Medicina de familie la sat, o boală incurabilă veche
Ieri, Instituția Prefectului Județului Vaslui a găzduit o nouă ședință a Grupului de Dialog Civic, ce a avut ca obiect de discuție problema medicilor de familie. Întâlnirile pe această temă au fost numeroase, însă de ani de zile rezultatele întârzie să apară. În prezent, în județ, este nevoie de 90 de medici de familie, care să asigure servicii medicale de calitate asiguraților. Numărul ar putea crește ca urmare a faptului că unii medici se pensionează sau pleacă din țară. De asemenea, există patru comune, toate aflate la 22-30 km de municipiul Bârlad, în care peste 8.000 de oameni nu au medici de familie. Cu toate că în campanii au primis multe, edilii aleși în mediul rural nu au făcut nimic pentru a-i stimula pe medici.
În sistemul de sănătate vasluian există doar 173 de medici de familie, care deservesc o populație de peste 478.000 de locuitori, din care 260.000 sunt identificați ca prezentând una sau mai multe afecțiuni din primele 13 cel mai des întâlnite. De asemenea, în patru comune în care domiciliază 8.459 de persoane nu există medici de familie. Este vorba de comunele Bogdănești, Ibănești, Dodești și Pochidia, aflate la o distanță de 22-30 km de municipiul Bârlad. Oamenii asigurați din aceste unități administrativ-teritoriale sunt nevoiți să călătorească până la Bârlad pentru a beneficia de asistență medicală, iar bătrânilor pensionari, care nu se pot deplasa nu li se asigură tratament medical la domiciliu, tocmai pentru că medicii de familie nu mai există.
Situația ar putea deveni și mai gravă deoarece în următorii 3 ani, 15 medici de familie din județ vor ieși la pensie, din care 7 au cabinete în mediul rural. Comunele care vor avea probleme sunt Grivița, Vinderei, Zorleni, Stănilești, Rebricea și Oșești. La Oșești, ambii medici de familie vor ieși la pensie. De asemenea, în sistemul de sănătate județean lucrează 11 medici de familie (7 din mediul rural) deja pensionați și care ar putea părăsi locurile de muncă în orice moment.
Mihaela Vlada, directoarea Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vaslui, a atras atenția că există situații în care oamenii de la țară merg pe jos, între 5 și 9 km pentru a putea primi asistență medicală. Potrivit normelor impuse medicilor de familie, un pacient trebuie să fie consultat timp de 15-20 de minute. De asemenea, numărul optim de pacienți ce ar trebui să revină unui medic este de 1.800 și nu ar trebui să fie mai mare de 2.200. Spre disperarea pacienților însă, există cazuri de medici cu 4.000 de pacienți, ceea ce ridică mari semne de întrebare asupra calității serviciilor medicale prestate.
Nu în ultimul rând, trebuie să precizăm că potrivit declarațiilor făcute de Mihaela Vlada, în foarte multe cabinete medicale dotarea este sub pragul minim, iar în majoritatea cazurilor se asigură servicii medicale cu minimum de aparatură. Cu alte cuvinte, cel puțin în mediul rural, medicina se practică la fel ca acum 70 de ani. Medicii sunt presați să înscrie cât mai mulți pacienți (deoarece jumătate din banii pe care îi încasează sunt în legătură directă cu numărul de pacienți înscriși) și sunt slab motivați să investească în aparatură modernă, renovări sau alte dotări. În acest caz, vina este a primarilor care nu se implică pentru a-i atrage pe medici în comunele vasluiene. Din contra, Mihaela Vlada i-a acuzat pe unii primari că le pun bețe în roate medicilor. Ea a afirmat că sunt cazuri de medici care au închiriat spații pentru cabinete de la primării și că ulterior primarii le-au comunicat că din moment ce cabinetele medicale sunt firme private nu este răspunderea administrației locale să investească bani pentru a-i sprijini pe medici. „Medicii de familie, în general, nu dețin spațiile cabinetelor medicale și, prin urmare, nu pot investi în îmbunătățirea acestora. Proprietarii – de obicei autoritățile publice locale – nu privesc, se pare asemenea îmbunătățiri ca pe o prioritate”, a declarat Vlada.
Daniel Olteanu, prefectul județului Vaslui, i-a cerut directoarei Vlada să precizeze care sunt comunele în care s-au descoperit asemenea cazuri de edili dezinteresați de soarta locuitorilor, însă Vlada a refuzat.
„Este evident că primul pas pentru remedierea acestei situații trebuie făcut de primari. Cine vrea să aibă asigurate serviciile medicale la nivel de comună, trebuie să se implice”, a declarat Olteanu.
Din moment ce activitatea de medic de familie devine rentabilă la un număr de 2.000 de pacienți, câteva zeci de medici ar putea părăsi sistemul deoarece nu sunt satisfăcuți de veniturile pe care le obțin. Veniturile unui cabinet medical se realizează pe două căi: prin finanțare pe pacient (50% din venituri) și prin decontarea serviciilor medicale de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). În comunele cu sub 2.000 de locuitori medicii pierd bani, mai ales din faptul că nu toți locuitorii sunt asigurați. La ultima întrunire a Consiliului Județean al Pensionarilor (CJP), Ioan Stamate, președintele CJP, sesiza faptul că în comuna Pochidia, în care există un dispensar nou, nu există medic de familie tocmai din cauza numărului mic de locuitori. Fenomenul este grav căci la nivelul județului Vaslui, în 23 din 81 de comune, numărul de pacienți care revin la un medic de familie este sub 2.000. (Bogdan RUSU)
