Stresați la locul de muncă

Volumul mare de muncă sub presiunea timpului, amenințarea sau violența la locul de muncă, relații de muncă necorespunzătoare, ignoranța în privința limitării și prevenirii riscurilor psihosociale sunt doar câteva dintre motivele pentru care vasluienii se simt stresați la locul de muncă.

Mihaela NICULESCU

Stresul a devenit dușmanul numărul 1 pentru locuitorii planetei, principala cauză a numeroase boli, mai ales psihice. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că pe primul loc în rândul afecțiunilor, în funcție de incidență, se situează bolile cardiovasculare, iar pe locul secund, depresia determinată de stres.

Vă informam, săptămâna trecută, în ziarul nostru despre creșterea alarmantă a numărului de depresii din județ. Printre factorii de stres se numără și locul de muncă. Din această cauză, de câțiva ani, în țările UE au fost demarate campanii de depistare a riscurilor psihosociale la locul de muncă, a cauzelor care conduc la apariția stresului la locul de muncă. Campaniile au mai urmărit conștientizarea angajaților și angajatorilor privind importanța evaluării riscurilor psihosociale la locul de muncă și crearea unei baze de discuții între angajatori și lucrători.

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui a realizat în 2012 și 2013 cercetări pe bază de chestionare în rândul mai multor angajați, tocmai pe linia impusă de UE – verificarea riscurilor psihosociale. În 2012, au fost chestionați angajați ai hotelurilor, restaurantelor, oameni care lucrează în sănătate, asistență socială și transporturi. Anul trecut, verificările au vizat lucrători din bănci, companii multinaționale și supermarket-uri.

Rezultatele nu au fost dintre cele mai bune, dar erau previzibile pentru toată lumea. Factorii de risc psihosocial și deficiențele constatate au fost volumul mare de muncă sub presiunea timpului, amenințarea sau violența la locul de muncă, relații de muncă necorespunzătoare, stres la locul de muncă și ignoranța în privința limitării și prevenirii riscurilor psihosociale.

De asemenea, s-a constatat că se lucrează peste program și că sunt nemulțumiri legate de factorii de risc fizic (zgomot, curenți de aer, temperaturi scăzute sau ridicate), că nu se ține seama în luarea deciziilor și de opinia angajaților, ori că sunt monitorizați cu camere video.

„Cei mai mulți lucrători din sistemul sanitar se plâng de violența de la locul de muncă și de volumul mare de muncă sub presiunea timpului. Lucrătorii din transporturi au nemulțumiri legate de munca peste program, în zilele de repaos săptămânal, de monitorizarea prin GPS și de siguranța locului de muncă. Tot de orele de lucru peste program în zilele de repaos, chiar plătite, se plâng și lucrătorii din companiile multinaționale, iar cei din domeniul asistenței sociale, de volumul mare de muncă sub presiunea timpului, amenințări la locul de muncă și de lucrul pe timpul nopții”, a declarat Costel Harja, inspector în cadrul ITM Vaslui.

Rolul acestor campanii a fost acela de a identifica riscurile psihosociale de la locul de muncă și nu verificarea modului în care se fac controalele psihologice din anumite sectoare de activitate.

Campaniile europene desfășurate în 2012 și 2013 au însemnat, în județul Vaslui, chestionarea unui număr de 125 de angajați – 23 din supermarketuri, 20 din bănci, 24 din companii multinaționale, 32 din sănătate, 12 din transporturi și 14 din domeniul asistenței sociale. Cum angajații din România nu se bucură de condiții optime la locul de muncă, nu este de mirare nici randamentul scăzut înregistrat în majoritatea domeniilor de activitate.