Strategia de dezvoltare a județului Vaslui frumoasă doar pe hârtie

Strategiile de dezvoltare a județului Vaslui puse pe hârtie pentru perioade diferite de timp (strategia 2007-2013 și strategia de dezvoltare 2014-2020) arată foarte bine pe hârtie și cam atât. La ora actuală, județul Vaslui rămâne deficitar la toate capitolele legate de dezvoltare șI de un trai mai bun al locuitorilor lui.

Alexandru Croitoru

De ani de zile auzim aceeașI sintagmă: locuim în cel mai sărac județ din România șI ăsta ar fi principalul motiv pentru care salariile vasluienilor sunt sub media națională iar numărul de șomeri, raportat la popilație, ne situează pe primul loc. La începutul anului 2007, conducerea județului își propunea, ca principale obiective dezvoltarea șI modernizarea infrastructurii fizice și sociale, condolidarea mediului de afaceri prin creșterea competitivității întreprinderilor, dezvoltarea turismului etc. Despre infrastructură mare lucru nu putem spune decât că au fost refăcute câteva drumuri județene, unele dintre ele cu scandaluri și verificări ale organelor de anchetă, altele începute șI nefinalizate sau altele cârpite din când în când. Consolidarea mediului de afaceri? Poate că ar fi fost corect să ne gândim întâI dacă avem ce consolida în condițiile în care, la nivelul județului Vaslui există câteva fabric care funcționează la limita de avarii. Turism? Trebuie să recunoațean că potențial există dar nu există interes. La nivelul consiliului Județean Vaslui există o instituție care are tocami acest rol numai că, financiar, nu prea este băgată în seamă. Biserici de lemn vechi de sute de ani, mănăstiri ortodoxe unice în lume, conace încărcate de istorie sunt câteva din atracțiile turistice pe care județul Vaslui le poate pune la dispoziția celor interesați. Din păcate, numărul de turiști ce ne vizitează meleagurile este unul foarte mic și doar pelerinajele ecumenice mai pot descrie județul nostru ca pe un județ cu potențial turistic.

“Spre mănăstirile din județ, monumente istorice, nu avem drumuri de acces decât în puține cazuri, mănăstirile de la Florești șI Fâstâci, unice prin arhitectură, sunt în planul național de restaurare dar banii care vin sunt puțini, bisericile din lemn se degradează și în 10 ani nu vom mai avea despre ce vorbi. Pentru a rezolva toate aceste probleme nu trebuie decât mai multă voință șI dorință din partea noastră, a tuturor”, e de părere Corina Ursache, directorul Direcției Județene de Patrimoniu.

Iar pentru rezolvarea acestor probleme, mai ales cele legate de salvarea bisericuțelor din lemn, în urmă cu câțiva ani apăruse idea de a fi creat un muzeu etnografic în aer liber, loc unde aceste biserici ar fi putut fi restaurate și expuse. Din păcate această idée nu s-a mai materializat iar comunitățile locale de care aparțin aceste monumente istorice nu au puterea financiară pentru a le restaura și întreține. Pe cifre, la nivelul municipiului Vaslui există doar 105 km de stradă, la Bârlad, 123 de kilometric șI la Huși 107 km. Celelalte două orașe au un număr de kilometric de stradă nesemnificativi: Murgeni – 22 de km și Negrești, 37 de km. Cât despre drumurile județene, majoritatea dintre ele au nevoie de reparații capital.

Dezvoltarea mediului rural, un capitol strategic

Dezvoltarea mediului rural, în vederea creșterii nivelului de trai al locuitorilor este un al capitol strategice pe hârtie. Realitatea este una diferită. Din păcate, la nivelul județului Vaslui comunele au mare deficit legat de infrastructură. Drumurile, în cele mai multe cazuri, sunt de pământ sau cu nevoi de reparații masive. “De doi ani nu am reușit să pun o piatră pe un drum în comună. Despre alte investiții nici nu se mai pune problema. Am ajuns să-mi fie rușine să mai ies pe drum. Nu sunt bani iar ajutor din partea Consiliului Județean sau Guvern nu prea există. Primăriile de comune nu au bani pentru că nu au de unde. Taxele șI impozitele sunt greu de adunat pentru omanii nu au bani”, a spus Mircia Scutelnicu, primarul comunei Gârceni. Altfel spus, pentru dezvolatarea rurală în vederea creșterii nivelului de trai, satul vasluian are nevoie de ceva ce nu are de unde lua. Are nevoie de bani, de proiecte viabile de finanțări șI cofinanțări. Toate acestea au fost puse pe hârtie în 2007, pentru un plan de dezvoltare a județului până în 2013.

2014 – 2020, aceleași strategii dar și probleme

“Dezvoltarea județului va urmări valorificarea resurselor pe care le deține: în primul rând resursa umană, apoi resursele agricole. Se dorește dezvoltarea unei economii durabile, bazată pe agricultură și pe procesarea produselor agricole, astfel încât să se ajungă la un echilibru între dezvoltarea orașelor și a satelor. Rezultatul urmărit este îmbunătățirea condițiilor de viață din județul Vaslui pentru a reduce migrarea masivă a locuitorilor, în mod special a tinerilor. Strategia de dezvoltare a județului Vaslui affirmă prioritățile comunității, așa cum au fost ele reflectate în studii le realizate. Pentru implementarea activităților necesare pentru atingerea obiectivelor formulate și asumate prin acest document este nevoie de contribușia tuturor factorilor locali care pot determina îmbunătățirea climatului socio economic. Autoritățile publice locale vor trebui să dinamizeze în continuare mediul economic și cultural prin realizarea de investiții cu impact major, prin facilitarea parteneriatelor cu mediul de afaceri și cu societatea civilă. Va trebui să continue atragerea de fonduri nerambursabile pentru proiectele locale de dezvoltare ce vor fi încadrate în strategia de dezvoltare a județului”, spune noua strategie de dezvoltare a județului Vaslui pentru perioada 2014-202. Tot acest document vorbește despre același startegii șI probleme ca șI în perioada 2007-2020. Șomajul masiv de la nivelul județului, lipsa locurilor de muncă, industrie aproape inexistentă, sate îmbătrânite șI lipsite de strategii de dezvoltare pentru o viață mai bună. Rămâne de văzut ce vor reușI să schimbe autoritățile locale șI județene în următorii șase ani.