Efectul coronavirus. Parcul Cișmigiu nu a mai fost închis de la bombardamentele din cel de-al Doilea Război MondialDusmanescu Oana
Închiderea parcurilor Bucureștiului oprește publicul să intre și în Cișmigiu, grădina din inima Capitalei, inaugurată în 1854. Cișmigiul a mai trecut prin momente de restriște – poluarea pantofarilor, din 1856, sau bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Grădinile Cișmigiu sunt trecute în istoria Bucureștiului drept cel mai vechi parc din oraș, inaugurat în 1854. Legenda sa a început să se scrie însă cu mult înainte de acest reper temporar, în 1779, când domnitorul Alexandru Ipsilanti a comandat marelui cișmigiu – omul responsabil, în acea vreme, cu construirea și amplasarea cișmelelor – să ridice două astfel de surse de apă în zona respectivă. Lângă una dintre acestea, amplasată spre strada Știrbei Vodă, și-a înălțat marele cișmigiu, pe numele său Dumitru Siulgi-basa, și casa.
În 1830, generalul Pavel Kiseleff a ordonat secarea bălții și preschimbarea sa în grădină destinată încântării și plimbării cetățenilor Bucureștiului. Apoi, pe timpul lui Bibescu – 1847 – au fost chemați arhitecți și peisagiști de la Viena, pentru a da forma finală parcului care acum se află în mijlocul orașului. În 1852 au fost montate lavițe.
Peste 30.000 de arbori, arbuști și plante ornamentale au fost aduși, la mijlocul secolului XIX, pentru a decora întreaga suprafață a parcului – adică aproximativ 16 hectare.
În 1856, parcul a mai suferit o perioadă când a fost ocolit de vizitatori. Atunci, o bună bucată din lac a secat din cauza faptului că pantofarii își aruncau în apă deșeurile rămase după realizarea încălțărilor.
Parcul Cișmigiu, acum considerat monument
istoric, a fost iluminat electric începând cu anul 1882. Din 1883, când luciul
apei a înghețat, acolo s-au organizat concursuri de patinaj. În Cișmigiu există
un loc numit La Cetate, ruinele unei mănăstiri ridicate de logofătul
Văcărescu în 1756, din incinta căreia pornea un tunel secret care lega Palatul
Crețulescu de malul Dâmboviței.
La începuturi, istoria orașului spune că parcul era rezervat oamenilor bogați și educați – aici nu aveai voie să vorbești tare sau urât și nici un mic comerciant nu avea dreptul să-și vândă bunurile pe aleile grădinilor Cișmigiu.
Un alt punct de atracție din interiorul Parcului Cișmigiu este restaurantul Monte Carlo, care a fost bombardat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și restaurat, conform proiectului inițial, de marele arhitect Ion Mincu.
De altfel, în timpul bombardamentelor aviației Aliate din timpul cel de-al Doilea Război Mondial a mai fost închis Cișmigiul ultima oară, până azi.
De atunci au trecut trei sferturi de secol în care, indiferent de regim și de vitregiile naturale sau sociale, Parcul Cișmigiu a rămas deschis. Decizia de a închide parcurile Bucureștiului a venit ca măsură a izolării împotriva COVID-19, cea mai mare epidemie mondială din ultimul secol.
