Darea in plata trece de Senat cu plafonul de 150.000 de euro si cu Prima Casa incluse

Plenul Senatului a votat luni in unanimitate proiectul Legii darii in plata, initiata de catre deputatul PNL Catalin Zamfir. Senatorii au decis in urma dezbaterilor din plen includerea plafonului de 150.000 de euro al creditului luat pentru locuinta, dar au mentinut programul Prima Casa in lege, in ciuda avertismentelor venite din partea Ministerului Finantelor si BNR.

„Daca acest program nu este exceptat, am fi in situatia in care ANAF ar executa 50% iar banca 50%, adica ceva imposibil. Se va compromite insusi scopul social al programului Prima Casa. Exista riscul ca Statul sa fie actionat in judecata la Tribunale internationale. Mai exista si riscul ca, din cauza unor perceptii negative si o posibila re-evaluare a agentiilor de rating, toate vor avea un impact direct asupra bugetului de stat. As dori sa fie mentionat si Raportul CE care atrage atentia asupra riscurilor”, a spus Enache Jiru, secretar de stat in Finante.

Inainte cu cateva zile de votul de ieri, Consiliul Patronatelor Bancare din Romania a trimis sentorilor o scrisoare deschisa in care subliniau riscurile aferente acestei legi. :

„În mod particular, dorim să subliniem deschiderea sectorului bancar pentru discuții constructive privind varianta finală a legii. Principiile pe care le avem în vedere se bazează, inclusiv prin prisma propunerilor pe care le-am avansat deja din partea comunitatii bancare, pe o flexibilizare semnificativă în abordare:
• O lege care să protejeze în mod precis și exclusiv clienții care, din diferite motive, pot fi considerați cazuri sociale;
• Includerea unor condiții care să asigure faptul că beneficiarii legii sunt clienți de bună credință care au achiziționat o casa in care locuiesc;
• Excluderea din acoperirea legii a programului Prima Casă, tocmai pentru a nu pune în pericol acest program de o importanță majoră atât pentru tineri, cât și pentru economia națională.
De asemenea, considerăm că nu trebuie neglijat impactul economic estimat de experții și analiștii financiari care au identificat o serie de efecte negative semnificative ale Legii Dării în plată, în forma sa curentă: de la limitarea accesului la creditare a populației – în special a tinerilor, la scumpirea creditării imobiliare și impactarea negativă a întregii economii românești (piața imobiliară, sectorul de construcții, sectoarele conexe), sau chiar efecte de natura social-demografica.

Avem încredere că împreună societatea civilă (reprezentanții aleși) și societatea economică (sectorul bancar) putem contribui la o formă finală a legii care să servească cât mai bine clienții care doresc să beneficieze de un credit sau de avantajele intermedierii financiare în ceea ce privește crearea și construirea unei vieți prospere”, se arata in scrisoarea CPBR.

Daniel Zamfir, initiatorul acestui proiect legislativ, a spus la randul lui:”copul nostru a fost sa scoatem o lege drapta, nici de stanga nici de dreapta. Nu e o lege impotriva bancilor, ci una care sa aduca un echilibru intre banci si clienti. Principiul legii este acelasi pe care deja l-ati votat, cel de imartire a riscului intre client si banca. Spunea dl. secretar de stat ca legea ar anula garantia Statului. Dar la articolul 1 avem stipulat ca legea se aplica si fidejusorilor, iar Statul Roman este fidejusor. Vreau sa va va propun ca Prima Casa sa ramana in interiorul legii pentru a putea fi protejati”.

„BNR nu se mai opune aplicarii legii la creditele in stoc (in derulare). Dl Georgescu a spus ca are mandat expres sa renunte la acest amendament.Din pacate, s-a acceptat un amendament care va reduce mult sfera de adresabilitate a legii : plafon de 150 de mii de euro. E o greseala, intrucit introduce o discriminare nepermisa care il va face atiti pe cel care are o datorie de 151 de mii de euro, cit si pe cel care are o datorie de 300 de mii de euro, sa atace legea la Curtea Constitutionala, dupa ce va fi declansat un proces contra bancii. Or, eu am vrut ca legea sa fie simpla si sa nu necesite actiuni in instanta. Dar, dincolo de acest detaliu, votul din Senat e o mare victorie contra unor indivizi ca Olteanu B et co”, a notat avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook.

Legea urmand sa fie trimisa la Camera Deutatilor, care este for decizional.

Potrivit informatiilor raportate catre Banca Nationala de bancile din Romania, numarul debitorilor cu credite denominate in franci elvetieni s-a redus la finele anului trecut la 61.833 persoane indatorate in chf, de la 75.412 cate erau in luna noiembrie 2014.” Soldul  imprumuturilor in franci elvetieni a scazut si el cu circa 1,8 miliarde lei de la 9,8 miliarde de lei la 8 miliarde lei”, potrivit informatiilor furnizate HotNews de reprezentantii BNR.

„Au fost solutionate circa doua treimi din totalul celor aproximativ 43.500 de solicitari privind conversia sau restructurarea acestor credite primite de banci de la clienti pana la finele lunii octombrie 2015. Reducerea numarului de debitori cu imprumuturi in franci elvetieni este in principal rezultatul conversie in lei a acestora- circa 17.100, la care se adauga creditele ajunse la scadenta sau cesionate (aproximativ 8.100). Scaderea numarului total al debitorilor ar fi fost, deci, mai ampla daca nu ar fi fost partial contrabalansata de readucerea in portofoliul bancilor a unor imprumuturi cesionate anterior- circa 11.700”, mai arata BNR.

• Din numarul de credite in franci elvetieni aflate in stoc spre finele anului trecut, 10.651 sunt imprumuturi restructurate, ceea ce sugereaza si o anumita preferinta pentru mentinerea denominarii in franci elvetieni in contextul ajustarii conditiilor contractuale.

• In ceea ce priveste ponderea in structura dupa tipul creditelor, informatiile operative releva faptul ca aproape jumatate din numarul debitorilor cu credite in franci elvetieni au contractat aceste imprumuturi pentru nevoi de consum, negarantate cu ipoteci.
• In noiembrie 2015, datele BNR aratau ca debitorii in franci elvetieni cu credite imobiliare reprezentau aproximativ 25% din total.

Sursa: hotnews.ro