România nu este pregătită pentru un cutremur puternic

În cazul unui cutremur major în România, cu intensitate de 7,4 – 8,1 MW, vor fi peste 350.000 de clădiri rezidențiale ce vor fi grav avariate, iar numărul de persoane grav rănite sau decedate va fi de peste 45.000. Aceasta este predicția pe care statul român, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din MAI, o face în cel mai recent document intitulat “Concepția națională de răspuns post seism”, elaborat la finalul anului 2021. Un alt document, realizat de Curtea de Conturi și publicat în luna ianuarie 2022, atrage atenția asupra faptului că instituțiile statului NU sunt pregătite pentru un cutremur major.

Oricât ar părea de ciudat, nu Bucureștiul este locul care ar avea cel mai mult de suferit în cazul unui cutremur major în România, ci județele Buzău, Prahova și Galați. Asta din perspectiva clădirilor ce ar putea fi grav avariate în urma unui cutremur cu magnitudine între 7,4 și 8,1 MW. Cu circa 40.000 de clădiri rezidențiale ce ar putea fi grav avariate, județul Buzău conduce în acest sinistru clasament.

El este urmat de Prahova (39.000), Galați (37.000), București (33.500) și Vrancea (33.000). Datele de mai sus corespund estimării de la finele anului 2021, însă în ianuarie 2022 un audit al Curții de Conturi indica faptul că situația e mult mai gravă decât ar putea s-o indice documentul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Spre exemplu, “echipa de auditori a constatat însă că nu există o inventariere și o evidență a tuturor clădirilor existente pe teritoriul Municipiului București”. Mai mult, spun auditorii Curții de Conturi, la nivelul Municipiului București, “politica de dezvoltare locală se realizează în baza Planului de Urbanism General (PUG) elaborat în perioada 1998 – 2000, care nu mai corespunde din punct de vedere tehnic și juridic realității. PUG trebuie actualizat o dată la 10 ani”.

Ce se va întâmpla în primele 72 de ore de la producerea unui cutremur major

Blocaj instituțional în primele 4-6 ore.

Deteriorarea parțială sau totală a legăturilor de comunicații.

Crearea de blocaje/ambuteiaje (și/sau distrugerea căilor de comunicații) pe căile de comunicații rutiere.

Sincope în ceea ce privește traficul feroviar, terestru și aerian. Executarea greoaie a cercetării zonelor/raioanelor afectate.

Numărul foarte mare de apeluri în Sistemul național Unic de Apeluri de Urgență – 112, ceea ce poate determina blocarea sistemului sau, după caz, crearea unor liste de așteptare.

Apariția primelor simptome de panică individuală / colectivă în rândul populației.

sursa: digi24.ro