Home / Tag Archives: PIB

Tag Archives: PIB

Statistici negre – Vasluiul este singurul județ din Moldova condamnat la sărăcie

de Dănuț CIOBANU

Statisticile oficiale până în anul 2022 ale Comisiei Naționale de Prognoză îngroapă județul Vaslui din punct de vedere economic și social. Peste trei ani, Vasluiul va avea cel mai mic PIB din Moldova, în valoare de 11.631 milioane de lei. Tot peste trei ani, doar 25% din populația civilă a județului va fi ocupată, clasându-ne ultimii în regiune și la acest capitol. Tot în anul 2022, Vasluiul va avea 62.000 de angajați, cei mai puțini salariați din zonă. Vom fi primii în schimb la rata șomajului, cu un procent de 8,7%.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat în luna decembrie 2018 proiecția principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în anul 2022. Conform estimărilor oficiale, județul Vaslui va fi peste trei ani cel mai sărac județ din Moldova, care va fi cu mult în urma celorlalte județe în ceea ce privește produsul intern brut (PIB), populația ocupată (salariați, patroni, fermieri etc), numărul de salariați etc.

Județul Vaslui va încheia anul 2018 cu un PIB de 8.652 milioane de lei, pentru ca în anul 2022 acesta să crească la valoarea de 11.631 lei. Astfel, dacă în 2018 PIB-ul din județul Vaslui este de 4.934 euro/locuitor, în anul 2022 acesta va crește la 7.093 euro/locuitor.

Tot peste trei ani, toate celelalte județe din Regiunea de Nord Est a României vor avea PIB-ul mai mare: Iași – 39.082 milioane de lei, Bacău – 26.563 milioane de lei, Suceava – 23.655 milioane de lei, Neamț – 16.723 milioane de lei, Botoșani – 12.565 milioane de lei.

Potrivit datelor Comisiei Naționale de Statistică, județul Vaslui va fi ultimul în regiune și în ceea ce privește populația ocupată civilă medie. Dacă în acest an, populația ocupată civilă din județ a fost de 120.900 persoane, peste trei ani gradul de ocupare al populației civile va crește doar până la 125.500 persoane.

Dacă ne raportăm la datele statistice publicate de Direcția Județeană de Statistică Vaslui, potrivit cărora la data de 1 ianuarie 2017 județul nostru avea o populație totală de 484.866 persoane, rezultă că peste trei ani numai un procent de 25% din populația civilă va fi ocupată.

Spre comparație, restul județelor din Moldova au valori mult mai mari în ceea ce privește populația ocupată: Iași – 304.500 persoane, Suceava – 229.600 persoane, Bacău – 213.000 persoane, Neamț – 176.700 persoane, Botoșani 142.100 persoane.

Ultimii la salariați, primii la șomaj

Nici la capitolul salariați județul Vaslui nu va excela în următorii ani. În ciuda unei creșteri a numărului de angajați, Vasluiul va fi surclasat de celelalte județe ale Moldovei în ceea ce privește portofoliul de salariați. Conform datelor statistice, de la un număr de 54.500 salariați în acest an, peste trei ani județul nostru va avea 62.000 de salariați. Spre comparație, Iașiul va avea în anul 2022 un număr de 193.400 de salariați, Bacău – 126.300 salariați, Suceava – 121.400 salariați, Neamț – 96.500 salariați, Botoșani – 65.000 salariați.

Singurul capitol la care județul Vaslui este liderul regiunii vizează valoarea ratei șomajului raportată la populația activă. De la o rată a șomajului de 9,2% în acest an, peste trei ani Vasluiul va avea o rată a șomajului de 8,7%. Restul județelor din regiunea vor avea următoarele valori ale ratei șomajului: Bacău – 4,8%, Suceava – 4,2%, Neamț – 3,7%, Botoșani – 2,8%, Iași – 2,7%.

În acte, majoritatea afaceriștilor vasluieni sunt bărbați

La data de 31 august 2018, județul Vaslui avea înregistrați 14.284 de profesioniști activi din punct de vedere juridic. Dintre aceștia 6.803 sunt persoane fizice autorizate și 7.481 sunt persoane juridice.

Potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, în județul Vaslui sunt înregistrați 10.498 de asociați/acționari persoane fizice. Situația persoanelor juridice active în funcție de vârsta asociațiilor/acționarilor din județul Vaslui este următoarea: 2.950 de asociați/acționari au vârsta cuprinsă între 40 – 49 de ani, 2.626 acționari/asociați au vârsta între 30 – 39 de ani, 2.213 acționari/asociați au vârsta între 50 – 59 de ani, 1.649 de acționari/asociați au vârsta peste 60 de ani, iar 1.060 acționari/asociați au vârsta până în 29 de ani.

Conform acelorași date, distribuția pe sexe a asociaților/acționarilor persoane juridice active este următoarea : 6.539 acționari (62,29%) sunt bărbați și 3.959 acționari (37,71%) sunt femei.

Potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, județul Vaslui va avea peste trei ani cel mai mic produs intern brut (PIB) din Regiunea Nord-Est. Asta chiar dacă de la un PIB de 8.267 milioane lei în acest an, în 2021 PIB-ul va crește la 10.350 milioane de lei. Mai exact, în 2018 PIB-ul din județul Vaslui este de 4.664 euro/locuitor, pentru ca în anul 2021 acesta să crească la 6.037 euro/locuitor.

Tot peste trei ani, situația de la nivelul Moldovei în ceea ce privește PIB-ul arată astfel: Iași – 35.561 milioane lei, Bacău – 23.915 milioane lei, Suceava – 21.080 milioane lei, Neamț – 15.325 milioane lei și Botoșani cu un PIB de 11.305 milioane lei. (Dănuț Ciobanu)

PIB-ul României ar fi ajuns la peste 200 miliarde euro dacă măcar jumătate din emigranți ar fi rămas în țară ca angajați sau ca antreprenori

Țările ex-comuniste duc campanii de atragere acasă a locuitorilor care au plecat să muncească în Europa de Vest, deoarece și-au dat seama că emigrația costă anual procente din PIB, scrie Bloomberg. 

România ar fi avut un PIB de cel puțin 200 de miliarde de euro (și nu de 160 de miliarde de euro, cum a fost anul trecut) dacă măcar un milion din cei trei milioane de emigranți români ar fi rămas ca angajați în țară, iar 500.000 s-ar fi orientat către antreprenoriat.

Ziarul Financiar a făcut un scenariu ipotetic în care 1,5 milioane dintre românii care au plecat în străinătate ar fi rămas în țară și a calculat potențialul impact al muncii acestora în economie.

Astfel, dacă un milion de salariați plătiți cu salariul mediu de 500 de euro brut pe lună și 500.000 de antreprenori care ar fi făcut un profit de 50.000 – 70.000 de euro pe an ar fi rămas în țară în loc să emigreze, PIB-ul Ro­mâniei ar fi crescut anual cu valori cuprinse între 25 și 35 de miliarde de euro, potrivit unei simulări de calcul făcute de ZF. În scenariul imaginat de ZF, valoa­rea adăugată adusă în economie de cei 1,5 milioane de români care n-ar mai fi plecat este mult mai mare decât valoarea remiterilor trimise de românii din străinătate, de 3 – 4 miliarde de euro pe an. Pe de altă parte, riscul rămânerii în țară a acestor persoane ar fi fost lipsa locurilor de muncă și intrarea lor în sistemele de asistență socială, care ar fi împovărat cheltuielile făcute de stat și ar fi accentuat nivelul de sărăcie a populației.

„Cred că cea mai mare parte a românilor care au emigrat pentru un câștig mai bun s-ar întoarce în țară măcar pentru jumătate din acel câștig, în contextul în care ar sta cu familia și ar avea costul de trai din țară. Sunt convins că cei care câștigă în străinătate 1.000 – 1.200 de euro pe lună s-ar întoarce în România pe salarii de 500 – 600 de euro net pe lună, pentru că ar avea alte costuri și altă viață de familie”, crede Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorilor de aluminiu Alro Slatina și Alrum Tulcea, companii care au împreună 3.200 de angajați.

Deși Alro nu a fost afectată în România de plecarea angajaților în străinătate, compania se confruntă în prezent cu lipsa de candidați bine pregătiți pentru înlocuirea angajaților care ies la pensie. Tinerii de pe piața muncii sunt foarte puțini, iar dintre aceștia și mai puțini se califică în meserii precum sunt cele de electrician, mecanic, instalator sau sudor.

Sursa: libertatea.ro

Romanii, intre europenii cu cea mai mica putere de cumparare. Tara in care PIB-ul per capita depaseste de aproape 3 ori media UE

Bulgaria, Romania si Croatia au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat in paritatea puterii de cumparare standard (PPS), potrivit datelor preliminare publicate miercuri de Oficiul European de Statistica (Eurostat). La polul opus se situeaza Luxemburg si Germania.

Situatia este identica in ceea ce priveste produsul intern brut pe cap de locuitor exprimat in paritatea puterii de cumparare standard (PPS), Bulgaria, Romania si Croatia fiind la aproximativ jumatate fata de media inregistrata in restul statelor membre.
In 2015, in Uniunea Europeana consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat in PPS a variat de la 51% din media din UE, in cazul Bulgariei, 58% din media din UE in cazul Romaniei si Croatiei, pana la 137% in cazul Luxemburgului si 124% din media din UE in cazul Germaniei.
In ceea ce priveste PIB-ul per capita in 2015 (valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat in paritatea puterii de cumparare standard – PPS) a variat de la 46% din media din UE in cazul Bulgariei, 57% din media UE in cazul Romaniei, 58% din media din UE in cazul Croatiei pana la 271% din media din UE in Luxemburg si 125% din media din UE in Germania.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

PIB-ul Romaniei a crescut cu 3,7%, in primele noua luni din 2015

Produsul Intern Brut a crescut cu 3,7%, atat pe seria bruta, cat si pe cea ajustata sezonier, in primele noua luni din acest an, comparativ cu aceeasi perioada din 2014, arata datelor provizorii ale INS. 

Produsul Intern Brut estimat pentru primele trei trimestre a fost de peste 527,5 miliarde de lei preturi curente pe seria ajustata sezonier si de circa 498,48 miliarde de lei pe cea bruta.

La cresterea PIB au contribuit toate ramurile economiei, cu exceptia agriculturii, silviculturii si pescuitului (-0,5%).

Comertul cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si motocicletelor, transport si depozitare, hoteluri si restaurante au avut o contributie pozitiva de 1,1%, cu o pondere de 16,7% la formarea PIB si al carui volum de activitate s-a majorat cu 7,1%.

Informatiile si comunicatiile au contribuit la cresterea PIB cu 0,8%, cu o pondere mai redusa la formarea PIB (6,7%), insa au inregistrat o crestere semnificativa a volumului de activitate (12,8%).

Industria a avut o contributie pozitiva de 0,5%, cu o pondere de 22,7% la formarea PIB si al carei volum de activitate s-a majorat cu 2,0%, iar impozitele nete pe produs au contribuit la cresterea PIB cu 0,8%, cu o pondere de 12,6% la formarea PIB si al caror volum de activitate s-a majorat cu 6,3%.

Din punctul de vedere al utilizarii PIB, cresterea s-a datorat, in principal cheltuielii pentru consum final al gospodariilor populatiei, al carei volum s-a majorat cu 5,7%, contribuind cu 3,5% la cresterea PIB, si formarii brute de capital fix, cu o contributie de +1,5%, consecinta a cresterii cu 6,8% a volumului sau.

O contributie negativa la cresterea PIB a avut-o exportul net (-1,0%), consecinta a cresterii cu 5,7% a exporturilor de bunuri si servicii, corelata cu o crestere mai mare a volumului importurilor de bunuri si servicii, cu 8,0%.

Produsul Intern Brut in T3 2015 a fost, in termeni reali, mai mare cu 1,4%, comparativ cu trimestrul II 2015. Fata de acelasi trimestru din anul 2014, PIB a inregistrat o crestere cu 3,6%, atat pe seria bruta, cat si pe seria ajustata sezonier.

PIB estimat pentru T3 2015 a fost de 195,77 miliarde lei in preturi curente (serie bruta), in crestere – in termeni reali – cu 3,6% fata de T3 2014.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentruT3 2015 a fost de 178,432 miliarde de lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 1,4% fata de trimestrul II 2015 si cu 3,6% fata de trimestrul III 2014.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Consiliul Fiscal estimeaza deficit bugetar de 3% din PIB anul viitor, fara cresterea salariilor cu 10%. Crestere economica, 3,5%, cu rezerva unui impact al anului agricol slab

Consiliul Fiscal estimeaza un deficit bugetar in jur de 3% din PIB pentru 2016, fara a lua in considerare cresterea salariilor pentru intregul aparat bugetar cu 10% de la 1 decembrie, se arata in raportul anual.

“Estimarile Consiliului Fiscal indica un deficit efectiv in imediata vecinatate a nivelului de referinta de 3% din PIB pentru anul 2016 (fara a lua in considerare insa si decizia recenta de majorare a salariilor la nivelul intregului aparat bugetar cu 10%, incepand cu 1 decembrie, care va determina probabil depasirea acestui prag) si semnificativ peste 3% in 2017, iar evolutiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugereaza de asemenea reversarea progreselor realizate pana in prezent in ceea ce priveste consolidarea fiscala. In plus, deteriorarea estimata a pozitiei bugetare structurale este superioara celei consemnate de soldul efectiv in contextul in care este asteptata o majorare a output gap-ului”, se arata in raport, transmite Agerpres.

Potrivit Consiliului Fiscal, implementarea prevederilor noului Cod Fiscal este de natura sa antreneze o deviatie considerabila si permanenta de la obiectivele ce decurg atat din tratatele europene al caror semnatar este Romania (Pactul de Crestere si Stabilitate si Compactul Fiscal), cat si din legislatia nationala relevanta (Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010).

“Proiectiile actualizate, ce incorporeaza cele mai recente informatii cu privire la contextul macroeconomic, setul masurilor de politica fiscal-bugetara adoptate si executia bugetara la zi, indica un nivel de circa 2,9% din PIB atat pentru deficitul bugetar efectiv, cat si pentru cel structural la nivelul anului 2016, si aceasta in ipoteza unor reduceri compensatorii de investitii publice (de circa 0,3% din PIB) si a prevalentei moderatiei in politica salariala in sectorul public. Riscul de reintrare a tarii in procedura de deficit excesiv apare drept semnificativ, in conditiile in care pentru anul 2017 proiectiile indica un nivel de 3,5% din PIB in cazul deficitului efectiv si 3,7% din PIB in cazul deficitului structural”, arata raportul Consiliului.

Potrivit raportului, atat veniturile, cat mai ales cheltuielile bugetare se situau la finele lunii iunie 2015 sub programul semestrial aferent formei initiale a bugetului general consolidat.

“Astfel, veniturile totale ale BGC (bugetului general consolidat) sunt inferioare sumei programate cu circa 2,82 miliarde lei (cu un grad de realizare de 97,5% fata de program), iar cheltuielile cu aproximativ 20 miliarde lei (doar 84,7% realizare fata de program). Aceasta evolutie reprezinta rezultatul actiunii cumulate a mai multor factori. Un prim element care trebuie mentionat este legat de faptul ca in programarea bugetara aferenta anului 2015, spre deosebire de anii precedenti, deficitul bugetar pe intreg anul urma sa fie atins inca de la finele primului semestru, intentionandu-se renuntarea la practica din anii anteriori de a efectua cheltuielile, mai ales cele de investitii, preponderent in ultimul trimestru al anului. Pe cale de consecinta, o parte importanta din cheltuieli a fost programata pentru prima jumatate a anului, iar nematerializarea potrivit planificarii initiale reprezinta principal factor care explica ecartul semnificativ al soldului bugetar fata de nivelul tintit pentru finele semestrului I'” informeaza Consiliul Fiscal.

In ceea ce priveste veniturile bugetare, nerealizarea a fost cauzata exclusiv de o performanta, mult sub asteptari a sumelor primite de la UE pentru exercitiul financiar 2007-2013 (-6,5 miliarde lei fata de program) in timp ce veniturile curente, respectiv cele legate direct de evolutia economiei, au inregistrat ritmuri de crestere superioare celor programate, depasirea programului semestrial in cazul acestora din urma fiind de 3,35 miliarde de lei.

“Mai precis, incasari superioare tintelor semestriale au fost inregistrate in principal la nivelul TVA (+2,57 miliarde lei), impozitului pe salarii si venit (+552,8 milioane lei), impozitului pe profit (+487 milioane lei) si contributiilor de asigurari sociale (+202 milioane lei), in timp ce evolutii sub nivelul programat, dincolo de cele deja mentionate, au inregistrat doar veniturile nefiscale (-858,8 milioane lei), dar aceasta din urma a fost determinata de neincasarea unor dividende in raport cu programarea initiala din luna iunie. Supraperformanta semnificativa a veniturilor din primul semestru al a.c. este explicata de o combinatie intre o crestere economica superioara asteptarilor, un plus de eficienta a colectarii, in special la nivelul incasarilor din TVA cat si, probabil, unei evolutii prociclice a conformarii la plata taxelor din partea contribuabililor”, explica raportul citat.

Pe partea de cheltuieli, spune Consiliul Fiscal, toate categoriile, fara exceptii, consemneaza niveluri inferioare celor programate pentru finele S1.

O pondere semnificativa din deviatia de 20 miliarde lei a cheltuielilor totale comparativ cu nivelul programat revine elementului proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (-6,89 miliarde lei), o deviatie majora consemnand insa si cheltuielile de capital, al caror nivel reprezinta doar 34% din programul semestrial (-7,45 miliarde lei).

Crestere economica de 3,5%, cu rezerva unui impact al anului agricol slab

Consiliul Fiscal se asteapta la o crestere economica in jurul valorii estimate de Comisia Europeana, 3,5%, in acest an, cu rezerva impactului unui an agricol mai slab, se mai arata in raportul anual pe anul 2014 al Consiliului Fiscal.

“In opinia Consiliului fiscal, rezultatele inregistrate pana acum indica posibilitatea materializarii unui avans al cresterii economice din acest an in jurul recentei valori estimate de CE, cu rezerva impactului unui an agricol mai slab. Reducerea cotei TVA la produsele alimentare si la serviciile de restaurant si catering, dinamica solida a salariilor reale, revenirea pe crestere a investitiilor, precum si accelerarea dinamicii PIB real inregistrata la nivelul UE vor contribui la inregistrarea de catre Romania a unui avans economic net superior celui previzionat la inceputul anului’, se precizeaza in  documentul citat.

Pentru Romania, spune Consiliul Fiscal, prognoza de toamna a Comisiei Europene anticipeaza un ritm de crestere economica de 3,5% in anul 2015 (cu 0,7 puncte procentuale mai mult decat in anul anterior) si o accelerare a cresterii in 2016 la 4,1%, in timp ce in prognoza preliminara de toamna 2015, Comisia Nationala de Prognoza estimeaza un avans al PIB real de 3,4% pentru 2015, respectiv de 4,1% pentru anul 2016.

“Estimarea pentru PIB real se bazeaza, mai ales, pe cresterea consumului privat si a investitiilor, precum si pe contextul international favorabil si pe manifestarea efectelor pozitive ale reformelor fiscale. Astfel, cererea interna este de asteptat sa inlocuiasca in continuare exportul net ca principal motor de crestere economica, contributia acestuia urmand sa fie chiar negativa in 2015 si 2016. Investitiile ar putea inregistra o dinamica pozitiva ca urmare a costurilor mici pentru creditare, a masurii fiscale de neimpozitare a profitului reinvestit in echipamente tehnologice, a prognozelor favorabile pentru cresterea economica, dar si in contextul unei posibile imbunatatiri a absorbtiei de fonduri europene”, potrivit Consiliului Fiscal.

Totodata, exista asteptari favorabile si in ceea ce priveste evolutia consumului privat ca urmare a cresterii venitului disponibil real al gospodariilor, sustinut de majorarea salariilor si de reducerea preturilor ca urmare a reducerii cotei TVA pentru alimente incepand cu luna iunie 2015.

“Cresterea cererii interne stimuleaza pozitiv si evolutia importurilor, in timp ce rata de crestere a exporturilor este afectata negativ de traiectoria descendenta a comertului international astfel incat deficitul de cont curent este asteptat sa creasca in 2015 si 2016”,  mai arata Consiliul Fiscal.

Sursa; incont.stirileprotv.ro

Prognoza privind avansul economiei Romaniei in 2015, revizuita in urcare, la 3,4%. In 2016, PIB va creste cu 4,1%. Unde vor sta inflatia si cursul de schimb

Comisia Nationala de Prognoza a revizuit in crestere proiectia privind avansul PIB pentru acest an, de la 3,3% la 3,4%, potrivit Prognozei preliminara de toamna 2015. 

In primavara, institutia estima o crestere economica de 3,3% pentru anul acesta. Potrivit CNP, Produsul Intern Brut Nominal va fi de 704 miliarde lei (158,3 miliarde euro) in 2015. CNP a revizuit, de asemenea, in urcare cu 0,7 puncte procentuale, prognoza privind avansul economiei in 2016, PIB urmand sa creasca cu 4,1%.  In ceea ce priveste consumul gospodariilor, acesta este asteptat sa creasca cu 4,5%, in acest an, si cu 4,4% in 2016, iar cel al administratiei publice cu 2% in 2015 si cu 3% anul viitor. Formarea bruta de capital fix (investitii – n.r.) este de asteptat sa urce cu 7,6% in acest an si cu 6,2% in 2016. Importurile vor continua sa creasca mai mult decat exporturile, balanta comerciala in acest an fiind asteptata sa se inchida pe un deficit de 6,9 miliarde euro in acest an si de 7,9 miliarde euro in 2016.

Proiectia privind inflatia in 2015, revizuita in scadere la -0,7%

CNP a revizuit in scadere proiectia privind inflatia pentru acest an de la 0,7% la -0,7%. De asemenea si cea pentru anul viitor de la 2,8% la 1,8%. BNR estimeaza o inflatie de minus 0,3% pentru acest an si de 0,7% pentru finalul 2016. Pentru ambele proiectii exista un interval de incertitudine de +/-1%, respectiv +/-1,9%.

Pentru acest an, CNP estimeaza un curs de schimb de 4,45 lei/euro, iar pentru anul viitor de 4,44 lei pentru un euro. 

In iulie an, inflatia anuala s-a mentinut in teritoriu negativ, la minus 1,7%, in scadere de la minus 1,6% in luna precedenta, iar inflatia lunara a ajuns la 0,17%.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

UE ridica economiile tarilor membre, prin includerea traficului de droguri si a prostitutiei in calculul PIB-ului. Economia britanica va creste cu 10 mld. lire sterline

Includerea in calculul PIB a unor activitati ilegale, cu precadere traficul de droguri si prostitutia, ca urmare a unor reglementari la nivelul UE, va creste economia Marii Britanii cu 10 miliarde de lire sterline, estimeaza autoritatile de la Londra.

Biroul de statistica din Marea Britanie a estimat ca schimbarea metodologiei de calculare a PIB, care va intra in vigoare din septembrie, va conduce la o revizuire retroactiva in crestere a PIB din 2009 cu 2,3%, sau circa 33 de miliarde de lire sterline (55 de miliarde de dolari).
Agentia nu a facut calcule similare inca pentru perioada scursa din 2009 si pana in prezent. Autoritatea pentru statistica a estimat ca activitatile ilegale, cu precadere prostitutia si importul, productia si distributia de droguri, vor avea un impact de 10 miliarde de lire in revizuirea pozitiva a PIB, scrie portalul MarketWatch. Aproximativ 5,3 miliarde de lire sterline din aceasta suma reflecta impactul financiar al prostitutiei in economia britanica. Biroul de statistica a estimat contributia drogurilor si a prostitutiei analizand date furnizate de polities sau obtinute prin sondaje. Rolul activitatilor ilegale este doar o parte a schimbarilor pe care le pregateste biroul de statistica. Noua metodologie include si o reevaluare a impactului asociatiilor caritabile si altor organizatii nonprofit.
De asemenea, va fi schimbat modului in care sunt calculate stocurile si investitiile companiilor, in timp ce includerea in PIB a unor servicii bancare gratuite va aduce un impact pozitiv de 5 miliarde de lire sterline.
Schimbarile pregatite de statistica britanica fac parte dintr-o initiativa a UE de a alinia metodologia de calcul a statelor membre.
Italia a anuntat, de asemenea, ca va include incepand din acest an prostitutia si vanzarile ilegale de droguri in calcularea PIB, conform normelor Uniunii Europene. Decizia ar ajuta in sfarsit Italia sa inregistreze o crestere a PIB, dupa multi ani de stagnare economica, si ar sprijini eforturile premierului Matteo Renzi de atingere a tintelor de deficit bugetar.
Drogurile, prostitutia si contrabanda vor fi prezente in PIB pentru anul 2014, iar cifrele pentru anii urmatori vor fi ajustate astfel incat sa reflecte schimbarea metodologiei, a informat biroul de statistica de la Roma.
Sursa: incont.ro
%d blogeri au apreciat: