Violența bolnavilor ce pot fi imobilizați – o problemă fără rezolvare în spitalul bârlădean

Cadrele medicale din Spitalul „Elena Beldiman” care lucrează cu pacienți contenționați (imobilizați) spun că siguranța lor este oricând în pericol la serviciu.

Nu doar cadrele de la secția Psihiatrie se confruntă cu acte de violență din partea acestei categorii de pacienți, dar și asistenții și medicii, din alte secții, unde sunt tratați în regim de contenție, pacienți cu boli psihice, pacienți aflați în sevraj, de regulă alcoolici. În secția Chirurgie, de exemplu, cadrele medicale trec deseori prin momente riscante din cauza violenței pacienților imobilizați la pat.

Legea prevede ca pacienții cu anumite tulburări psihice să fie legați de pat timp de patru ore pe zi, intermitent, în rest aceștia trebuie eliberați de curele și monitorizați pentru a nu creea neplăceri celorlalți pacienți sau personalului medical. În acele momente de „libertate” se pot produce incidente care pun sub semnul întrebării integritatea celor care îngrijesc astfel de pacienți. În ultimele luni episoade de violență din partea contenționaților au pus în pericol de mai multe ori viața pacienților pașnici și a cadrelor medicale.

„ Ne-am trezit pe la două noaptea cu un pacient care mergea pe hol să ne bată cu stativul de perfuzii din salon. Ce puteam să facem? Cum să ne apărăm din calea unui om în sevraj? Am chemat panicate gardianul, dar tot au durat două – trei minute timp în care am fi putut fi lovite și poate chiar moarte. Nu e de glumit. Uitați-vă ce s-a întâmplat la Iași, câți oameni au fost răniți într-o secție de Psihiatrie.”, ne-a declarat o asistentă.

Aceasta spune că prezența gardianului nu reprezintă o siguranță neapărat, întrucât aceștia nu sunt specializați în gestionarea unor situații critice care scapă de sub control. Există situații în care nici poliția nu reușește să le gestioneze ușor.

„ Acum câteva luni, una dintre colegele noastre a chemat gardianul pentru că nu mai putea ține piept unui pacient care închisese ușa salonului și voia să se arunce de pe geam. Era un pacient internat în regim de contenție. Gardianul nu a reușit să îl potolească, așa că s-a sunat la 112. A venit o echipă de polițiști și jandarmi iar până au ajuns în spital, i s-a părut o veșnicie din cauza fricii. Prima întrebare pe care a pus-o polițistul ajuns în salon, a fost: <<Cine a sunat abuziv la 112>>? În câteva secunde, pacientul agitat l-a luat pe sus și l-a băgat sub pat. Apoi a luat noptiera și a aruncat-o în salon. Repet, cu cinci reprezentanți ai organelor de ordine. În cele din urmă polițiștii și jandarmii au reușit să-l imobilizeze pe pacient. Întreb și eu la fel ca ceilalți colegi care tratează bolnavi imobilizați: Dacă poliția nu-i poate stăpâni ușor, noi ce să mai zicem? Putem să le facem față? Sub nicio formă!”, s-a plâns o altă asistentă din Chirurgie.

Cadrele medicale din secțiile cu bolnavi contenționați trebuie să facă față tuturor pacienților din sector. Pacientul imobilizat trebuie monitorizat din sfert în sfert de oră și toate datele privind temperatura, pulsul, tensiunea, etc. trebuie trecute în fișe. În tot acest timp asistenta de pe tură trebuie să se ocupe de ceilalți pacienți. Uneori sunt neglijați din cauza lipsei de personal, în contextul în care trebuie să acorde o atenție sporită pacienților imobilizați. Numărul redus al asistentelor și suprasolicitarea psihică în zilele în care trebuie să monitorizeze și bolnavii contenționați le îndreptățește să ceară măsuri de securitate suplimentară. Din păcate, conducerea spitalului deși cunoaște situația, nu poate face mai mult decât a făcut: a achiziționat un sistem de supraveghere în tot spitalul și a încheiat un contract de pază cu o firmă de protecție.

Realitatea a dovedit că prezența gardianului nu este întotdeauna soluția salvatoare dar și că timpii morți până la sosirea acestuia creează posibilitatea producerii unor acte de violență dintre cele mai crunte.

Vladislav Afteni, coordonatorul medical al spitalului bârlădean, s-a aflat întâmplător, cu ceva timp în urm, în mijlocul unei scene de violență, a cărui autor era un asemenea bolnav. Nu a putut interveni în niciun fel, în schimb văzând scenele mai mult decât înfricosătoare a propus achiziționarea unor seturi de curele, chingi speciale pentru bolnavii internați în regim de contenție. Până atunci pacienții erau imobilizați cu cârpe, tifon, cearceafuri.

Oamenii așteaptă măsuri din partea Ministerului Sănătății în privința asigurării unui climat de securitate pe timpul în care se află la serviciul, altfel încât episoade violente de genul celor de la Iași să nu se repete. (Mihaela NICULESCU)