Cursuri de comunicare pentru cadrele medicale de la spitalul bârlădean

de Mihaela NICULESCU

Mobilizare pentru realizarea unei comunicări mai eficiente între cadrele medicale și pacienții de la Spitalul „Elena Beldiman”! Conducerea acestei unități sanitare este hotărâtă să facă pași reali în direcția comunicării între asistentele medicale și pacienții internați. Proaspăt întoarsă de la Zalău, de la o nouă ediție a Conferinței de Sterilizare, Cristina Sârbu, directorul de îngrijiri medicale de la spitalul bârlădean, este decisă să pună în aplicare toate cunoștințele pe care le-a dobândit în cadrul schimbului de experiență de la Zalău.

„Spitalul din Zalău, o localitate cu o populație asemănătoare numeric cu cea a Bârladului, este un exemplu pentru toate spitalele din țară, prin faptul că pune pe primul loc pacienții. Am avut ocazia să văd cum lucrează cadrele medicale de acolo, m-a uimit dăruirea cu care aceștia își fac meseria și modul în care empatizează cu pacienții. La începutul conferinței a fost prezentat un proiect ce vizează apropierea dintre personalul medical și pacienții din spitale printr-un simplu «Bună ziua, mă numesc…». Campania cu același titlul se derulează la spitalul din Zalău, la inițiativa unor colaboratori din Marea Britanie. Dorim ca și la spitalul din Bârlad să inițiem o astfel de campanie care să vină în sprijinul bolnavului țintuit la pat. Avem de lucrat mult pentru că cel mai greu este să schimbi mentalități și să încerci să suplinești ceea ce unele cadre medicale nu au dobândit acasă, bunul simț”, ne-a declarat Cristina Sârbu.

Ideea acestei campanii a venit din partea unei doctorițe engleze care ajunsă pe patul de spital din cauza unei boli incurabile a constatat că personalul medical era prea rece, nepăsător și nu saluta. A constatat pe propria piele că un simplu salut venit din partea cadrelor medicale valorează imens pentru pacienți și că acesta stabilește o legătură umană, începerea unei relații terapeutice și câștigarea încrederii de către pacienți. Pentru a stimula realizarea unui climat propice pentru desfășurarea actului medical, în care comunicarea să fie cuvântul de ordine, directorul de îngrijiri medicale de la Spitalul „Beldiman” a propus premierea asistentelor șefe care reușesc să convingă personalul din subordine să adopte un comportament uman, mult mai apropiat cu pacientul. Cu toate că meseria de asistent medical, dar și cea de medic, de altfel, înseamnă mai întâi de toate omenie și empatie, lucrurile sunt departe de a sta așa în spitalele din România și mai cu seamă la Bârlad.

Lipsa comunicării dintre cadrele medicale și pacienți este o meteahnă cu care spitalul bârlădean se confruntă de zeci de ani. În 2008, asistenții medicali au participat la cursuri de comunicare plătite din banii spitalului, dar mari schimbări nu s-au produs în raportul dintre ei și pacienți. În această conjunctură, Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor (OAMMR) din județul Vaslui a hotărât să le dea o șansă pentru reabilitarea comportamentului asistenților medicali. De la începutul anului, prin rotație, și asistenții medicali de la „Beldiman”, au parcurs cursuri de dezvoltare a abilităților de comunicare.

„Este nevoie să formăm profesional asistenții medicali astfel încât să adopte un comportament adecvat față de pacienți și familiile acestora. Aceste persoane provin din categorii diferite, medii diferite, persoane cu diferite tipologii și comportamente, dar și persoane doborâte de durere. Nu toate cadrele medicale respectă întocmai profesia pentru care s-au pregătit, de aceea încercam să le reamintim ceea ce au învățat sau trebuiau să învețe la cursurile practice din școală. Pentru predarea cursurilor de comunicare, care se desfășoară și la Bârlad, am apelat la un lector de la Universitatea «Cuza» din Iași, doctor în științele comunicării, la catedra de relații internaționale.”, a completat Nuța Blejan, președinta OAMMR Vaslui.

Să sperăm că asistenții vor învăța ceva din aceste cursuri, care sunt obligatorii pentru a dobândi numărul de credite impus anual acestora, și că nu vom mai asista la prea multe scene penibile de acum încolo, în care autorii principali sunt unele cadrele medicale, cărora, din păcate, le lipsesc cei șapte ani de acasă.