Google+
Home » Social » Retrospectivă: Anul fără creștere economică

Retrospectivă: Anul fără creștere economică

2013 a fost un an extrem de dificil pentru economia județului. Comerțul internațional a avut, ce-i drept, un efect pozitiv, dar nu suficient de puternic încât să înregistrăm o creștere economică. Motivele: activitatea industrială a fost sub nivelul înregistrat în anul precedent, iar piața construcțiilor a supraviețuit doar datorită lucrărilor contractate în anii anteriori. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în județul nostru a fost sub media regională.

Economia județului Vaslui s-a menținut în declin în 2013, iar Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor nu a reprezintat nici măcar 50% din media pe regiune (!!), nivel care, din păcate, se încăpățânează să nu crească de ani buni încoace.
Primul motiv: piața construcțiilor a fost lăsată de izbeliște și a scăzut cu peste 35%, după cum arată datele Direcției Județene de Statistică Vaslui. Cu excepția câtorva case construite în mediul rural, această ramură a supraviețuit doar grație contractelor încheiate în anii anteriori.
Ca de obicei, turismul a fost aproape inexistent, indicele de utilizare a locurilor de cazare fiind de sub 26% pe tot parcursul anului 2013.
În fine, industria, care și așa nu mai reprezintă mare lucru în județul nostru, a fost în cădere liberă. De altfel, cu excepția lunii aprilie, când producția a egalat nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2012, muncitorii vasluieni au produs sistematic mai puțin decât anul trecut, ajungându-se ca activitatea industrială totală să scadă cu 20%. Trebuie spus că indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (piața internă și piața externă) au crescut doar în iunie, iulie și august, cu 4,3%, 23,9%, respectiv 14%, compensând prea puțin scăderile dramatice din celelalte luni ale anului.
Cu micii excepții, angajatorii și-au păstrat salariații și i-au plătit în funcție de cât au putut. Așa se face că salariul mediu brut din industrie și construcții a scăzut până la 1.300 de lei, fiind mai mic cu circa 30 de lei față de anul precedent.

Drama comerțului exterior
Pe parcursul lui 2013, firmele vasluiene au exportat grăsimi și uleiuri vegetale și animale în cantități de zece ori mai mari față de anul precedent, dar au redus considerabil exporturile de produse ale industriei chimice și industriilor conexe, materiale plastice, cauciuc, piei crude, piei tăbăcite, produse din lemn, plută și împletituri, pastă de lemn, deșeuri de hârtie și carton, încălțăminte, pălării, umbrele, mașini, aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat, instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice.
Surprinzător a fost faptul că firmele de confecții, care erau campioane la exporturi în 2012, nu au mai produs la fel de mult și în 2013, în schimb, cele care produc tutun și băuturi au exportat cantități și de trei ori mai mari.
În ceea ce privește importurile de mărfuri, firmele vasluiene s-au axat pe tutun, băuturi alcoolice, articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică și metale comune și au redus ușor volumul la animale vii, produse vegetale, produse alimentare, produse minerale, produse ale industriei chimice și industriilor conexe, materiale plastice, cauciuc, deșeuri de hârtie și carton, mașini aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat și mijloace de transport.
Una peste alta, exporturile au scăzut cu 30%, iar importurile, cu 20%. Atât în cazul exporturilor, cât și în cazul importurilor, Italia a fost principalul partener pentru firmele vasluiene, urmată la o distanță apreciabilă de Germania.

Din ce în ce mai greu
Situația dificilă din toate domeniile a afectat serios mediul de afaceri din județul Vaslui. Foarte multe societăți au fost nevoite să-și sisteze activitatea din cauză că nu au mai făcut față datoriilor pe care le aveau de achitat la stat, bănci și furnizori. Plata salarilor a fost o problemă pentru mulți agenți economici, iar lista datornicilor întocmită de Fisc s-a lungit de la o lună la alta din cauză că debitele celor care au supraviețuit pe piață au crescut exponențial din cauza penalităților.
De parcă n-ar fi fost de ajuns, afaceriștii care au acumulat datorii la bugetul de stat au primit o lovitură dură în iulie, când guvernanții au majorat penalitățile până la 0,2% pentru fiecare zi de întârziere. Așa se face că firmele de comerț și prestări de servicii au acumulat datorii record. Lună de lună a plouat cu somații, o grămadă de agenți economici au cerut insolvența, iar patrimoniul multor firme (clădiri cu destinații de spații comerciale, spații de producție și terenurile aferente, mașinile și utilajele) a fost sechestrat, iar ulterior a fost scos la licitație.

Șomajul a scăzut artificial
În condițiile în care am asistat la o reducere severă a activității industriale, la o scădere considerabilă a exporturilor, la o piață a construcțiilor lăsată de izbeliște și la un turism aproape inexistent, rata șomajului a scăzut! Problema e că nu a scăzut pentru că șomerii și-au găsit de muncă, ci din simplu motiv că respectivii nu s-au mai prezentat ca să-și reînnoiască cererea de căutare a unui loc de muncă, sătui fiind de atâta așteptare.
Județul Vaslui are la ora actuală un «stoc» oficial de 13.890 de șomeri. Și mai îngrijorător este faptul că 10.985 dintre ei (79,08%) au un nivel de instruire primar, gimnazial și profesional, 18,12% au un nivel de instruire liceal și post-liceal și doar 2,79% au studii universitare. În ceea ce privește șomajul de lungă durată, în evidențele instituției sunt 2.305 tineri sub 25 de ani (1.441 dintre ei fiind absolvenți ai promoției 2013) și peste 11.000 de adulți aflați în șomaj de peste 12 luni. Mai mult de 75% dintre șomeri nu primesc nici măcar indemnizație!

Optimism de subzistență
În 2013 au avut loc și două evenimente notabile care au mai îndulcit situația. Unul dintre ele a fost Conferința Investițională “Moldova – oportunități pentru noi parteneriate”, la care a participat o delegație din județul Vaslui care a cuprins oameni de afaceri din agricultură, panificație, turism și producția mobilierului. Contactele cu mediul de afaceri moldovean existau, iar unii întreprinzători au dorit în 2013 să le concretizeze în parteneriate.
Cel de-al doilea eveniment a fost Topul Firmelor, organizat la începutul lui noiembrie, după ce a fost evaluată activitatea din anul precedent a 741 de societăți comerciale. Adrian Porumboiu, președintele Grupului de firme “Racova”, a primit Placheta de excelență pentru rezultatele obținute în ultimii 20 de ani, distincții importante fiind primite și de primarul Bârladului, Constantin Constantinescu, Gheorghe Safir – administratorul Grupului de Firme “Safir”, Ovidiu Copacinschi – administratorul companiei «Emo», Victor Călugăreanu – asociat «Ana Autocenter», Ioan Nechifor – administrator «Zooprod», Carol Tiron – manager «Agrana Juice», Luigi Cozma – administrator « Energoconstruct », Costică Cioată – administrator «Agro-Tora», Serghei Bunescu – patronul «Casei de Vinuri Huși», Ioan Ciomaga – administratorul «Viacons Rutier» Huși, Adrian Toniță – directorul CEC Bank Vaslui, Petru Obreja – directorul «Badotherm-AMC», Costică Boancă – fermier și Adrian Cotigă – directorul SC «Lucrări Drumuri și Poduri» SA Vaslui.
De asemenea, 22 de firme și instituții bancare au primit Trofeul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui. În TOP 10, pe prima poziție s-a clasat Rulmenți Bârlad, urmată de Confecții Bârlad și Pancarprod Vaslui.

Comments

comments

About Mihai Vasile

%d blogeri au apreciat: