Home / Tag Archives: pamant

Tag Archives: pamant

Ninsorile din aceste zile îi scapă pe producătorii agricoli de faliment

Fermierii din județul Vaslui sunt extrem de mulțumiți de ninsorile căzute în ultimele zile. Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, a spus că a luat legătura cu agricultorii din județ, iar semnalele sunt pozitive.

“A nins în tot județul, este un strat de zăpadă de circa cinci centimetri. În zona Murgeniului a plouat mult și sunt șanse mari ca deficitul de apă din sol să se diminueze. Pământul este dezghețat, iar toată apa din zăpadă intră direct în sol. Ne așteptăm să ningă mai mult, iar prognozele meteo ne indică acest lucru și în zilele următoare. După acest episod de ninsori, în momentul în care pământul se zvântă sau îngheață se poate continua campania de arături. Când vom avea precipitații de 20-25 litri/metrul pătrat, atunci vom putea spune că este apă suficientă în sol”, a explicat Gigel Crudu.

Până la jumătatea lunii noiembrie, dintr-un program de arături de toamnă de 185.600 hectare au fost realizate arături pe numai 37.601 hectare, ceea ce reprezintă un procent de 20%.

Potrivit datelor DAJ Vaslui, fermierii au semănat cu culturi de toamnă 89.280 de hectare. Din suprafața totală, 57.500 hectare au fost însămânțate cu grâu, 4.610 hectare cu orz, 487 hectare cu orzoaică, 19.120 hectare cu rapiță, 1.162 hectare au fost semănate cu plante de nutreț, 649 hectare cu alte culturi.

Din suprafața semănată cu rapiță au fost întoarse 2,719 hectare, din cauza că plantele nu au răsărit. Totuși, sunt parcele unde cultura de rapiță a vegetat corespunzător și acestea nu vor fi întoarse de fermieri pentru a fi semănate cu alte culturi agricole. (Dănuț CIOBANU)

Fermierul Costel Vișan e aproape sigur că face parte din ultima generație care mai lucrează pământul

de Mihaela NICULESCU

Unul dintre puținii producători de cireșe din zona Bârladului a dorit să implementeze o idee originală, avantajoasă atât pentru el cât mai ales pentru orășenii care vor să consume fructe proaspete direct de la sursă. Oamenii nu s-au arătat interesați de a achiziționa fructe la preț de producător, culese cu mâna lor.

Anul trecut, Costel Vișan, proprietarul unei livezi cum puține sunt în zona Bârladului, a pierdut 80% din recolta de cireșe, iar anul acesta estimează că 40% va avea aceeași soartă. Va deveni hrana graurilor.

E păcat ca aceste minunate fructe de livadă, sănătoase, netratate, să fie mâncate de păsări. Livada este o afacere de familie și nu funcționează ca o societate comercială. Pentru că recolta este bogată și depășește cu mult necesarul familiei noastre, este normal să vând fructele. Nu reușesc să culeg atât de mult pe câte sunt pentru a le putea da comercianților din piețe sau magazine. Eu și soția mea culegem în limita timpului disponibil, pentru că ambii avem serviciu. Ne mai ajută sora și cumnatul meu și una din fete, când vine pe acasă. Am încercat să contactez persoane pentru cules, dar nimeni nu vrea să vină, cu toate că le-am oferit 100 lei pe zi. Am stat și m-am gândit și cred că ideea ca doritorii să își culeagă singuri marfa din copac, proaspătă, la preț de producător, nu e rea. E, dacă vreți, o provocare pentru copiii de la oraș de a veni la țară să vadă cum este într-o livadă de cireși, cum arată fructele în copac în comparație cu cele cumpărate de la tarabă sau din supermarket, de multe ori venite din țări străine. Eu stropesc pomii rar contra dăunătorilor. Până acum cireșele nu au făcut viermi, dar peste o săptămână cu siguranță că, dacă nu vor fi culese, vor deveni viermănoase. Ne confruntăm cu o secetă mare în județ, care a afectat și pomicultura. Eu sunt norocos pentru că am propriul sistem de irigare, iar livada mea nu a avut de suferit. Dacă nu aș fi udat cireșii, cu siguranță că ar fi fost mult mai mici fructele și calitatea îndoielnică. Așa, recolta e de calitate, numai că nu prea are cine să o culeagă”, a declarat pentru Est News Costel Vișan.

Cei 50 de cireși plantați pe 1,4 hectare atârnă de greutatea boabelor dulci sau mai acrișoare, moi sau mai ferme, din soiurile Van, Gemesdorf sau boambe de Cotnari. Vișan estimează că anul acesta livada va produce două tone și jumătate de cireșe și vișine. Pe lângă cireși și vișini, în livadă, gospodarul din Ivești mai are peri, pruni și meri.

La mine în livadă mărul este rege. Am 680 de meri din soiurile Golden Generos, Idared, Starkison sau Florina. Anul acesta voi avea o producție de 20 de tone de mere. Mărul este mai ușor de cules și sper că voi reuși să le adun cu familia și prietenii, dar cireșe vor rămâne destule, din păcate, în copaci, să le mănânce prietenii mei, graurii”, a mai adăugat Costel Vișan.

Costel Vișan nu poate concepe viața decât la țară. În 1997 a turnat fundația la casa din Ivești, pe un teren pe care cândva l-a deținut boierul Colea Ivanovici, ofițer în al Doilea Război Mondial. Cu timpul, de la an la an, a reușit să cumpere un hectar și jumătate, pe care și-a construit casa și și-a amenajat livada.

Acesta s-a născut și a crescut la țară și iubește nespus de mult agricultura, dar și zootehnia. Pe lângă livada sa de pomi fructiferi mai are nouă hectare proprietate personală și 17 luate în arendă, pe care a cultivat porumb, grâu și floarea soarelui. Are o gospodărie frumoasă de animale și păsări. Muncește de dimineață de la ora cinci în gospodărie până la opt, când pleacă la serviciu și când se întoarce o ia de la capăt cu munca. Face cu plăcere agricultură și crește animale, dar deși este o fire deschisă, în privința viitorului agriculturii vasluiene e rezervat.

Am curajul să declar că eu, la 50 de ani cât am acum, fac parte din ultima generație care mai muncește pământul la țară. Aproape toți colegii, consătenii de vârsta mea, au plecat în străinătate. Oamenii care au pământ nu mai vor să mai facă agricultură, iar cei care nu au, nu vor să mai lucreze pământul. Unde s-a mai pomenit acum câteva zeci de ani ca cireșele să fie mâncate de păsări și o parte din muncă și cheltuială să fie dusă pe apa sâmbetei?”, a punctat Costel Vișan.

Fermierul are două fete, una este studentă la Farmacie, iar alta lucrează la o multinațională în București și este decisă să plece în străinătate. Cea mică însă se arată destul de atașată de tradiția familiei și ori de câte ori vine acasă, în vacanțe, lucrează cot la cot cu tatăl său pe câmp. Costel Vișan speră că ea va fi cea care îi va duce munca mai departe și la bătrânețe va fi un tată fericit.

Tânărul care a murit după ce malurile unui puț s-au prăbușit peste el lucra ca zilier. ITM a constatat că malurile nu erau asigurate

Tânărul de 25 de ani care a murit, vineri după-amiază, în Berezeni, în timpul efectuării unor lucrări de foraj la o fântână, ar fi lucrat la zilier la o firmă din județul Iași, potrivit declarațiilor administratorului firmei. Reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui au constatat că malurile care s-au prăbușit peste muncitor nu erau asigurate, așa cum impun normele de securitate în muncă.

Primele rezultate ale anchetei desfășurată de către ITM Vaslui în cazul posibilului accident mortal de muncă de la Berezeni arată că tânărul de 25 de ani a coborât pentru a remedia o problemă la sapa cu care se efectua forajul fântânii. În momentul în care muncitorul a ajuns la o adâncime de aproximativ 12 metri, malurile din nisip s-au prăbușit, în condițiile în care acestea nu erau asigurate, așa cum impun normele de securitate în muncă. În consecință, tânărul de 25 de ani a fost sufocat din cauza cantității mari de nisip căzută peste el. Colegii bărbatului au solicitat imediat intervenția echipelor de salvare ale Inspectoratului Teritorial de Muncă pentru a-l scoate pe muncitor la suprafață. Ridicat în stop cardio-respirator din puț de către pompieri, tânărul a fost declarat decedat după mai bine de o oră de manevre de resuscitare făcute de către echipajele medicale.

Administratorul firmei care efectua forajul la o persoană fizică din Berezeni a spus că victima și alte patru persoane munceau ca zilieri. Toți au fost invitați luni (n.r.-29 mai) la sediul ITM pentru a da declarații și pentru a se face verificări dacă firma din localitatea Sârca, județul Iași, se încadrează la activități cu caracter sezonier astfel încât să poată efectua foraje cu zilieri”, ne-a declarat inspectorul șef al ITM Vaslui, Gheorghe Chirvase.

Inspectorii de muncă vor verifica în acest caz și dacă au fost respectate măsurile legale care se impun cu privire la sănătatea și securitatea în muncă. Ulterior, în funcție de rezultatele anchetei, vor fi aplicate și sancțiunile de rigoare. (Ionuț PREDA)

Noaptea minții, sau de ce avem nevoie de ore de astronomie în școală!

Noaptea minții! În această categorie se află o parte din utilizatorii rețelelor de socializare, inclusiv din județul nostru, care stau cu frica de întunericul ce se va așterne, cred ei, peste Pământ, timp de două săptămâni, între 15 și 30 noiembrie. Rețelele de socializare sunt pline de astfel de „știri”, iar comentariile, în mare parte, conturează o imagine de teamă a internauților, mai ales că sursa care a lansat această veste teribilă ar fi chiar NASA.

Profesorul Ioan Adam, președintele Asociației Astronomice „Sirius” din Bârlad, a declarat că astfel de zvonuri nu sunt răspândite decât ca cineva să obțină avantaje financiare.

Este absolut aberant ceea ce apare, chipurile, ca fiind un comunicat al NASA. Cred că specialiștii NASA s-au amuzat atunci când au citit explicațiile «astronomice» de pe un site care a lansat această falsă știre. Având în vedere coordonatele astronomice invocate, Venus nu are cum să încălzească atmosfera lui Jupiter și astfel să se producă o explozie cu emanație de hidrogen gazos care să se ducă spre Soare. «Specialiștii» aceia nu știu că există și vânt solar care ar ar dezintegra gazul? În orice caz, este greu să explici fenomene astronomice, atâta vreme cât populația este total neinițiată în abc-ul astronomiei”, a spus profesorul Ioan Adam pentru Est News.

Renumitul profesor de fizică bârlădean este de părere că toate aceste știri apocaliptice sunt răspândite pentru că nu există o poliție a presei dar și o minimă inițiere în astronomie încă din școală. Profesorul Ioan Adam a propus în repetate rânduri Ministerului Educației să accepte includerea în programa școlară a unei ore de astronomie pe săptămână la clasa a VI-a, predată de profesorii de matematică și o oră de astrofizică la liceu, în clasa a IX-a, care să fie predată de profesorii de fizică.

Nu a fost agreată ideea mea și rezultatul se vede. Încă mai sunt români care cred că Soarele se învârte în jurul Pământului, că alinierea planetelor înseamnă sfârșitul lumii, că Super Luna prevestește nenorociri etc. Faptul că populația lumii este nevoită să treacă prin stări de panică din cauza unor site-uri sau organe media avide după bani, în primul rând trebuie sancționat. De aceea, ar fi ideal să existe o poliție a presei”, este de părere profesorul bârlădean inițiator al olimpiadei de astronomie în România.

Președintele Asociației Astronomice „Sirius” Club UNESCO sfătuiește pe cei care sunt intoxicați frecvent cu tot felul de false știri astronomice să acceseze direct site-ul NASA – nasa.gov, unde pot găsi explicații autorizate în legătură cu producerea unor evenimente astronomice.

Așadar, dragi consumatori de informații lansate pe rețelele de socializare și nu numai, vedeți-vă de treburile voastre cotidiene, mergeți la lucru, aniversați-vă zilele de naștere, puneți murături, trăiți normal, pentru că nu se va întâmpla nimic. De asemenea, e bine să nu puneți niciodată bază pe site-urile neoficiale, care lansează astfel de știri apocaliptice. (Mihaela NICULESCU)

De Ziua Pământului, simpozion și concurs național la Grădinița nr. 4

Grădinița cu program prelungit nr. 4 din Bârlad a marcat Ziua Pământului (sărbătorită în fiecare an pe 22 aprilie), printr-o serie de activități dedicate mediului. Cele mai bune desene, picturi, colaje și postere realizate de copii din întreaga țară, în cadrul Concursului Național „SOS natura!”, inițiat de Grădinița nr. 4 vor fi premiate.

Gradi 4 2Grădinița nr. 4 a inițiat în 2014 un concurs județean <<SOS natura!>>, în 2015 un concurs interjudețean, iar anul acesta i-am dat amploarea unui concurs național. Juriul format din prof. Georgel Pascu, Anișoara Munteanu – directoarea Grădiniței nr. 9, Maxim Ruxandra și subsemnata, a jurizat lucrările și va acorda 125 de premii I, 125 de premii II și 125 de premii III. De asemenea, vor fi acordate și 25 de premii speciale ale juriului. Absolut toate lucrările au ca teme natura, mediul, pământul și sunt create de copii de grădiniță din toată țara, cât și de la clasa pregătitoare”, a declarat Nuța Obreja, director adjunct al Școlii „N. N. Tonitza”, în subordinea căreia se află Grădinița nr. 4 cu program prelungit din Bârlad.Gradi 4

Concomitent cu acest concurs, s-a desfășurat în aceeași perioadă (martie – aprilie 2016) și a III-a ediție a simpozionului național „SOS natura!”, în cadrul căruia au participat 200 de cadre didactice din școli și licee din toată țara. Fiecare cadru va primi câte o diplomă și o adeverință de participare împreună cu un CD pe care a fost imprimat materialul simpozionului național, la care au fost prezenți în sală partenerii Grădiniței nr. 4, din Bârlad și județul Vaslui.

Coordonatoarele Simpozionului Național „SOS natura!” sunt educatoarele Nuța Obreja și Zoica Popescu – inspector școlar pentru educație timpurie în cadrul ISJ Vaslui.

În cadrul simpozionului și concursului național „SOS Natura!”, copiii de la Grădinița nr. 4 dar și elevii Școlii „N. N. Tonitza” au susținut un program artistic dedicat, evident, naturii.

De zece ani, Grădinița cu program prelungit nr. 4 Bârlad, fostă „Eco”, desfășoară activități cu teme ecologice.

Este important ca încă de la grădiniță, copiii să se familiarizeze cu modalitățile de protejare a mediului înconjurător, să știe ce este o activitate de ecologizare și de ce nu, să fie un model de urmat chiar pentru unii dintre părinții acestora”, a mai spus Nuța Obreja. (Mihaela NICULESCU)

Cât pe ce să fie îngropat de viu în Mănăstirea Bujoreni!

de Răzvan CĂLIN

Ieri după-amiaza, Mănăstirea Bujoreni a fost la un pas de a se transforma în scena unei tragedii: peste un tânăr în vârstă de 35 de ani s-a surpat un mal de pământ, îngropându-l până la mijlocul trupului. Victima este din satul Popeni, comuna Zorleni și obișnuia periodic să lucreze ca zilier la această mănăstire.

ingropat_surpare1Se pare că în jurul orei 14.50, tânărul a vrut să vadă cât este de adânc șanțul pe care alți muncitori îl săpaseră în curtea mănăstirii. Este vorba, practic, despre șanțul fundației unei clădiri care urmează să se construiască aici. Din păcate, curiozitatea avea să-l coste deoarece chiar în acel moment una dintre marginile șanțului s-a surpat chiar de sub picioarele bărbatului.

”Acesta a căzut în șanțul respectiv care are o adâncime de aproximativ 3,5 metri și peste el s-a surpat și unul dintre maluri, fiind acoperit de pământ până în zona toracelui. Colegii de la Detașamentul Bârlad care s-a deplasat la fața locului au reușit să-l scoată pe bărbat în jurul orei 15.30”, ne-a declarat maiorul Ciprian Silav, purtătorul de cuvânt al ISU ”Podul Înalt” Vaslui.

Norocul bărbatului a fost că pământul nu l-a acoperit în întregime și astfel ceilalți oameni care se aflau la acea oră în mănăstire au sărit imediat să-l scoată, lucru realizat abia după ce pompierii militari au intervenit. Tânărul a scăpat doar cu niște politraumatisme în zona picioarelor și o sperietură zdravănă, el fiind transportat de un echipaj al Ambulanței Bârlad la Spitalul municipal de urgență ”Elena Beldiman”.

Vasluiul sub lupă! – Dorel, iar a făcut treabă!

de  Vlad Ochean

pamant-alee2Acum două zile, dimineața, în fața unei clinici din Vaslui a apărut peste noapte un morman de pământ! A apăru nu-i o problemă, problema e că Dorel al nostru la ”basculat” fix pe trotuar, blocând alea principală ce ducea spre alte scări de bloc. Acum ne punem întrebarea pe unde trecem? Oare pe spațiul verde?

Ziua Pământului , la grădiniță

de Mihaela NICULESCU

Sâmbătă, 25 aprilie, la Grădinița cu program prelungit nr. 4 din Bârlad a fost sărbătoare. Cu câteva zile mai târziu a fost sărbătorită Ziua Pământului, în cadrul unui simpozion. Acesta, desfășurat sub titlul „S.O.S. – salvați Pământul!”, a reunit zeci de cadre didactice din școlile și grădinițele din oraș, alături de care s-a aflat și primarul Marin Bunea. În cadrul manifestării s-u purtat discuții pe marginea materialelor trimise de 180 de cadre didactice din mai multe județe, simpozionul fiind unul interjudețean. Comunicatele vor fi publicate pe un DVD care va primi cod ISSN.

Gradi - Nuta ObrejaA fost un schimb de experiență de bun augur și mă bucur că am reușit, în cadrul simpozionului, să adunăm 180 de cadre didactice din școli și grădinițe, ce mai mare parte fiind prezentă doar prin materialele trimise. Noi suntem o părticică din natură și de aceea trebuie să o iubim, s-o îngrijim și s-o prețuim.”, a declarat directorul adjunct al Grădiniței nr. 4, Nuța Obreja.

Nu au lipsit de la eveniment copiii și părinții acestora. Preșcolarii grupei mari A au interpretat sceneta „Poveste din pădurea poluată”, iar cei din grupele B și C au încântat participanții la simpozion cu un dans pe ritmuri de hip – hop. N-a lipsit nici tradiționala paradă a modei Eco. Părinții copiilor și-au pus imaginația la treabă și au încercat să croiască cele mai originale costume sin hârtie, celofan, saci menajeri sau din rafie.

Grădinița nr. 4 din Bârlad a funcționat mai mulți ani sub numele de grădinița „Eco” și a desfășurat dintotdeauna cele mai multe activități ecologice. Activitățile de colectare a hârtiei sau PET-urilor au devenit aproape o obișnuință la această unitate de învățământ preșcolar. De asemenea, educatorii organizează frecvent ieșiri în natură, unde, ajutați și de părinți, copiii învață cum să planteze și să îngrijească florile și copacii.

Inventarierea terenurilor va da la iveală șmenurile făcute de primari – Cine-i prost să recunoască?

După mai bine de o lună de când primăriile au primit fonduri pentru a-și echilibra bugetele, dată la care edilii ar fi trebuit să finalizeze inventarierea terenurilor agricole, în județul Vaslui legea continuă să fie eludată. În tot acest timp însă, Instituția Prefectului Județului Vaslui pare că ține cu cei care fură legea, în loc să tranșeze problema la modul cel mai serios.

Bogdan RUSU

Potrivit Legii 165/2013, privind inventarierea terenurilor care pot face face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) (comune, orașe și municipii), primarii au fost obligați să întocmescă documentații foarte clare privind situația tuturor parcelelor de teren din aria de competență, pentru ca muritorii de rând, cu drepturi legale legate de punerea în posesie, să beneficieze ori de pământ, ori de despăgubiri financiare. Din motive care țin, probabil, de urmările prevederilor Codului Penal, majoritatea primarilor nu au finalizat încă inventarierea ternurilor agricole. Asta în condițiile în care au primit fonduri suficiente pentru a rezolva această problemă. Dar, din moment ce sunt zeci de primari care au emis, ilegal, titluri de proprietate pe același teren, interesul de a se respecta litera legii este zero. Mai ales că Instituția Prefectului Județului nu pune încă în practică prevederile legii menționate care stabilește amenzi uriașe pentru toți edilii care nu vor să întocmenască documentele necesare inventarierii terenurilor.

La data de 12 noiembrie, doar 38 de primari au trimis către autorități documentele necesare întocmirii unei hărți județene cu fondul funciar disponibil la nivel de UAT. Mai sunt încă mulți primari care se fac că „plouă” când vine vorba de terenuri. Este vorba de 48 de edili din 86, care se joacă de-a „fraieritul prostului” cu prefectura. În același timp, Instituția Prefectului se joacă de-a „amendatul șmecherilor”, dar fără succes. În condițiile în care autoritățile pot dispune sancționarea UAT-urilor care au întârziat cu inventarierea, la această dată nu există încă o singură amendă trimisă în teren. Menționăm însă că la acestă dată, sunt mii de oameni care așteaptă această inventariere, pentru a putea să-și revendice drepturile de proprietate. Primarii însă tac, Prefectura tace, iar pământul celor furați de legile vechi rămâne pe dealuri folosit de cine știe cine…

Top 10 “latifundiari” din Romania: cine sunt fermierii care au incasat cele mai mari subventii in agricultura

​Cea mai mare exploatatie agricola din Romania ii apartine lui Constantin Dulute, un apropiat al altui mare “latifundiar”, Culita Tarata, insa intre primele zece suprafete de teren se numara si unele exploatate de investitori straini. Agentia pentru Plati si Interventie in Agricultura (APIA) a furnizat HotNews.ro o lista cu primele 10 exploatatii agricole din Romania, enumerate in ordinea suprafetelor, impreuna cu subventiile primite in anul 2013. 

    • Agricost SRL Braila. A primit subventii de 43,2 milioane de lei de la APIA in anul 2013. Firma este controlata de omul de afaceri Constantin Dulute, cunoscut drept un apropiat al altui mare investitor din agricultura, Culita Tarata, caruia i-a cununat fiul. Agricost a preluat 56.000 de hectare in Insula Mare a Brailei, in concesiune de la Agentia Domeniilor Statului, prin atribuire directa, in anul 2012. ADS spune ca i-a atribuit lui Dulute terenul manos din Insula Mare a Brailei in baza unei hotarari judecatoresti, ca urmare a faptului ca Agricost detinea o serie de instalatii pe terenul respectiv. Anterior, cel care exploata terenul din Insula Mare a Brailei este Culita Tarata, prin firma 3 Brazi SRL, care si-a cerut insolventa, in conditiile in care ADS vrea sa recupereze aproape 100 de milioane de lei de la aceasta societate.
    • Comcereal SA Vaslui a primit subventii de 18,1 milioane de lei. Compania este controlata de omul de afaceri Adrian Porumboiu.
    • Interagro SA Teleorman a primit 11,7 milioane de lei. Compania este controlata de omul de afaceri Ioan Niculae.
    • Maria Trading SRL Calarasi a a primit subventii de 6,4 milioane de lei. Afacerea este detinuta de un grup de oameni de afaceri libanezi, presedinte al companiei fiind Jihad El-Khalil.
    • Intercereal SA Movila Ialomita a primit subventii de 7,1 milioane de lei in anul 2013. Exploatatia agricola este detinuta de o firma inregistrata in Belize, Mediterranean Design Inc. Potrivit unor surse din piata, omul de afaceri Ioan Niculae controleaza firma, insa el a negat.
    • SC Emiliana Wst Rom SRL din judetul Timis a primit 7,6 milioane de lei subventii. Firma este controlat de omul de afaceri italain Martini Luciano.
    • Agrocomplex Barlad SA , a primit subventii de 6,8 milioane de lei. Este detinuta de omul de afaceri Adrian Porumboiu.
  • Cross Wind SRL din judetul Timis a primit subventii de 7,3 milioane de lei. Exploatatia este detinuta de Ingleby, un grup de ferme de familie danez.
  • Delta Rom Agriculture SRL Tulcea a incasatat subventii de 10,3 milioane de lei. Este detinuta de Fri-EL International Holding, o firma inregistrata în Luxemburg.
  • Cervina SA Dolj a primit subventii de 6,3 milioane de lei. Este controlata de omul de afaceri craiovean Mihai Anghel.

Sursa: hotnews.ro

Trei pentru „Științele Pământului”

Un elev din Bârlad, unul din Vaslui și altul din Negrești vor reprezenta județul la faza națională a olimpiadei interdisciplinare „Științele Pământului” (chimie, fizică, biologie și geografie).

 În acest an, județul nostru va fi reprezentat la faza națională a olimpiadei interdisciplinare „Științele Pământului” de câte un elev din Bârlad, Vaslui și Negrești.

Din Bârlad va merge Călin Pîntea (clasa a XII-a), de la Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu”, care a reușit această performanță datorită pregătirii cu profesorii Cătălin Angheluță (fizică), Aura Tilibașa (chimie), Diana Darie (biologie) și Monica Biter (geografie).

Din Vaslui, s-a calificat Gianina Elena Butnariu (clasa a X-a), de la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”. Ea a fost îndrumată de profesorii Jan Irimia și Doina Elena Gosav (fizică și chimie), Daniela Diaconu (biologie) și Aurica Rozeanu (geografie).

Nu în ultimul rând, de la Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga” Negrești va participa Ionuț Șorea, elev în clasa a XI-a. El a reușit să obțină această performanță cu sprijinul profesorilor Gabriel Matei (fizică), Mihaela Dascălu (chimie), Elena Ciocan (biologie) și Lenuța Vasiliu (geografie).

Faza pe județ a olimpiadei interdisciplinare „Științele Pământului” s-a desfășurat la Liceul Teoretic „Emil Racoviță” Vaslui, pe 8 martie. Conform regulamentului, concurenții au avut de susținut o probă scrisă la disciplinele fizică, biologie, chimie și geografie, gradul de dificultate fiind ridicat.

Faza națională a olimpiadei va avea loc la Focșani, în intervalul 13-17 aprilie. Reprezentanții fiecărui județ vor susține o probă teoretică și una practică, fiecare cu durata de trei ore, ulterior fiind desemnați atât ocupanții podiumului, cât și cei zece liceeni care vor face parte din lotul național lărgit în vederea participării la olimpiada internațională.

Împărțirea pământului nu se mai termină: Primarii, misiune imposibilă

Edilii din mediul rural nu cred că vor termina parcelarea terenurilor agricole până la mijlocul acestui an, așa cum cere Legea 165/2013. Prefectura Vaslui, care i-a convocat ieri pentru a treia oară în ședință pe acest subiect, îi amenință cu amenzi. În vreme ce li se cere să urgenteze procedurile, primarii se plâng de lipsa banilor și de prevederile anapoda ale legii.
Niciun primar aflat ieri în sala mare a Inspectoratului de Poliție al Județului nu credea, când a fost convocat la ședință, că Legea 165/2013 va putea fi respectată în termenii săi, fiind vorba în primul rând despre faptul că, până la mijlocul acestui an, toate primăriile ar trebui să finalizeze parcelarea terenurilor în vederea finalizării proceselor de restituire. Cu toate acestea, participă cu toții la ședințele pe care le convoacă Prefectura Vaslui și la care li se cere iarăși și iarăși să urgenteze lucrurile. Cea de ieri a fost a treia adunare pe această temă.
«Am avut o discuție în ianuarie. Se pare că nu s-a înțeles prea bine. Dacă nu vă mobilizați, sunt sceptic că veți termina în termen», le-a spus de la bun început prefectul Radu Renga.
Dacă în ședința precedentă le «preciza» doar că nerespectarea termenelor legale vine cu amenzi uriașe, de data aceasta prefectul le-a transmis un avertisment direct: «Dacă nu reușim, va trebui să trecem la sancțiuni, la amenzi, care sunt între 10.000 și 100.000. Trebuie să verificăm fiecare plan parcelar și să-l confruntăm cu titlurile de proprietate. Diferența dintre suprafața cu titluri și suprafața din realitate va constitui rezerva care va fi primită de cei care nu au titluri».
După calculele lui Radu Renga, pentru că au întârziat aplicarea legii, primarii au acum de parcelat două tarlale pe zi. După calculele Danielei Chiper, directoarea Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară, dacă ar fi fost parcelate câte patru tarlale pe an, în 25 de ani s-ar fi terminat acest proces în toate județele. Ea s-a plâns că fiecare angajat al instituției pe care o conduce trebuie să recepționeze situațiile din cinci comune, ceea ce constituie un volum uriaș de muncă. Tocmai de aceea le-a cerut primarilor o mai bună colaborare.
Gheorghe Poede, primarul comunei Poienești, s-a transformat în portavocea participanților: «Guvernul nu s-a gândit deloc la ceea ce se va întâmpla în teritoriu».
Primarilor li s-a cerut la începutul anului să “prindă” ceva în buget pentru măsurătorile cadastrale, cu promisiunea că li se vor da bani. Suspiciunile că vor fi «țepuiți» domnesc însă. Măsurătorile au fost stabilite de executiv la șase lei pe hectar, în condițiile în care nu există specialist în cadastru care să lucreze pe mai puțin decât dublu!
Problemele primarilor au primit însă un singur răspuns din partea prefectului: «Cine trebuia să facă parcelarea în 25 de ani? Haideți să nu ne victimizăm!».

Cristian Pătrașcu

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: