Google+
Home » National » Gelu Stefan Diaconu, presedintele Fiscului, anunta modificarea legislatiei: Se va stabili un prag de 300 de lei al diferentelor nefiscalizate sub care nu vor fi sanctiuni. Toata cultura spagii e alimentata de aceasta mica evaziune

Gelu Stefan Diaconu, presedintele Fiscului, anunta modificarea legislatiei: Se va stabili un prag de 300 de lei al diferentelor nefiscalizate sub care nu vor fi sanctiuni. Toata cultura spagii e alimentata de aceasta mica evaziune

Fiscul e in centrul atentiei de doua saptamani, dupa demararea controalelor la sute de comercianti, iar spatiul public a fost invadat de informatii despre activitatea agentilor. Cele mai multe reprosuri au venit la adresa deciziilor de amendare sau inchidere a unor unitati la care s-au gasit diferente nefiscalizate de cateva zeci sau sute de lei. Gelu Stefan Diaconu, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Gelu Stefan Diaconu spune intr-un interviu pentru HotNews.ro ca in sedinta de guvern de joi se va discuta un proiect de modificare a legislatiei care sa interzica sanctionarea (amenda sau inchidere) comerciantilor la care s-au gasit sume nefiscalizate sub pragul de 300 de lei. Diaconu a vorbit si despre demararea unui control la firma sotiei sale, dupa o sesizare a unui jurnalist, dar si despre recuperarea prejudiciilor decise de instante.

Rep: Patronatele din turism au iesit marti in presa declarand ceea ce apoi premierul a confirmat, ca s-au initiat o serie de discutii cu conducerea ANAF pentru a se schimba legislatia privitoare la procedurile care permit suspendarea activitatii unei firme. Care ar putea fi modificarile, cand ar urma sa intre in practica si in ce stadiu sunt discutiile cu mediul de afaceri?
GSD: As incepe prin a spune ca Antifrauda se ocupa cu marea evaziune. Rezultatele sunt dincolo de orice indoiala si le-am facut publice. Dar nu vom neglija niciodata mica evaziune, care insumata va asigur ca e cel putin la fel de mare cu inventarierea intregii cazuistici de mare evaziune depistata.

Pe masurile luate in ultimele luni, avem rezultate cuantificate pana la nivelul de 50 de bani.  Sumele declarate voluntar au crescut in medie cu 20%. Stiti ce inseamna aceasta crestere cu 20%? Este exact miliardul acela de care era nevoie pentru masurile de relaxare fiscala anuntate de premier. Mai e o rezerva de crestere a declaratului de 30-40%, nivel pe care il vom obtine in maximum doi ani. Nu trebuie trecuta in derizoriu aceasta mica evaziune. Toata cultura spagii e alimentata de aceasta mica evaziune. Daca obturezi acest canal, veti vedea ca lucrurile se curata pana catre varf.

Ordonanta 28 /99 este ok, este buna, dar este si perfectibila. Impactul asupra societatii care traieste intr-o cultura a evaziunii de zeci de ani a fost disproportionat negativ, alimentata si de media. Au fost cazuri inventate cap-coada: confiscarea urzicilor, inchiderea cofetariei pentru 1,5 lei, un biet xerox despre care stie toata lumea cum functiona au dus la …

Rep: Chiar asa, ce v-a casunat pe acel xerox?
GSD: Vom ajunge si la periferie, dar am inceput curatenia de la centru. Nu se poate ca intr-o capitala europeana sa colcaie de evaziune chiar centrul. Sunt organizatii profesionale care ameninta ca isi vor inchide restaurantele de  1 Mai. Este descalificant!  Lucru care nu ma impresioneaza deloc. Orice unitate care nu fiscalizeaza si inchide permite altei unitati care fiscalizeaza sa isi mareasca deverul.

Rep: Revenind la solicitarile hotelierilor….
GSD: Joi, in sedinta de Guvern vom citi in prima lectura acest proiect: se va stabili un prag de 300 de lei al diferentelor nefiscalizate, pornindu-se de la realitatea ca poate exista un maruntis lasat neintentionat. Sau pot fi greseli umane – ai emis 400 de bonuri intr-o zi, dar  ai uitat de un bon si vine taman atunci Antifrauda peste tine. Sub acest prag nu vor fi sanctiuni.

Peste acest prag, pe langa amenda contraventionala intre 10.000-15.000 de lei, masura suspendarii se va lua doar daca nu accepta plata a de zece ori suma nefiscalizata, dar nu mai putin de 10.000 de lei. Pentru ca putem merge intr-un club cu dever mare caruia sa ii gasim 310 lei diferenta, iar el sa plateasca doar 3100 de lei, adica o picatura din ceea ce incaseaza ei. E o abordare. Va fi apoi introdus caietul de bani personali si sa intram in zona fiscalizarii bacsisurilor

Rep: Cum va fi fiscalizat bacsisul?
GSD: Nu inventam noi roata…Suma va fi inclusa pe bonul fiscal, fiscalizata separat pe casa de marcat, iar aceasta suma va fi impozitata doar cu impozitul pe venit, nu va constitui si o baza de calcul al contributiilor. Si speram sa scoatem la vedere toate aceste sume.. In 2014, ANAF a identificat venituri suplimentare de 4 miliarde euro cu inspectia fiscala si un miliard de euro  de la  Antifrauda. De foarte multe ori lucrurile mai putin importante capata in spatiul public mai multa releventa decat cele cu adevarat importanta

Rep: Recentele cazuri de mare frauda, cum este cel al fostului ministru al Finantelor care primea pungi cu bani prin cimitire sau al milioanelor de euro din dosarul Microsoft ridica o intrebare simpla. Ele par sa indice un circuit paralel al banilor de care Fiscul habar nu avea sau care se facea sub ochii lui. Cum e posibil ca intr-o tara europeana sa existe asemenea sume de bani date cu punga, fara ca Fiscul sa intervina?
GSD: Fiscul preseaza de un an de zile privind accesul la tranzactiile de peste 5000 de euro. Nu ca sa le monitorizam averea, ci pentru recuperarea prejudiciilor. Fiscul a presat enorm pentru limitarea tranzactiilor in cash. Ieri am primit o informatie ca o covrigarie si-a intrerupt activitatea desi erau 15 oameni la coada, ca sa-si schimbe rola din casa de marcat. Va intreb: se intampla asa ceva in urma cu cateva luni?

Daca combatem evaziunea de la mic la mare nu vor mai exista asemenea tranzactii cu bani in pungi. De aceea fac un apel la presa sa inteleaga si sa fie solidara. Chiar acceptand ca au fost 10-15 excese, le corectam. Dar nu puneti la indoiala o actiune de anvergura care nu s-a mai petrecut in Romania!

Rep: De unde stiti de cazul covrigariei?
GSD: Mi-a spus soferul, pe care il trimit zilnic sa-mi cumpere doi covrigi, dar de fiecare data de la alta covrigarie.

Rep: Veti demara un control la sediul firmei la care sotia dvs. este asociat ca urmare a sesizarii la TelVerde a unui jurnalist?
GSD: Va imaginati ca stiu exact ce s-a intamplat acolo, dar pentru faptul ca imi doresc un control obiectiv si neutru n-o sa fac publica adevarata intamplare, care nu il va pune intr-o lumina favorabila pe domnul jurnalist. Este Telverde, este o analiza de risc pe care eu n-o pot opri. Nici seful ANAF nu se poate interpune.

Controlul se face in functie de gradul de risc. Va asigur ca n-o sa se intervina nici pentru a demara, nici pentru a opri un control. Controlul este necesar, dar in functie de ierarhia riscului. Controlul se inregistreaza la Antifrauda si de acolo isi urmeaza cursul. Daca avem 300 de sesizari/zi si dispunem de 15 echipe de inspectori, in ierarhia celor 300 ne uitam la cele mai relevante. Iar asta o face Directia de Analize si Sinteza din Antifraudei. Si acolo sunt oameni specializati.

  • Recuperarea prejudiciilor decise de instante

Rep: Cat la suta recupereaza  de fapt ANAF din prejudicii? Va intreb asta pentru ca optimistii vorbesc de 10%, iar pesimistii de 5-7%.
GSD: Daca excludem anul 2014, an in care am primit cel mai mare volum de prejudicii de recuperat, procentul e undeva la 10%. Cu aceasta masiva intrare de volum de prejudicii din 2014, procentul a scazut la 5%. E drept, in cazul unui titlu executoriu pe care il primesti in 2014, executarea silita se poate dovedi laborioasa, iar rezultatele sa fie vizibile mult mai tarziu. Dar dupa inventarierea tuturor titlurilor de creanta primite in 2014 de catre ANAF, am constatat ca circa 42% din prejudiciile primite spre executare sunt nerecuperabile.

Rep: De ce nerecuperabile?
GSD: O sa va dau cateva cifre valabile pentru 2014. Din cele 2140 de sentinte primite in 2014 spre recuperarea prejudiciului in suma de 2,7 miliarde, circa o treime presupun formalitati legale de partaj, adica actiuni in instanta pentru iesirea din indiviziune obligatorie, ca sa putem valorifica partea apartinatoare infractorului. Or, iesirea din indiviziune presupune o actiune in instanta care necesita timp indelungat

Rep: Ne dati si un exemplu?
GSD: Uitati-va la cazul ICA, la cazul Voiculescu. Sunt mai multe imobile apartinatoare persoanelor condamnate. Cvasitotalitatea lor sunt bunuri stapanite in comun. Iar iesirea din indiviziune presupune o evaluare care trebuie facuta in prezenta condamnatului sau a reprezentantului sau. Presupune sa obtii un astfel de accept din partea condamnatului, care isi are drepturile sale cetatenesti, chiar daca e condamnat.

Sau, se presupune ca bunul care urmeaza sa fie executat sa fi fost inscris in Cartea Funciara. Sa stiti ca avem bunuri spre executare care nici macar nu figureaza in Cartea Funciara. Ca idee, circa o treime din cele 42% de nerecuperabile acestui lucru se datoreaza.

Rep: O treime. Dar celelalte doua treimi?
GSD: Pai daca primesc 693 de hotarari judecatoresti din cele 2140, reprezentand peste 20% ca valoare a prejudiciului pentru situatii in care firmele sau persoanele fizice despre care e vorba acolo in stare de insolvabilitate, ce sa mai recuperez de acolo?

Rep: Si astea se aduna la valoarea totala a prejudiciului?
GSD: Evident! Va mai dau un exemplu: Sentinte in valoare de 40 de milioane de lei sunt pe firme in insolventa. Pana cand se finalizeaza acest proces al insolventei, pana cand aflam cat anume din acele creante pot fi recuperate, pot trece ani de zile. De aceea nu poti spune intr-o sedinta de bilant: V-am transmis 300 de milioane, recuperati-i imediat! Ca nu ai cum!

Si legat de cele 300 de milioane de euro despre care s-a spus ca ni s-au transmis in vederea  recuperarii, la ANAF au fost comunicate doar 576 de milioane lei, din care aproape 300 de milioane reprezinta doar cazul ICA. Asta inseamna ca in loc de 300 mil euro, vorbim in total de vreo 130 de milioane de euro din care 60 de milioane e cazul ICA.

Daca din start pornim cu un handicap de aprope 50%, in celelalte cazuri constatam dificultati care tin mult mai mult de sistemului judiciar decat de incapacitatea reala de recuperare a ANAF.

Rep: De sistemul judiciar? Cum asa?
GSD: Credeti sa primim in 2014 hotarari promulgate acum 6 ani? Sau credeti ca e posibil sa primim hotarari de la instante dupa ce instrumentarea penala a durat 10 ani, iar cea judecatoreasca inca 3 ani, timp in care bunurile devin nevalorificabile?

Rep: De ce ? E o neglijenta a cuiva sau este cu intentie?
GSD: Nu pun pe seama intentiei cuiva de a arunca anatema asupra ANAF, dar  situatia de azi e cea pe care v-o spun acum!

Aceasta instrumentare indelungata permite in cadrul procesului penal sincope care favorizeaza instrainarea bunului.

Va dau un exemplu: cazul Ioan Becali. Am constata cu surprindere, dupa ce ne-am adresat autoritatilor locale, bancilor, tuturor furnizorilor posibili de informatii, ca domnul Becali nu mai detine nimic. Credeti asadar ca noi suntem cei care am impiedicat recuperarea prejudiciului in aceasta situatie, sau oare nu cumva in timpul instrumentarii cazului s-a produs instrainarea?

Rep: Si acum ce faceti in acest caz?
GSD: Ne-am adresat deja cadastrului, solicitand sa ne spuna ce s-a intamplat si cand au fost instrainatate bunurile. Daca s-a dovedit ca au fost instrainate, voi avea nevoie de un alt titlu executoriu; de aceea spun ca procesul este laborios si de durata.

Avem situatii de neinstituire a sechestrului asiguratoriu sau de instituire pe bunuri cu statut incert. Mai avem apoi bunuri care nu prezinta interes in valorificare sau care la momentul instituirii  prezentau interes, dar care acum nu mai valoreaza atat (o masina de acum 5 ani nu mai valoreaza ca una de azi).

Cele mai greu de recuperat sunt prejudiciile enorme puse in sarcina a tot felul de interpusi, persoane cu dizabilitati, persoane fara discernamant si asa mai departe. Sau situația unei persoane condamnate să plătească 108 milioane lei, dar care achită o treime din pensia lunară, neavând bunuri, astfel că prejudiciul va fi recuperat în 108.000 ani, caz despre care a vorbit marti premierul. Pai ce sa mai recuperezi de la unul ca acela?

Asta nu inseamna ca nu avem si noi propriile neajunsuri. Principalul neajuns pe care il vom rezolva de la 1 iulie este construirea unei aplicatii in care vom evidentia pe masura primirii, si stadiul de executare a hotararilor instantelor.

Vom infiinta o Directie cu activitate exclusiva de executare silita, cu structuri corespondente la nivel regional si, tin mult la asta, cu dotare si cu atributiuni comparabile cu cele ale celor de la Antifrauda.

Astazi este de domeniul absurdului ce se intampla: imaginati-va un inspector care sta 48 de ore la coada la cadastru ca sa inregistreze in favoarea Statului un bun confiscat. Nu ar fi normal sa se asigure o prioritate din partea Cadastrului? Directia va avea cadrul legal de la 1 iulie, dar operationala (dupa selectia de personal, instruirea si dotarea) va deveni de la 1 ianuarie 2016. Va asigur ca intr-un an de zile gradul de recoperare va sta cu totul altfel, dar sa nu ne facem iluzia ca gradul de recuperare va trece de 30%. Dar chiar si acest procentaj ne-ar situa pe primele locuri in UE.

Rep: Ati vorbit despre cazul Ica, Voiculescu. Cand recuperati prejudiciul stabilit de instanta?
GSD: Decizia instantei e publica si extrem de consistenta si complicata. Noi am solicitat si am tinut permanent legatura cu DNA pentru a o intelege in adevaratele ei semnificatii juridice. Nu e usor de executat o asemenea sentinta.

Rep: Ati secretizat-o?
GSD: Nu, nu am secretizat-o. Doar ca nu putem sa informam spre exemplu de initiativele noastre de iesire din indiviziune fortata pentru familia unui condamnat. Sa va spunem: „Uitati, am initiat initiativa de iesire din indiviziune cu sotia lui pentru casa din nu stiu ce loc”.

Noi ne facem treaba mai putin spectaculos. Dar va pot spune ca toate imobilele sunt in proprietatea Statului. Am initiat o hotarare de Guvern privind trecerea lor pentru valorificare catre RAPPS. Sunt cateva dificultati in promovarea unei asemenea Hotarari pentru ca e in discutie necesitatea unei evaluari anterioara sau ulterioare predarii. Daca va fi necesara o evaluare anterioara, ANAF trebuie sa achizitioneze servicii de evaluare, sa se faca evaluarea ca atare, s-o inregistram in contabilitate si apoi s-o predam  RAPPS.

Pe partea recuperarii prejudiciului de 60 de milioane am facut toate demersurile necesare, dar nu vrem sa ne desfasuram activitatea in zona spectacolului. Am sa va dau insa doar un exemplu: o banca nu a dat curs solicitarii noastre de punere in executare. Ei spun ca au acea suma ca garantie a creditului acordat. Ce trebuie sa faca ANAF?  Pai trebuie sa initieze o actiune in instanta si sunt cai si proceduri extrem de complicate. In spatele fiecare decizii stau dosare de sute de pagini. Noi insa nu vom inchide dosarul pana nu recuperam ultimul euro.

Sursa: hotnews.ro

About Mihai Vasile

%d blogeri au apreciat: