară care produce un exces de cortizol prin secreția neadecvată de ACTH (în acest caz, afecțiunea se numește boală Cushing).
Simptomele sindromului Cushing sunt:
- Creșterea rapidă în greutate, în principal distribuită la nivelul feței, gâtului (ceafă de bizon), toracelui și abdomenului, contrastantă cu brațele și picioarele care rămân subțiri
- Față rotundă și umflată (facies cu aspect de luna plină); acnee sau facies congestiv (față roșie)
- Modificări la nivelul pielii (piele subțire, fragilă, care poate fi rănită ușor, cu vânătăi și vergeturi albăstrui
- Slăbiciune musculară
- Schimbări de dispoziție, care se manifestă că anxietate, depresie, iritabilitate, insomnie
- Senzație de sete crescută și urinare frecventă
- Diabet zaharat
- Hipertensiune arterială
- Osteoporoză
De asemenea, nivelul crescut de cortizol determina scăderea libidoului (apetitului sexual), iar la femei, menstruația poate deveni neregulată, mai puțin frecvența sau se poate opri în totalitate (amenoree).
În plus, s-a constatat o asociere cu anumite afecțiuni psihiatrice, cum ar fi anxietatea și depresia. Cu toate acestea, semnificația acestui lucru nu este încă deplin înțeleasă.
- Ce se întâmplă când există prea puțin cortizol?
Prea puțin cortizol se poate datora unor afecțiuni la nivelul glandei pituitare sau suprarenalelor și determina boală Addison sau insuficientă corticosuprarenală. În 70-90% dintre cazuri se consideră că este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă propriile celule ale organismului. Debutul simptomelor este adesea gradual, pe parcursul mai multor luni, putând trece neobservate inițial. Simptomele pot include slăbiciune și oboseală marcată, amețeală (în special la trecerea din poziție culcat în picioare), scăderea involuntară în greutate, slăbiciune musculară, modificări ale dispoziției și hiperpigmentarea pielii (aspect de piele bronzată). Fără tratament, boala Addison este o afecțiune care poate pune viața în pericol.
Atunci când este suspectat un diagnostic de sindrom Cushing sau de boală Addison este necesară evaluarea de urgență a pacientului de către un medic specialist endocrinolog.
Hai la analize! PROLIFE MEDICAL, laboratorul tău de analize te așteaptă pentru investigațiile necesare.
Fă-ți o programare la unul dintre numerele de telefon : Tel.: 0235419255 Tel.: 0731 490771
sau vin-o direct la PRO LIFE MEDICAL, cu adresa Str. Republicii, nr.277BIS.
