Mesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România
„Istoria ne învață că agresiunea militară, dominația ilegitimă și discriminarea națiunilor nu pot dăinui. Ne-o dovedesc aspirațiile dintotdeauna ale popoarelor, inclusiv ale poporului român, de a trăi liber, demn, unit și democratic. Iar acestea își găsesc cea mai concretă expresie în Marea Unire din 1918, începută la 27 martie cu revenirea Basarabiei la patria mamă, România.
Ruptă din principatul Moldovei de peste 100 de ani, în 1812, de către Imperiul Țarist, Basarabia a arătat cât de puternic au putut dăinui spiritul românesc și o majoritate românească, în ciuda rusificării forțate. Atunci, în condițiile vitrege ale Primului Război Mondial, când România lupta împotriva a trei mari imperii, s-a văzut foarte clar dorința românilor basarabeni de a trăi liberi și de a se uni cu Țara.
Revoluțiile din februarie și octombrie 1917 au creat spațiul pentru ca identitatea românească a Basarabiei să se reafirme și ca românii basarabeni să-și creeze propriile structuri reprezentative și de conducere, între care Sfatul Țării, care a condus Basarabia legitim și legal, după transferul real al puterii din partea guvernatorilor ruși, din noiembrie 1917. Iar pașii spre Unire s-au făcut într-o manifestare deplină a principiului autodeterminării popoarelor, cu larga susținere publică a tuturor cetățenilor, în acțiuni recunoscute internațional care au culminat prin Unirea Basarabiei cu România, votată în ședința Sfatului Țării la care a participat premierul de atunci al României, Alexandru Marghiloman.
Ion Inculeț, Onisifor Ghibu, Vasile Stroescu, Pantelimon Halippa, Constantin Stere sunt numele fruntașilor români care au determinat unirea. Și care au arătat că nici un Imperiu nu poate dăinui. Basarabia a revenit, atunci, la România, după 106 ani. Avea să fie din nou răpită în 1940, printr-un act ilegal și samavolnic, ascuns într-un protocol secret al Pactului Ribbentrop-Molotov. Dar și în acest caz am văzut că politica de Mare Putere, Marile Târguri pe seama statelor mai mici și ale popoarelor europene sau sferele de influență ale fostelor imperii nu pot dăinui. Iar Uniunea Sovietică s-a desființat la finalul lui 1991, deși Rusia slăbește greu strânsoarea teritoriilor vremelnic ocupate și scapă și mai greu de vechile metehne ale utilizării forței. O dovedește, astăzi, prin războiul de agresiune pe scară largă împotriva Ucrainei.
Aducem astăzi un omagiu celor care au realizat Unirea Basarabiei cu România și au deschis calea Marii Uniri la câteva zile de la promulgarea la Chișinău a legii ce consfințește adevărul istoric al limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc. Și salutăm generația actuală de politicieni și oameni de cultură care reușesc să reașeze la Chișinău bazele democrației, europenizării și ale identității românești, asumând drumul comun în Uniunea Europeană.
Astăzi ne revine nouă responsabilitatea de a menține unitatea de eforturi pentru a susține Republica Moldova cu tot ceea ce este necesar pe drumul său european, pentru a se desprinde definitiv din influența nefastă a Rusiei și a consemna pe deplin lichidarea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov, înțelegerea rușinoasă între cei doi criminali ai secolului trecut, Hitler și Stalin”
