Home / Business / „Pusculita Romaniei“: petrolul din Marea Neagra?

„Pusculita Romaniei“: petrolul din Marea Neagra?

Zăcăminte importante de hidrocarburi au fost descoperite recent în Marea Neagră, iar altele în Muntenia, zăcăminte care urmează să fie exploatate în următorii ani. Cum poate profita România de banii proveniți din resursele sale naturale?

În toamna anului trecut fostul ambasador al SUA la București, Nicholas Taubman, făcea o declarație șocantă: ”Moștenirea României pentru următorii 100 de ani se află sub picioarele voastre. Spre exemplu, câmpurile gazeifere din Ploiești, despre care se credea că au fost epuizate din cauza exploatării lor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au încă mai mult țiței și gaze decât volumul total pe care l-ați extras în ultima sută de ani. Apoi, un alt exemplu bun este că sub platforma continentală a României din Marea Neagră se găsesc ­aproximativ – și este o estimare precaută – 25.000 de miliarde de picioare cubice de gaze”. Anterior, companiile OMV Petrom și Exxon Mobil au anunțat descoperirea unui zăcământ important de hidrocarburi în Marea Neagră. Câteva luni mai târziu, Petrom a anunțat că a găsit un zăcământ important de petrol și gaze în județul Buzău, compania declarând că este vorba despre “cea mai mare descoperire din ultimii 30 de ani în zona Munteniei”.

Cum pot fi utilizați banii?

Poate țara noastră să constituie un fond de pensii asemănător celui din Norvegia sau banii ar trebui altfel investiți? Precizăm faptul că fondul norvegian de pensii, evaluat în 2011 ca fiind cel mai mare fond de pensii din lume, este alimentat din banii proveniți din petrolul extras din Marea Nordului. În septembrie 2014 acesta a fost evaluat la peste 857 de miliarde de dolari. Fondul este administrat de Banca Centrală a Norvegiei.

“Banii pe care statul român îi va obține după ce va începe exploatarea resurselor din Marea Neagră ar trebui utilizați pentru constituirea unui fond de dezvoltare economică. Mă refer la un fond suveran investit cu predilecție în România, în companiile autohtone. În momentul în care investiția începe să dea roade, fie banii astfel obținuți se reîntorc în fond și sunt utilizați de către companii sau pentru proiecte importante, fie o parte din venituri sunt dirijate către bugetul de pensii”, este de părere Radu Crăciun, economistul-șef al BCR. Acesta arată că, în prezent, cea mai mare provocare este identificarea unei modalități de a pune laolaltă capitalul autohton existent, care să susțină creșterea economică, pe fondul scăderii investițiilor străine. Radu Crăciun spune că acesta se poate coagula prin intermediul sistemului bancar, prin fondurile de pensii, din banii care intră la buget și care provin din dividendele de la firmele de stat, cei din licențe de exploatare, redevențe, dar și cei obținuți din privatizări.

“Această sumă trebuie să poarte o etichetă – bani pentru dezvoltare”, afirmă economistul-șef al BCR. Crăciun arată că fondul ar fi de ordinul miliardelor de euro sau chiar al zecilor de miliarde și că acesta implică un risc mai crescut fiind vorba despre investiții pe termen lung. În schimb, Theodor Stolojan, fost prim-ministru și actual membru al comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, are o altă opinie.

Acesta explică faptul că deficitul fondului de pensii de stat este provocat de dezechilibrul structural existent între numărul oamenilor activi care plătesc contribuții la fondul de pensii și numărul pensionarilor. Acest dezechilibru structural este pe termen lung, deoarece, din păcate, decalajul de dezvoltare și de venituri între România și celelalte țări dezvoltate se va menține în următorii 15-25 de ani.  În consecință, migrația tinerilor din România spre alte țări va continua. Chiar și dacă acest decalaj ar fi eliminat, rămâne, în continuare, problema natalității reduse care este dominantă pentru cele mai multe țări din Europa, inclusiv pentru România. Prin urmare, ponderea grupei persoanelor în vârstă de peste 65 de ani va crește. “Banii din zăcămintele din Marea Neagră ar trebui folosiți pentru a acoperi costul reformei sistemului de pensii.

Respectiv, trecerea de la sistemul actual de pensii de stat, bazat pe contribuțiile plătite de către persoanele active, la un sistem fundamentat pe constituirea de către fiecare persoană a propriului său fond de pensii, prin investiții făcute în cursul vieții active”, susține Stolojan. Astfel, în măsura în  care persoanele active nu mai varsă contribuții la sistemul de pensii pentru plata pensiilor la pensionarii existenți, fondul din resursele din Marea Neagră și din alte resurse (cum ar fi veniturile din vânzarea unor active ale statului) ar acoperi cheltuielile cu pensiile pentru pensionari, în cadrul sistemului de pensii de stat, pe perioada de tranziție. În opinia lui Stolojan, o altă variantă ar fi utilizarea fondului pentru investiții în infrastructură.

Cine administrează banii?

“Un astfel de fond suveran ar putea să fie folosit ca o pușculiță pentru proiecte care să susțină dezvoltarea economică, dar nu pentru proiecte discutabile”, spune Crăciun. De aceea, în opinia acestuia, fondul trebuie gestionat de profesioniști. Fie trebuie înființat un departament special la BNR, astfel încât să nu existe presiuni politice în ceea ce privește cheltuirea banilor, fie să se organizeze o licitație pentru selectarea unei companii care să-l gestio­neze și care să nu poată fi supusă nici unei presiuni.

“Caietul de sarcini” trebuie însă întocmit de specialiștii BNR, ai Ministerului Finanțelor și ai Ministerului Economiei și să se stabilească structura de guvernanță și modul în care se realizează monitorizarea și controlul banilor, astfel încât administratorii fondului să nu fie forțați să investească în anumite proiecte. Reprezentantul BCR arată că pentru a se crea un astfel de fond trebuie să participe experți ce provin din toate partidele politice, care astfel să-și asume responsabilitatea și pentru ca obiectivele să nu se schimbe la fiecare ciclu electoral. Stolojan este de părere că un asemenea fond ar trebui gestionat de un management privat, iar Ministerul Finanțelor ar trebui să exercite rolul consiliului de administrație, cu interdicția ca resursele fondului să fie folosite pentru consum. Plasamentele vor fi în funcție de obiectivele și strategia ce vor fi stabilite pentru fond.

Sursa: money.ro

Zăcăminte importante de hidrocarburi au fost descoperite recent în Marea Neagră, iar altele în Muntenia, zăcăminte care urmează să fie exploatate în următorii ani. Cum poate profita România de banii proveniți din resursele sale naturale? În toamna anului trecut fostul ambasador al SUA la București, Nicholas Taubman, făcea o declarație șocantă: ”Moștenirea României pentru următorii 100 de ani se află sub picioarele voastre. Spre exemplu, câmpurile gazeifere din Ploiești, despre care se credea că au fost epuizate din cauza exploatării lor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au încă mai mult țiței și gaze decât volumul total pe care…

Review Overview

About Mihai Vasile

x

Check Also

Muncitorii indieni care vor lucra la drumul strategic vor încasa lunar salarii de 1.000 de dolari

Începerea lucrărilor la drumul strategic marchează o premieră pe ...

Patronatul vasluian a boicotat întâlnirea cu conducerea ADR Nord-Est, dedicată proiectelor europene

de Dănuț CIOBANU  Oamenii de afaceri vasluieni nu sunt ...

SC ”Lucrări Drumuri și Poduri” Vaslui alocă 1,8 milioane de lei pentru dotarea cu utilaje

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a aprobat bugetul de venituri ...

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: