Home » Administratie » Astăzi este hramul bisericii construite de breasla blănarilor din Bârlad

Astăzi este hramul bisericii construite de breasla blănarilor din Bârlad

Astăzi, Biserica Sf. Ilie din Bârlad își prăznuiește hramul. Este o tradiție care dăinuie de la 1869 ca, de Sfântul Ilie, pe lângă slujba prilejuită de ziua de 20 iulie, să fie biserica sfantul iliepomeniți și ctitorii acestui lăcaș de cult. Breasla cojocarilor a fost cea care s-a implicat în ridicarea bisericii, dar au avut contribuții deosebite și familii bârlădene, precum Ioan și Ecaterina Velea care au donat toată averea lor bisericii. Niciunul dintre ctitori nu a avut pretenția de a fi pictat pe pereții bisericii, precum meritau doar voievozii ctitori. Au considerat că nu acest lucru era important ci faptul că au lăsat prin testament ca an de an, pe 20 iulie, de Sf. Ilie, să fie pomenite sufletele lor, lucru care s-a și întâmplat în ultimii 150 de ani.

Nu toate cele 500 de familii care aparțin de parohia Sf. Ilie cunosc aceste lucruri, după cum puțini sunt și cei care cunosc câte ceva despre istoria acestei biserici – monument istoric. Biserica veche din lemn a fost ridicată pe la 1795 și a fost mistuită de foc în 1864. Vechea bisericuță a existat, o vreme, alături de biserica nouă, ridicată în anul 1869 de către episcopul de atunci al Hușilor, Iosif Gheorghian. La sfârșitul secolului XVIII, începutul secolului XIX, au început să se organizeze în toată țara breslele meșteșugărești. La fel s-a întâmplat și la Bârlad, unde, se pare că, breasla blănarilor sau cojocarilor a fost cea mai puternică, atât numeric cât și financiar și profesional. Protopopul de Bârlad din acea perioadă (1856 – 1859) împreună cu enoria parohială a angajat și mandatat pe arhitectul orașului, Ignat Lorenzo, să meargă la Belgrad și să întocmească un proiect după modelul unei biserici de acolo după care să construiască una identică la Bârlad. Ulterior, protopopul Ghinea a angajat cei mai buni meșteri constructori pietrari și zidari coordonați de maiștrii Mihai Popoiu și George Baciu.

Biserica «Sf. Ilie» a fost construită identic cu biserica din Belgrad la inițiativa părintelui paroh și a protopopului de Bârlad, Ioan Ghinea, membru al Breslei Cojocarilor, în urma unui drum făcut la Belgrad, în scop comercial. L-a uimit atât de mult silueta acestei biserici construită în stil neoclasic, încât și-a dorit să fie construit și la el în oraș un astfel de lăcaș de cult. Cojocarii erau o breaslă pricepută și foarte credincioasă. Nu întâmplător, au dorit ca biserica pe care au ridicat-o să poarte numele Sfântului Ilie. biserica sfantul ilie - panou monument istoricSfântul Ilie a lăsat ca mărturie a legământului cu Dumnezeu cojocul său urmașului său Elisei. Pe lângă sprijinul pentru ridicarea acestei biserici, Breasla Cojocarilor din Bârlad s-a ocupat și de școli. Timp de 50 de ani a întreținut Școala de Băieți din Bârlad, de exemplu. Existența bisericii al cărei hram îl sărbătorim astăzi, 20 iulie, se datorează acestei Bresle a Cojocarilor”, ne-a declarat protopopul de Bârlad, Vasile Lăiu, părintele paroh al Bisericii Sf. Ilie.

Piatra de temelie a Bisericii „Sf. Ilie” a fost pusă la 6 mai 1868. Ea a fost găsită în altar în 1999, cu ocazia lucrărilor de reabilitare a lăcașului de cult. Biserica s-a ridicat în 11 ani, iar pictura a fost realizată abia în 1898, de către renumitul zugrav Ioan Munteanu. În perioada 1880 -1912, la Biserica „Sf. Ilie”, al cărei patron spiritual este sărbătorit astăzi, preot slujitor dar și paroh, dascăl și diacon a fost Iacov Antonovici.

„În acea perioadă, biserica a cunoscut cea mai înfloritoare perioadă a ei, o adevărată evoluție. A fost pictată, a primit odoare, obiecte de cult, cărți, clădiri și terenuri, ceea ce a făcut ca această biserică a doua din Moldova care are fond de carte special la Arhivele Statului. Biserica deținea 48 de clădiri în oraș și 32.000 mp în intravilanul orașului. Nu s-au putut recupera decât foarte puține bunuri, în urma evenimentelor istorice nefavorabile. O parte se află în custodia arhivei parohiale și la Muzeul Centrului Eparhial de la Huși”, a mai spus protopopul Vasile Lăiu pentru Est News.

De-a lungul timpului, biserica a suferit mai multe deteriorări în urma ploilor, cutremurelor sau incendiilor, cel mai afectată fiind după cutremurul din 1940, când a fost suprimat etajul superior al turnului clopotniței, biserica fiind atunci mai înaltă. Au fost realizate șapte reabilitări de-a lungul existenței acestei biserici, ultima fiind începută în 1998. Reabilitarea a durat mai muți ani, iar resfințirea s-a făcut în 17 iulie 2011. (Mihaela NICULESCU)

About Tehno Redactor