Băncile, asigurătorii și fintech-urile cheltuiesc până la 2,5% din veniturile lor anuale pentru prevenirea fraudelor financiare. Cât de eficiente sunt aceste investiții?
Companiile de servicii financiare (bănci, asigurători, fintech-uri și alte instituții) cheltuiesc între 1,3% și 2,5% din veniturile lor anuale pentru prevenirea fraudelor financiare, potrivit unei analize realizate de PwC în baza datelor LexisNexis. Mai mult, din 2015 și până în 2021, costurile globale cu conformitatea au crescut cu 64%, ajungând la 227 de miliarde de dolari.
De la criza financiară globală din 2008, instituțiile financiare se află, în general, într-o poziție mai bună în ceea ce privește conformitatea și acoperirea riscurilor, iar acest lucru se datorează acestor investiții. De altfel, mare parte din majorarea costurilor cu conformitatea din ultimii ani a fost necesară ca răspuns la creșterea presiunii din partea autorităților de reglementare.
Însă, deși bugetele și numărul de angajați în domeniul prevenirii criminalității financiare au crescut vertiginos, directorii acestor instituții se întreabă dacă aceste investiții au beneficii reale, în condițiile în care, spre exemplu, monitorizarea bazată pe tehnologie produce în medie 90% alerte false. Tehnologia avansată are, cu siguranță, un rol important, dar nu este motorul prevenirii criminalității financiare. Instituțiile financiare trebuie să-și revizuiască procesele având o abordare ce pune accent pe productivitate, nu pe dimensiunea bugetelor alocate.
Îmbunătățirea productivității începe prin maparea clară a fluxului de lucru, cu accent pe următoarele patru procese macro: setul de standarde de reglementare care definesc procesul, sursele de date folosite, output-ul rezultat și fluxul de lucru de bază care gestionează procesul.
În continuare, nu trebuie deloc neglijată capacitatea societății de îmbunătățire continuă. Analizele PwC indică faptul că mai puțin de jumătate din toate inițiativele de îmbunătățire a performanței își ating scopul. Pentru ca schimbările să fie de durată, organizațiile trebuie să adopte o abordare dinamică, însemnând colectarea continuă de date, analiza indicatorilor de performanță și a rezultatelor proceselor de conformitate și utilizarea acestor date pentru ajustarea resurselor și a investițiilor.
De asemenea, este importantă definirea proceselor la nivel micro și stabilirea unor instrumente de măsurare/evaluare a acestora, luând în calcul, printre altele, reducerea riscurilor și valoarea adăugată. Doar așa, instituțiile financiare vor putea să compare performanțele investițiilor și să stabilească priorități pentru domeniile în care este nevoie urgentă de îmbunătățiri.
În ceea ce privește tehnologiile, înlocuirea pur și simplu a soluțiilor existente, fără a le măsura performanța și a o îmbunătăți, poate fi un efort inutil. Unele dintre cele mai importante instituții financiare au adoptat o abordare mai centralizată, creând hub-uri pentru data science și adoptând instrumente analitice care le ajută să abordeze provocările legate de performanță, identificând acțiunile ce necesită un efort minim pentru maxim de impact.
Aplicând aceste principii, PwC a reușit să dezvolte o abordare folosită cu succes pentru îmbunătățirea eficienței și eficacității programelor de conformitate. Controalele privind criminalitatea financiară sunt din ce în ce mai interconectate și ating performanțe maxime numai atunci când sunt coordonate, gestionate și verificate.
