Ce părere au politicienii vasluienii despre… – Dosare la secret și Justiție nemonitorizată

Declarațiile făcute de președintele Klaus Iohannis la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în special cele referitoare la ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și pedepsirea scurgerii în presă a unor informații din dosare penale, au declanșat critici dure în mediul politic.

Simona MIHĂILĂ

Președintele Iohannis a atras, marți, atenția că Justiția este a treia putere în stat, nu o supraputere, și a cerut CSM să “ia atitudine, la modul cel mai serios” atunci când informații din dosare penale aflate în curs de anchetare ajung în presă.

Despre MCV este de părere că trebuie ridicat, precizând că, pentru îndeplinirea acestui obiectiv, toate instituțiile din justiție, Parlamentul și puterea executivă trebuie să-și dea concursul pentru ca atunci când CSM și Parlamentul își termină mandatele, să poată bifa această reușită.

Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 s-a făcut fără să fi întrunit toate condițiile necesare (spre exemplu, lupta anticorupție. Comisia Europeană a creat acest Mecanism de Cooperare și Verificaretocmai pentru a accelera progresele în domeniile vizate.

În pofida luptelor politice purtate în jurul acestui instrument de-a lungul anilor, lui i se datorează reforma din justiție, spun experții și membrii sistemului judiciar. Așa se face că declarațiile președintelui Iohannis au atras imediat critici din partea celor care consideră că progresele înregistrate în ultima perioadă în România la capitolul anticorupție se datorează și MCV, iar reformele nu sunt nicidecum ireversibile.

Nici membrii organizațiilor de partid din județul Vaslui nu au rămas indiferenți față de declarațiile președintelui.

„E surprinzător să auzi asemenea declarații din partea domnului președinte, mai ales că e vorba de două teme cu care a câștigat alegerile. Românii își pun mari speranțe în aceste două teme. Referitor la ridicarea MCV eu înțeleg din declarația lui că vrea ca Justiția să fie mai indulgentă cu anchetele în cazul guvernanților, miniștrilor și parlamentarilor, lucru pe care l-am auzit destul de des la liderii PSD. Mă duce și cu gândul la noua coabitare între Ponta și Iohannis”, a declarat pentru Est News Daniel Buzamăt, consilier local din partea PMP Bârlad.

În privința scurgerii de informații în presă, a fost foarte tranșant: „Atât timp cât acesta este singurul mijloc de a afla ce fac aleșii noștri, pe banii noștri, este binevenit. Nu mi se pare normal ca noi, cetățenii de rând, să nu fim informați cu privire la ilegalitățile pe care le comit. Presa este șansa noastră de a vedea ce se întâmplă dincolo de ușile închise. A interzice furnizarea de informații către ziariști, înseamnă a interzice furnizarea de informații către opinia publică. Iar asta nu e în regulă, atât timp cât vorbim de demnitari, de aleși, de oameni puși în slujba cetățenilor”.

Dumitru Boroș, consilier independent, fost membru PNL, este mai precaut: „Problema informatiilor în presă este foarte delicată. Sunt două faze ale traseului unui dosar: faza de cercetare de către poliție, procuratură și faza judecății. În faza judecății, informațiile trebuie făcute publice. În prima faza, însă, legea spune că informația nu poate fi publică, dar nu înseamnă că este secretă. Poliția și Procuratura trebuie să dea comunicate de presă. Mă pun, însă, și în postura jurnalistului. Dacă acesta are o informație despre o persoană publică, un demnitar, nu văd firesc să o țină pentru el. Trebuie să o dea. Un demnitar își asumă riscuri atunci când ajunge în spațiul public. Este în vizorul publicului. Nu pot fi însă de acord cu judecata la televizor. Majoritatea celor de acolo sunt formatori de opinie. Oamenii își vor forma convingerile pe baza informațiilor venite de la tv, informații care pot fi incomplete sau greșit interpretate. Judecătorul sau procurorul se simte sub presiune, obiectivitatea lui are de suferit. Implicarea jurnalistului trebuie să se oprească în momentul în care informația tinde spre a manipula publicul”.

Despre ideea ca România să scape de MCV poziția sa este una de dezaprobare: „Trebuie recunoscut rolul pozitiv al MCV. Rezultatele sunt vizibile în ultimii ani. Aș pleda pentru menținerea lui, întrucât consolidează activitatea instituțiilor statului. Nimeni nu poate nega rolul important al MCV în direcția bună”.

Corneliu Pleșu, co-președinte al PNL Bârlad, a fost, firește, de partea președintelui: „Părerea mea este că presa poate semnala. Dar trebuie să recunoaștem că o anumită parte a presei face mult mai mult decât să informeze. Acuză și manipulează. Cred că, de fapt, asta a avut în vedere domnul președinte și eu nu pot decât să fiu de acord. Justiția trebuie lăsată să lucreze în liniște, nu să fie influențată”. Legat de MCV, ideea i se pare foarte bună: „Miza este intrarea noastră în spațiul Schenghen. Este prioritatea 0. Acum, Justiția funcționează; a fost pusă pe picioare. Numărul celor condamnați, cercetați, a crescut simțitor. Justiția nu mai acționează timid, ezitant. Acum, e pusă pe roate, e normal să cerem ridicarea MCV pentru a putea și noi să intrăm în Schenghen. Existența MCV nu face decât să ne țină în loc, chiar și dacă raportul MCV este unul pozitiv”.

E bine, dar nu prea

Senatorul liberal Dan Marian consideră oportună “secretizarea” dosarelor pe durata urmăririi penale, însă spune că cei care ar trebui sancționați nu sunt nici pe departe cei care publică informații din astfel de dosare ci “sursele” din mediul juridic: “Opinia mea este că în faza de judecată, la dosarele penale nu ar trebui să aibă acces decât procurorii, judecătorii și persoanele inculpate. Corect ar fi ca procurorii care oferă informații presei în timpul cerectării penale să fie sancționați, dar nu și reprezentații mass-media care obțin informații și le publică. Este treaba lor. Presa este unul din stâlpii de la baza oricărui stat democratic. Rolul presei într-un stat este acela de a informa și nu trebuie îngrădită”.

Social-democratul Victor Cristea, fost primar de Vaslui, în prezent deputat PSD, nu este de acord cu cenzura presei în ceea ce privește dosarele în stadiul de cercetare atâta vreme cât informațiile sunt prezentate netendențios: “Dacă dezvăluirile de informații se fac netendențios, presa își face datoria cum trebuie. Daca se fac tendențios… Să fie foarte clar, populația trebuie informată. Problema erste atunci când apar luptele politice, atunci apar greșelile de ambele părți. Eu cred că procurorii știu ce foarte bine ceeea ce au de făcut. Știu ce informații trebuie să dea presei și ce informații nu. Presa trebuie să informeze populația, iar informația respectivă, care reflectă viața unor oameni, nu trebuie să aducă prejudicii oamenilor. Trebuie să nu afecteze prezumpția de nevinovăție. Trebuie să exite un echilibru de ambele părți”.

În altă ordine de idei, să se publice, dar “de bine”. Sau cel puțin nu de rău. Păi oare nu tocmai suspectarea (tendința de a crede) comiterii unei fapte reprobabile, imorale și în mod cert ilegale atrage după sine cercetarea penală? Adică deja informația clar nu e “de bine”, deci e tendențioasă…

Tudor Ciuhodaru, deputat independent, se poziționează de partea gazetarilor: „De ce le este frică de presă? Presa a fost adesea prima sau singura instituție care s-a luptat cu corupția, dezvăluind fraudele făcute de către mafia transpartinică, iar mediatizarea acestor cazuri a

făcut imposibilă mușamalizarea lor. Nu întâmplător am propus o inițiativă legislativă privind crearea Fondului Special pentru Jurnalismul de Investigație, care să sprijine, prin finanțarea directă, jurnaliștii sau trusturile de presă care mai au curajul să dezvăluie orice act de corupție ce prejudiciază bugetul de stat. Proiectul, ce prevede alocarea a 2% din valoarea prejudiciului recuperat în urma demersului jurnalistic, limitează presiunile politicului asupra presei și constitutuie un nou instrument de luptă cu hoțiile puternicilor zilei. Nu întâmplător, deși nu presupune cheltuieli sau înființarea unor noi instituții, proiectul a primit aviz negativ din partea guvernului Ponta. Corupția instituționalizată, de partid și de stat, constituie o amenințare la prezentul și viitorul României. Nu avem spitale, nu avem școli, nu avem drumuri, nu avem locuri de muncă, nu avem pensii și salarii decente pentru că se fură. Dincolo de declarațiile politicienilor ce condamnă <mediatizarea excesivă> a cazurilor de corupție, noi mai sperăm că afirmația actualului președinte că <nu există altă cale pentru România decât aceea a unei țări eliberate de corupție> face parte tot din <România lucrurului bine făcut>. Solicit și pe această cale tuturor parlamentarilor, indiferent de culoarea politică, să voteze acest demers ce se alătură celui ce prevede ca parlamentarii acuzați de corupție să rămână fără imunitate””.