Șansă uriașă de la București, pentru vasluieni! Județul Vaslui a primit întâietate la finanțări europene! În exclusivitate, interviu cu Ionel Dancă, consilierul primului ministru!

de Simona MIHĂILĂ

Se deschid ușile pentru județul Vaslui, după un sfert de secol de sărăcie lucie. O veste ireală a venit de la Guvernul Românei: Vasluiul, cel mai sărac județ din țară, a fost inclus într-un proiect pilot în cadrul căruia, alături de alte două zone defavorizate din România, va avea prioritate la obținerea fondurilor europene și guvernamentale. Mai mult, i se oferă șansa de a obține finanțări suplimentare față de cele la care au dreptul restul județelor.

Guvernul a aprobat în ședința de miercuri Memorandumul “Dezvoltarea unor programe-pilot integrate din fonduri europene și bugetul național pentru îmbunătățirea situației socio-economice a locuitorilor din fostele zonele miniere Valea Jiului, Roșia Montană – Munții Apuseni și din comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui – Iași)”.

Este vorba de un set de măsuri prin care aceste zone vor primi asistență tehnică pentru întocmirea proiectelor necesare accesării unor programe europene și guvernamentale menite să îmbunătățească situația socială și economică a locuitorilor.

Măsurile de intervenție vizează, printre altele: introducerea unor punctaje suplimentare la nivelul criteriilor de evaluare a proiectelor; organizarea de sesiuni de cereri de finanțare cu buget distinct în cadrul programelor de finanțare europeană/națională, modificarea cadrului de reglementare în sensul majorării pragului ajutorului de stat pentru aceste zone și, de asemenea, alte instrumente care pot fi folosite în sprijinul acestor cereri, precum parteneriatele public-privat.

”Gura de oxigen de care județul Vaslui avea nevoie”

În județul Vaslui, biroul Unității Guvernamentale de Asistență Tehnică va funcționa într-unul din spațiile Prefecturii Vaslui, pus la punct încă dinainte ca Daniel Olteanu să-și dea demisia din funcția de prefect, pentru a se dedica pregătirii campaniei electorale pentru alegerile parlamentare.

”Știam că se lucrează intens pentru acest Memorandum, de care s-a ocupat personal domnul Ionel Dancă, consilierul de stat al primului ministru. Mă bucur nespus că a fost aprobat și țin să-i mulțumesc. Este o gură de oxigen de care județul nostru nu a mai avut parte până acum și trebuie să profităm din plin. Sper ca toți primarii din județ să conștientizeze și să profite de această oportunitate. De ei depinde, nu de altcineva. Pentru că, așa cum spune o vorbă foarte înțeleaptă, Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și în traistă”, a declarat, pentru Est News, fostul prefect, Daniel Olteanu.

Lista comunelor marginalizate

Nu întreg județul va putea beneficia de aceste măsuri extraordinare, ci doar comunele și orașele cuprinse în ”Atlasul zonelor marginalizate din România”, realizat de Banca Mondială, adică peste trei sferturi din județ (67 de comune, plus cele trei municipii).

”Atlasul zonelor rurale marginalizate” a încadrat cele 67 de comune pe diverse niveluri de marginalizare. Cu un nivel de marginalizare severă au fost evaluate comunele: Al. Vlahuță, Băcani, Băcești, Bogdana, Bogdănești, Bogdănița, Coroiești, Costești, Dănești, Dragomirești, Dumești, Gherghești, Gârceni, Hoceni, Iana, Ivănești, Mălușteni, Miclești, Oșești, Poienești, Pogana, Puiești, Pungești, Rebricea, Vinderei, Voinești, Ibănești, Fruntișeni, Rafaila, Ciocani, Cozmești, Dodești, Ferești, Pușcași.

Marginalizare sub medie: Duda Epureni, Lunca Banului, Munteni de Jos, Pădureni, Tutova, Văleni, Zăpodeni.

Marginalizare la medie: Berezeni, Codăești, Deleni, Delești, Drânceni, Fălciu, Găgești, Dimitrie Cantemir, Perieni, Șuletea, Vetrișoaia, Vutcani.

Marginalizare peste medie: Banca, Bălteni, Botești, Crețești, Epureni, Lipovăț, Roșiești, Solești, Stănilești, Tăcuta, Tătărani, Todirești, Zorleni.

O comună va putea obține chiar și 6 milioane de euro

Despre șansa fantastică de care se vor putea folosi autoritățile locale, dacă guvernul va duce până la capăt acest proiect, am stat de vorbă chiar cu Ionel Dancă, consilierul premierului Cioloș și cel căruia ex-prefectul Olteanu i-a atribuit meritul de a fi ales, dintre toate zonele vitrege ale Moldovei, tocmai județul Vaslui.

– Vasluienii nu sunt obișnuiți să fie tratați cu atâta deferență de guvernați. Dimpotrivă, ne-am obișnuit să fim priviți ca tinicheaua de la coada acestei țări. Prin ce minune a ajuns județul Vaslui să beneficieze de o asemenea oportunitate?

– În fundamentarea memorandumului am luat în considerare zonele cu cele mai acute probleme sociale și economice. Conform Atlasului zonelor marginalizate se observă că la nivelul țării cea mai mare concentrare de zone marginalizate se află în județele Vaslui și Iași. Este motivul pentru care ne-am axat intervenția pe această ”vale a plângerii”

– Care vor fi, concret, avantajele care vor decurge din acest proiect, pentru vasluieni?

– Avantajele pentru locuitorii din zona Vaslui constau în faptul că proiectele de finanțare care vor fi depuse pentru

programele naționale sau din fonduri europene vor avea un punctaj suplimentar. Pe de altă parte, în cadrul unor programe de finanțare vor fi bugete distincte dedicate acestor zone, astfel încât ele să beneficieze de o alocare suplimentară față de celelalte localități. Am luat toate programele de finanțare europene și naționale, am analizat ce se poate aplica în aceste zone, ce linii de finanțare se pot accesa și am ajuns la concluzia că la unele programe se pot aloca bugete distincte, în altele pot fi acordate puncte suplimentare. După această analiză, am trecut la următoarea etapă, în care să ne asigurăm că vor fi și cheltuiți acești bani. Pentru că degeaba avem banii, dacă nu există proiecte. Tocmai realizarea acestor proiecte este dificultatea pe care o întâmpină majoritatea autorităților publice locale, mai ales din mediul rural. Drept pentru care am decis să conferim acestor birouri care vor fi deschise și rol de consultanță. Ne vom implica în realizarea proiectelor de care este nevoie ca județul Vaslui să evolueze.

– Într-adevăr, este aproape o practică în România ca anumite fonduri să rămână intacte din cauza lipsei proiectelor…

– Exact. Sunt programe importante care nu sunt accesate. Mai ales dacă vorbim de proiecte mari, precum îmbunătățirea accesului la servicii medicale, educaționale, infrastructură de transport, de canalizare, managementul deșeurilor. Autoritățile locale, ori sunt prea mici pentru a putea susține astfel de proiecte, ori le lipsește capacitatea tehnică de a le realiza. Acesta este unul dintre riscurile mari de care ne lovim: nu sunt proiecte suficient de bine întocmite, încât ele să poată fi acceptate, să poată consuma fondurile pe care le avem la dispoziție. Așa ne-a venit ideea de a transforma autoritățile de management a programelor europene din simple agenții birocratice care au doar rolul de a verifica dacă ai pus sau nu ai pus cine știe ce ștampilă, în agenții de consultanță care să-i ajute pe beneficiari să realizeze corect proiectele.

– Biroul se va pune la dispoziția doar a autorităților publice locale, sau pot aplica și solicita consultanță și reprezentanții mediului privat?

– Se adresează atât unităților administrativ teritoriale, dar și entităților private din zonele care își au sediile în localități declarate marginalizate.

– Cine sunt cei care vor lucra în aceste birouri teritoriale?

– Vor fi formate din angajați ai instituțiilor care, în acest moment, au rol de gestiune a programelor de finanțare în teritoriu. Personalul de acolo va fi detașat în aceste birouri. Va fi, de exemplu, o persoană care va răspunde de Programul Operațional Regional, va fi o alta care va veni de la Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, și tot așa, astfel încât să avem într-un singur loc specialiști pe toate programele de finanțare. Ei vor lucra  împreună cu solicitanții, înainte ca aceștia să depună cererile de finanțare. Să nu se mai trezească o primărie, de exemplu, că nu a înțeles o cerință oarecare din Ghidul solicitantului și să fie nevoită să aștepte următorul exercițiu financiar.

– Când preconizați că biroul va deveni funcțional, așa încât primăriile, consiliile locale și reprezentanții IMM-urilor din județul Vaslui să poată bate efectiv la ușă?

– Cât mai repede. În octombrie vom lua toate măsurile pentru a operaționaliza această structură. Deja pot să vă spun că luni, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, va fi emis un ordinul de înființare al acestei unități, după care mergem în teritoriu pentru a pune lucrurile pe roate. Vrem ca din noiembrie să putem lucra pe proiectele de finanțare. În Vaslui aș vrea să vin chiar săptămâna viitoare, dar încă nu pot confirma.

 

Cei din urmă ar putea fi cei dintâi… dacă vor vrea!

 

– Cele aproximativ 70 de comune și orașe din județul Vaslui care sunt prinse în Atlasul cu pricina au încadrări diferite în ceea ce privește tipul de marginalizare. Această încadrare va reprezenta un criteriu de prioritizare la acordarea fondurilor?

– E adevărat, în Altlas, fiecărei comunități i-a fost atribuit un grad de marginalizare, de la I la IV, ultimul fiind dat celor cu

deficiențe grave. Noi am inclus în Memorandum toate comunitățile marginalizate din județul Vaslui, indiferent de gradul de marginalizare, însă la selecția proiectelor de finanțare se va ține cont de ierarhizarea din Atlas. Prioritate absolută vor avea cele cu grad de marginalizare severă (IV).

– Cele trei municipii din județul Vaslui au fost incluse în ”Atlasul zonelor marginalizate” datorită unor puncte nevralgice distincte, existente doar la nivelul unor cartiere, al unor străzi sau chiar blocuri și nu la nivelul întregii comunități, ca în cazul comunelor. Așa stând lucrurile, autoritățile locale din Vaslui, Bârlad și Huși vor putea accesa doar programe destinate rezolvării unor asemenea probleme izolate, sau pot veni cu proiecte mai ample?

– Cu siguranță că proiectul ideal este acela care are ca țintă de acțiune exact focarul de sărăcie la care vă referiți. Dar cred că o asemenea delimitare nu se poate face în toate cazurile. Este dificil.

– Spuneați mai devreme că anumite programe vor fi bugetate separat. Puteți da câteva exemple?

– De exemplu, avem în vedere, Programul Operațional Capital Uman (POCU), unde există măsurile 4.1 și 4.2 privind finanțarea unor proiecte pentru servicii sociale. Pe programul acesta de finanțare vrem să facem o supra-contractare, astfel încât să alocăm un buget distinct. Aici, un proiect poate să ajungă chiar și la 6 milioane de euro. Dacă o comună, spre exemplu, are succes cu un astfel de proiect, va avea posibilitatea să facă grădiniță, dispensar, infrastructură, poate stimula inclusiv demararea unor afaceri, rezolvand astfel și problema locurilor de muncă, de formare profesională etc. Un alt exemplu, este acordarea de finanțări pentru proiecte prin care sunt accesate mai multe programe. Asta este o premieră. De pildă, POR are fonduri pentru infrastructura de servicii sociale (educație, sănătate), iar POCU are bani pentru servicii sociale. Pentru orașe, vom face apel comun pentru strategii de dezvoltare locală care să reunească cele două programe, iar pentru fiecare strategie se pot obține până la 7 milioane de euro. Mai există bugete alocate pentru Programul de dezvoltare Rurală, pentru GAL-uri.