Oportunitate de promovare, pe bani europeni, a produselor agricole în UE și în țări extracomunitare din întreaga lume
de Marian MOCANU
Comisia Europeană a aprobat 33 de noi programe de promovare a produselor agricole. În valoare de 108 milioane euro, acestea vor contribui la deschiderea de noi piețe pentru produsele din UE și la creșterea consumului în UE. Din păcate, producătorii români au rămas iar „de căruță”, cel puțin în ceea ce privește instruirea fermierilor pentru accesarea de noi piețe. Pe 26 februarie, la Bruxelles, a fost inițiată o zi de informare privind apelul pentru depunerea propunerilor de programe. Din păcate, din cauza comunicării târzii în teritoriu a acestei inițiative, fermierii români nu vor avea acces la această sesiune de instruire, toate cele 160 de locuri disponibile fiind deja ocupate încă înainte ca APIA să anunțe acest eveniment.
La sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a aprobat 33 de noi programe destinate să promoveze produsele agricole în UE și pe piețele țărilor terțe. Acestea sunt în valoare de 108 milioane euro pentru o perioadă de 3 ani, din care jumătate, 54 de milioane euro, provin din bugetul UE, cu posibilitatea creșterii sumelor alocate până la 200 milioane de euro. Regulamentele care vor guverna noua organizare agricolă comună în domeniul promovării produselor agricole pe piața internă a Uniunii Europene și în țări terțe au intrat în vigoare pe 1 decembrie 2015. Programele vor contribui la deschiderea de noi piețe și la creșterea consumului produselor promovate atât în interiorul, cât și în afara UE. Măsurile finanțate pot consta în diferite tipuri de campanii de promovare, care evidențiază avantajele produselor din UE, în special în ceea ce privește calitatea, siguranța și igiena produselor alimentare, proprietățile nutritive, etichetarea, bunăstarea animalelor sau metodele de producție ecologice.
„Astfel de programe sunt importante pentru crearea de noi oportunități de piață, în special pe piețele din afara UE și, prin urmare, contribuie la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă în sectorul agroalimentar”, a declarat Phil Hogan, comisarul UE pentru agricultură și dezvoltare rurală. Programele selectate acoperă o gamă largă de categorii de produse, cum ar fi produsele lactate, dar și carnea, fructele și legumele proaspete și prelucrate, produsele de calitate, și anume cele protejate în temeiul celor trei sisteme de indicații geografice ale UE, precum și produsele ecologice. Este vorba de produsele menționate în lista cuprinsă în Anexa I la Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, cu excepția tutunului, de exemplu: fructe și legume proaspete și procesate, miere, lapte și produse lactate, carne și produse din carne, ouă de pasăre, vin, pește, condimente, plante medicinale, cereale, plante vii și produse de floricultură, uleiuri și grăsimi, etc. Prin acest program se deschide atât piața europeană, cât și cea din țări care au încheiat tratate economice cu UE privind exportul de bere, ciocolată și produse derivate, pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație, băuturi produse din extracte de plante, paste făinoase, sare, gume și rășini naturale, pastă de muștar, porumb dulce, bumbac, de băuturi spirtoase cu Indicație Geografică Protejată ori alte produse cu sisteme de calitate privind Denumirile de Origine Protejate (DOP), Indicațiile Geografice Protejate (IGP), Specialitățile Tradiționale Garantate (STG) sau cele obținute prin metoda de producție ecologică.
Cine poate lua banii UE și-n ce țări pot fi cheltuiți
Beneficiarii acestei măsuri pot fi organizațiile profesionale sau interprofesionale reprezentative pentru sectoarele agricole, organizațiile de producători sau asociații ale organizațiilor de producător, dar și organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv și activitate acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole și care au fost însărcinate de statele membre să îndeplinească o misiune de serviciu public în acest sector, definită în mod clar. Toate categoriile de beneficiari menționate trebuie să fie reprezentative pentru sector, inclusiv pentru grupuri, în ceea ce privește Denumirea de Origine Protejată (DOP), Indicația Geografică Protejată (IGP), Specialitățile Tradiționale Garantate (STG) și recunoscute la nivelul statului membru. Practic, aceste organisme pot primi finanțare nerambursabilă pentru promovarea produselor agricole atât pe teritoriul UE, cât și pe piețele terțe, ceea ce, pentru marii producători agricoli români, ar fi o mare oportunitate, cea de intrare pe noi piețe pentru export. Piețele terțe care pot fi accesate în anul 2016 sunt localizate în 5 regiuni geografice definite, fiind alocat buget distinct și pentru alte regiuni geografice. Din cele 33 de programe selectate, 20 sunt destinate pieței interne, iar 13 regiunilor și țărilor terțe: China, Orientul Mijlociu, America de Nord, Asia de Sud-Est, Japonia, Coreea de Sud, Africa, Rusia, Belarus, Kazahstan, Australia, Norvegia și țările din Balcani care nu sunt membre ale UE. Se continuă astfel campania de promovare a produselor UE pe piețele țărilor terțe, inițiată cu programele aprobate în cursul primului val de promovare din 2015.
În vederea unei informări complete a tuturor părților interesate, la nivelul Comisiei Europene s-a inițiat o zi de informare privind apelul pentru depunerea propunerilor de programe, destinată potențialilor beneficiari ai programelor de promovare. Evenimentul urmează să aibă loc în data de 26 februarie 2016 la Bruxelles. Din păcate, așa cum se întâmplă în multe cazuri, probabil din cauze de comunicare, anunțul în legătură cu aceste noi măsuri de promovare a produselor agricole pe noi piețe a ajuns cu întârziere la fermierii români. Deja, încă de la începutul lunii februarie, înscrierile la evenimentul respectiv s-au epuizat, fiind ocupate toate cele 160 de locuri disponibile. Asta în ciuda faptului că cheltuielile de transport revin în sarcina participanților. Acest lucru arată însă faptul că marii producători agricoli din țări membre a UE nu doar că sunt foarte interesați de o măsură care le-ar deschide piața în vederea exportului, dar și că aceștia se bucură de un statut special, în comparație cu producătorii români, când este vorba de oportunități de afaceri. Sau poate, așa cum s-a întâmplat de nenumărate ori de la integrarea României în Uniunea Europeană, factorii locali de decizie sunt „prea ocupați” cu alte probleme, inclusiv de natură politică, pentru a reuși să facă informările în timp util cu privire la noile măsuri care ar putea duce a dezvoltarea atât a agriculturii românești, cât, mai ales, la deschiderea de noi piețe de desfacere.
