Copiii fără copilărie ai județului!
de Daniel MICU
„Toata vara muncim, pentru ca iarna sa avem ce mânca si noi, dar si animalele. Asta e vacanta noastra!”, spune Alexandru Mocanu din Viișoara. Băiatul in varsta de 15 ani nu a vazut marea decat la televizor si accepta cu greu faptul ca oamenii cheltuie intr-o saptamana pe litoral, cat castiga familia lui in câteva luni de trudă. E povestea a sute de copii din judetul Vaslui. Majoritatea, din mediul rural. Dar sunt si orășeni care nu stiu ce inseamna o vacanta mai departe de casa bunicilor.
Pe Alexandru l-am gasit cu vacile pe deal. E „de rand” familia lui! Munceste de mic. La toate se pricepe! Si in bucătărie intra atunci când mama nu e acasa si trebuie sa isi hrănească fratii mai mici, doi la număr.
„Suntem obisnuiti cu munca. Părinții nu ne obligă, dar nu e normal ca noi sa batem mingea in drum si sa-i lăsăm doar pe ei pe camp sau cu animalele. Nu e nimic rau in a munci. Rusinos e sa furi sau sa ceri! Vacanțele asa le petrecem! Nu am fost la mare sau la munte! La agricultura mă pricep. Sunt la liceu in Vaslui. Când termin o sa merg la Iasi,la Agronomie. Strang bunicii bani sa ma susțină! Azi sunt la vaci. Dimineata am avut treaba in curte. Am mâncat lapte cu turte. La amiază mananc pe deal niste rosii, cas, ceapă, am si o bucata de salam! La mare o sa merg la primul salariu! Acum e de treaba! Iarna e lunga. Trebuie sa mâncăm si noi, si animalele. E rau ca nu ploua”, ne povesteste adolescentul.
L-am lăsat pe Alexandru cu vacutele si am pornit mai departe. Nu e nici ora 10 si atmosfera e irespirabila. Satele au amorțit prinse in capcana de foc a lui Cuptor. Nici câinii nu se mai sinchisesc de străini si toropiti sub petece de umbra. Arde pământul si lumea se roagă pentru ploaie.
