Codrul, frate cu românul?
Județul Vaslui se putea lăuda în trecut cu suprafețe foarte mari de pădure. Astăzi, după ani de defrișări necontroloate, furturi de material lemons, punerea în posesie a unor inconștienți care au ras liziere întregi, avem o suprafață de pădure mult sub media națională. S-au vândut pe sume derizorii mii de hectare, iar acum facem camapanii de împădurire pentru terenurile degradate și ne rugăm să nu ne distrugă cu totul inundațiile.
Alexandru CROITORU
Foarte puține păduri din județul Vaslui au scăpat defrișărilor, hoților de material lemons și gaterelor ilegale, care și-au făcut bine treaba. Suntem județul cu un deficit în ceea ce provește zona împădurită, mult sub media național.
Se încearcă acum, prin Direcția Silvică, o exploatare eficientă a lemnului prin certificarea managementului forestier. În același timp, legislația din România dă mână liberă hoților de lemne: furturile sunt greu de demonstrat, iar sancțiunile sunt destul de blânde.
O lungă periodă de tip, imediat după Revoluție, județul Vaslui s-a confruntat cu o defrișare masivă a zonelor împădurite datorată, în principal, nevoii de materie primă pentru fabricile de mobilă, exporturilor mari de material lemnos dar și faptului că, după punerea în posesie a proprietarilor, persoane fizice, paza pădurilor nu a mai fost cea dinainte și eficiența sa a scăzut simțitor. Astfel, furtul de lemne a devenit, într-o periodă, un fenomen tot mai greu de controlat. La un moment dat se ajunsese ca pădurarii și silvicultorii să nu mai facă față hoților de lemne, care deveneau tot mai bine organizați. Au fost foarte multe conflicte între cetele de hoți de lemne, în majoritatea lor, romi și pădurari sau paznici ale zonelor împădurite private, care s-au terminat cu scandal, cuțite și topoare.
La acestea se adaugă și Legea 18/1991, care a pus în posesie persoane fizice care vorbesc astăzi de pădurile lor la timpul trecut. În locul lor putem vedea astăzi dealuri goale și terenuri degradate.
Astfel, dacă înainte de Revoluție suprafața pădurilor din județul Vaslui depășea lejer 100.000 de hectare, astăzi putem vorbi de o suprafață împădurită ce nu depășește 46.000 de hectare. Pentru a ne da seama cât de grav a fost fenomenul despăduririlor și a furtutilor de material lemons care au afectat județul Vaslui, un exemplu ar fi faptul că, înainte de retrocedare, Direcția Silvică avea în administrare 62.789 de hectare de pădure. Conform legilor proprietății, au fost retrocedate 24.745 de hectare de pădure, persoanelor fizice.
De mai bine de 10 ani, la nivel național se desfășoară o amplă campanile de reîmpădurire a terenurilor, dar noile plantații au nevoie de mulți ani până vor ajunge din nou păduri.
În 2003, o campanile de acest fel a reușit împădurirea a 269 de hectare teren degradat, pe teritoriul a șapate comune vasluiene, iar în anul următor, alte cinci comune au beneficiat de sumele necesare pentru împădurirea altor 640 de hectare de teren. Tot la capitolul exemple, putema aminti comuna Găgești care, la un moment dat, nu mai avea nici măcar un hectar de pădure, dar o dată cu campanile de împădurire au fost înființate 340 de hectare.
Operațiunea “Bănuiala”, sau probleme autorităților cu hoții de lemne
În perioada în care furtul de material lemons din pădurile private luase amploare și devenise din ce în ce mai greu de controlat, au fost organizate mai multe acțiuni de combatere a acestui fenomen. Una dintre acțiuni a purtat numele de cod “Bănuiala” și a avut ca scop prinderea celor bănuiți că se ocupă cu astfel de treburi. Au fost purificate atunci 19 localități unde, din cele 2.000 de hectare de pădure existente, 500 fuseseră retrocedate proprietarilor și, din cele 500 de hectare, mai bine de 80% dispăruseră. Atunci au fost înregistrate și cazuri de violență extremă din partea celor luați în vizorul autorităților. Astfel, un cetățean a băgat furca într-un agent de ordine, un rom de numai 17 ani a sărit la bătaie la un polițist care a făcut uz de armă să se apere, iar câțiva polițiști au folosit mașina din dotare pentru a rupe un baraj de corpuri umane ce voiau să-i linșeze. La un moment dat, divergențele apărute între silvicultori, polițiști și bandele de hoți de lemne luaseră o așa amploare încât s-a decis ca paza pădurilor să se facă cu arme de foc și muniție de război.
Efectele negative ale despăduririlor
Furtuni, inundații, alunecări de teren. Sunt primele efecte care au apărut ca urmare a defrișărilor aberante. Acum, stăm vara cu ochi spre cer și ne rugăm ca ploaia ce se apropie să nu distrugă tot în calea ei, clădim saci de nisip în calea torentelor, iar iarna zăpezile ne pun un milion de probleme.
S-a demonstrat că pădurile îndulcesc extremele de temperatură, exercitând o influență similară cu cea a oceanelor, că sporesc umiditatea absolută și relativeă a aerului, putând acționa favorabil asupra precipitațiilor, că reduc viteza vântului, înlesnesc depunerea zăpezii, împiedică evaporarea apei din sol și transpirația excesivă a plantelor dar, cui i-a păsat de toate acestea?! Pădurile au dispărut și au apărut, în schimb, alte fenomene legate de erodarea solului, frecvența ridicată a secetelor, alunecări de teren și fenomene meteo extreme.
