Primarul Boroș a luat orașul la pas, în căutarea de locuri pentru case!

de Simona MIHĂILĂ

Autoritățile Bârladului au început să lucreze la noul Plan Urbanistic General (PUG), cel vechi (adopotat în urmă cu peste 15 ani) nemaifiind în acord cu cerințele actuale. PUG este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților și cuprinde analiza, reglementările și Regulamentul Local de Urbanism pentru întreg teritoriul administrativ al unui oraș, atât din intravilan, cât și din extravilan.

Noul PUG va fi realizat de o firmă din Târgoviște, al cărui reprezentant a fost, alaltăieri, la Bârlad unde, însoțit de primarul Dumitru Boroș, a bătut orașul în lung și în lat.

”Principalul meu obiectiv este identificarea de terenuri pe care să le includem în intravilanul municipiului, pentru dezvoltarea unor noi cartiere de case. La primărie există un număr foarte mare pentru terenuri de case. Bârladul este cam sufocat, nu prea mai este nimic liber. Au fost identificate câteva zone, a rămas să vedem ce facem mai departe”, a declarat, pentru Est News, primarul Dumitru Boroș.

Identificarea parcelelor este cu atât mai anevoioasă cu cât funcționarul care cunoștea întreaga situație juridică a terenurilor din Bârlad și din vecinătatea acestuia, Lucian Volintiru, fostul șef al Serviciului Cadastru din cadrul Primăriei Bârlad, a demisionat subit, imediat ce PSD a plecat de la conducerea orașului.

Sute de bârlădeni au depus în ultimii ani cereri la primărie pentru terenuri pentru casă, dar din ce în ce mai puține sunt aprobate. Pentru toată lumea, răspunsul autorităților este același: primăria nu mai are disponibilă nicio palmă de pământ.

Criza de terenuri pentru case a devenit la fel de mare ca cea pentru locuințe la bloc, după o perioadă de câțiva ani în care municipalitatea (în timpul mandatelor lui Constantin Constantinescu) a repartizat terenuri pentru casă pe bandă rulantă, preponderent familiilor de rromi, care aveau prioritate (potrivit celebrului pact dintre PSD și Partida Rromilor).

Așa se face că sute de terenuri au intrat în posesia rromilor, la prețuri comic de mici, cele mai multe fiind situate în cartierele de case construite după 1990 (Deal II, Bariera Puiești, Tuguiata II, Complex Școlar).

E adevărat, nu toate familiile care au primit lot de casă au și reușit să construiască, dar cum atribuirea de teren nu a fost însoțită și de o obligativitate în acest sens, bârlădenii disperați privesc acum cu jind la zeci și zeci de terenuri de case lăsate de izbeliște de către cei care, până să le capete, se dădeau de ceasul morții că-i plouă și ninge în cap.

Aproape 1.000 de familii de bârlădeni așteaptă apartament sau garsonieră

În afară de bârlădenii care au depus cerere pentru o parcelă de teren pe care să-și construiască o casă, alți peste 800 de bârlădeni stau la coadă pentru patru pereți și un acoperiș deasupra capului. Dublu față de acum zece ani, iar numărul este în continuă creștere.

Jumătate din totalul cererilor înregistrate este pentru locuințe ANL (Agenția Națională a Locuințelor), restul fiind cereri pentru locuințe sociale.
Construcția celor patru blocuri date în folosință de ANL la Bârlad a făcut ca speranțele bârlădenilor să crească. Este vorba de blocul de pe strada Victor Ion Popa, cele două blocuri din zona fostei fabrici de cărămidă (Cărămidărie) și cel de pe strada Lirei. Mai cu seamă după ridicarea acestuia din urmă (singurul construit de la zero), numărul cererilor a explodat.
Dezamăgirea ulterioară a fost pe măsură. Iluziționați de anunțul că încă două blocuri vor fi construite, bârlădenii fără casă au făcut coadă la Registratura primăriei, cu cerile în mână.
Promisiunile populiste ale politicienilor au hrănit visele bieților tineri cu ideea că vor fi ridicate două blocuri însumând 120 de apartamente, la intrarea în cartierul Bariera Puiești. Surle, trâmbițe, licitație, studii de fezabilitate, licitație, lucrare adjudecată și, în final, praf în ochi. Nici guvernanții de atunci, nici cei care au urmat nu au mai alocat banii promiși pentru construirea blocurilor. Scuzele aleșilor – fie ei locali sau de la centru – se înscriu în același registru penibi cu care cetățenii s-au obișnuit.