Atenție cât zăboviți în Primăria Bârlad! Un specialist în construcții avertizează: ”Clădirea este foarte degradată și se poate prăbuși. Autoritățile refuză să ia măsuri”
de Simona MIHĂILĂ
Un semnal de alarmă uriaș a fost transmis municipalității bârlădene, în mod repetat, în ultimele luni, însă conducerea orașului se face că nu vede și nu aude: clădirea Primăriei Bârlad este într-o avansată stare de degradare, iar la un seism mai serios este în pericol de a se prăbuși.
Avertizarea vine din partea unui cunoscut specialist în construcții, Vasile Gîță, inginer constructor și diriginte de șantier, autorizat de Inspectoratul de Stat în Construcții (organism subordonat Guvernului României).
Gîță, cel care a demisionat din funcția de consilier personal al primarului Boroș, nemulțumit că acesta din urmă nu mai era persoana ”legistă” în care pozase în campania electorală, a trimis conducerii urbei mai multe adrese prin care a semnalat pericolul în care se află clădirea. Abia ultima adresă, înregistrată pe 10 septembrie, a fost adusă la cunoștința consilierilor municipali.
”La multe construcții, printre care și clădirea Palatului Comunal (primărie – n.r.), care prezintă capacitate portantă redusă la seism (vulnerabilă la cutremure), UAT Bârlad nu deține cărțile tehnice ale construcțiilor și nu au fost numiți responsabilii cu urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor respective. Obiectivul acestei urmăriri îl reprezintă verificarea stării tehnice a construcțiilor”, arată, printre altele, inginerul constructor Vasile Gîță, în ultima sesizare înregistrată la primărie.
Contactat de reporterii Est News, Gîță a declarat că nu a primit răspuns la niciuna dintre adresele trimise, iar fiecare zi care trece fără ca imobilul în care funcționează administrația orașului să intre în consolidare, adâncește nivelul de degradare.
Starea precară a clădirii primăriei, confirmată de experți încă de acum 23 de ani
Bârlădenii care au urmărit presa locală de-a lungul anilor, își amintesc, cu siguranță, că acest subiect a fost adus în atenția publică și în timpul fostului primar al orașului, Doru Gabriel Craus (decedat în 2011). În 1996, acesta a invitat la primărie o echipă mixtă de experți, condusă de profesori de la Facultatea de construcții și instalații Iași și de la Facultatea de Arhitectură și urbanism ”Ion Mincu” București, care au realizat o verificare tehnică sumară a clădirii primăriei. Inițiativa lui Craus venea tot în urma unor semnale trase de specialiști în construcții.
Concluzia de atunci a fost că structura de rezistență a imobilului este avariată, afectate fiind și coloanele de marmură din holul principal al primăriei, coloane care au, la rândul lor, rol de susținere a planșeului pe care se află turnul clădirii. S-a stabilit că este necesară o expertiză tehnică autorizată în acord cu normele legale, dar proiectul a fost abandonat din lipsă de fonduri.
Se prea poate ca tot acesta să fie motivul pentru care și actuala administrație a orașului preferă să ignore avertismentele specialiștilor, însă din 1996 au trecut 23 de ani, timp care și-a pus amprenta și mai mult asupra stării tehnice a clădirii, iar pericolul nu mai este de trecut cu vederea. Cu atât mai mult cu cât sediul primăriei este locul de muncă a câtora zeci de bârlădeni, iar clădirea e zonă tranzitată de alte sute de cetățeni, zi de zi.
”Eu, personal, i-am avertizat încă din 2016 să expertizeze această clădire. Clădirea primăriei este construită în 1934, când nu existau normative antiseismice. Este nevoie de o expertiză tehnică autorizată care să încadreze imobilul într-o clasă de risc seismic. După toate probabilitățile, clădirea prezintă gradul I de risc în caz de seism major, iar personalul de acolo trebuie evacuat. Aici sunt birouri care lucrează cu publicul, este un trafic intens aproape zilnic”, a declarat, pentru Est News, Vasile Gîță.
Acesta a mai precizat că până și montarea gresiei în holul principal al clădirii primăriei agravează situația.
”Au montat și acea gresie care a încărcat construcția cu 60 de kilograme pe metru pătrat. Este inadmisibil să pui atâta greutate pe o construcție șubredă, ce nu poate suporta acest surplus de sarcină gravitațional. Nu există expertiză, nu există carte tehnică, nu există certificat de performanță energetică, așa cum cele legea, nu există nimic. Avem de-a face cu o clădire cu formă neregulată, asimetrică , ce o face vulnerabilă în fața seismelor, cu atât mai mult cu cât este extrem de veche”, a mai menționat Gîță.
