Home / Tag Archives: revolutie

Tag Archives: revolutie

Simpozion dedicat Revoluției din 1989, organizat de Societatea de Științe Istorice Filiala Bârlad

A fost revoluție sau lovitură de stat în 1989? Aceasta este întrebarea la care românii așteaptă răspuns de 30 de ani și pe care Societatea de Științe Istorice, filiala Bârlad, a readus-o în centrul atenției, sâmbătă, 14 decembrie, în cadrul simpozionului „Revoluție sau lovitură de stat? 30 de ani”.

În sala de ședințe a Primăriei, toți cei care au vrut să afle adevărul despre evenimentele petrecute în decembrie 1989 au putut participa la evenimentul organizat de Societatea de Științe Istorice, prezentat de președinta Oltea Răscanu Gramaticu. Invitații simpozionului -dezbatere au fost doctor în istorie Florian Banu din Bucuresti si dr. Laurențiu Chiriac, de la Muzeul Județean Vaslui.

„Este clar că în 1989 a fost vorba despre o revoluție și, la fel ca în cazul oricărei revoluții, a inclus și o componentă conspirațională. A fost o revoltă populară, dar o implicare din afara țării a existat. În prima etapă, între 16 și 21 decembrie 1989, a intervenit Armata și Ministerul de Interne, la Timișoara. Pe 21 si 22 decembrie, la București, au fost implicate aceleași forțe. De pe 22 decembrie se pune întrebarea cine a tras în noi? Din păcate, nici până acum nu s-a aflat cu certitudine cine au fost <<teroriștii>>.”, ne-a declarat Florian Banu.

Alături de istoricul din București, a fost prezent la dezbatere și dr. Laurențiu Chiriac, care, de asemenea, a vorbit publicului despre contextul internațional și national în care s-au produs evenimentele din ’89. Laurențiu Chiriac a trăit pe propria piele evenimentele de acum 30 de ani, fiind luptător în Revoluție.

„Eram militar în termen, iar seara de 22 Decembrie 1989 m-a prins în Ministerul Apărării. Mi-aduc aminte perfect ora la care au început sa tragă în noi cei aflați in clădirea Ministerului. Trăgeau în Armată. În urma schimbului de focuri, am fost rănit la braț. Era ora 23 și 24 de minute. Nu voi uita niciodată acel moment în care puteam sa mor. Au trecut 30 de ani de atunci și încă mai trăim cu speranța că lucrurile în România se vor schimba,”, a declarat, pentru Est News, Laurențiu Chiriac.

La fel ca acesta gândesc mulți români care sunt convinși că nu vor afla prea curând cine a tras, deși au crezut că după Revoluție o vor duce mai bine, dar s-au înșelat și trăiesc cu regretul că sute de tineri au murit degeaba, sperând că vor salva acest popor. (Mihaela NICULESCU)

O troiță nouă, dedicată eroilor Revoluției din 1989, sfințită în Cimitirul ”Eternitatea” din Vaslui

O troiță nouă, dedicată eroilor Revoluției din 1989, a fost sfințită, duminică, în Cimitirul ”Eternitatea” din Vaslui, în prezența autorităților locale și a rudelor celor din municipiul reședință care și-au pierdut viața în timpul evenimentelor din urmă cu 30 de ani. Crucea mare din lemn, făcută la comanda Primăriei Vaslui, a fost sculptată de un meșter popular din județul Neamț, același care a realizat și catapeteasma unei biserici ortodoxe din Bruxelles.

Primăria Vaslui respectă eroii Revoluției din 1989. Dovada o reprezintă noua troiță pe care autoritățile locale au amplasat-o în Cimitirul ”Eternitate”, în zona special amenajată pentru cei care s-au jertfit în urmă cu 30 de ani pentru căderea regimului comunist din România. În fapt, crucea din lemn, pe care stă scris numele celor 13 martiri din județul nostru, i-a luat locul celei vechi, afectată de trecerea timpului. Așa cum prevede dogma creștină, noua troiță a fost sfințită de un sobor de preoți, condus de protopopul de Vaslui, Adrian Chirvasă. La eveniment, au fost prezente și oficialitățile locale, dar și rudele celor împușcați la Revoluție.

Asistăm la un moment de pomenire a celor care și-a sacrificat viața pentru ca astăzi România să fie o țară liberă. Este, în același timp, și un gest de cinstire a eroilor în modul acesta mai pământesc, în sensul că domnul primar, împreună cu echipa sa, au avut grijă ca această troiță, care stă de strajă la mormintele celor din Vaslui care și-au dat viața la Revoluția de la 1989, să fie înlocuită cu una nouă. Pe lângă pomenirea lor la slujbe de către preoțime, cred eu că trebuie să fim și cei care să păstrăm valorile pentru care ei și-au dat viața”, a declarat protopopul Adrian Chirvasă.

Crucea mare din lemn, făcută la comanda Primăriei Vaslui, a fost sculptată de un meșter popular din județul Neamț, același care a realizat și catapeteasma unei biserici ortodoxe din Bruxelles. (Ionuț PREDA)

Eveniment dedicat Revoluției din Decembrie 1989 la Muzeul Județean Vaslui

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, în parteneriat Consiliul Județean, va organiza vineri,13 decembrie 2019, la ora 13.00, simpozionului științific „Revoluția română în 1989 – 30 de ani de la victoria însângerată”. Evenimentul se va desfășura în Sala „Multimedia” a muzeului vasluian.

Laurențiu Chiriac, muzeograf în cadrul muzeului județean, a precizat că scopul acțiunii este de a readuce în memoria colectivă evenimentele deosebite din Decembrie 1989 și semnificația lor istorică pentru parcursul ulterior al statului român. Cu ocazia acestui eveniment se vor evoca pe toți cei care și-au dat viața sau au fost răniți, dar și pe cei care au participat activ la mișcările de masă din acea perioadă.

„Evenimentul este dedicat celor care acum 30 de ani au luptat pe baricade pentru victoria revoluției. Este un moment de a readuce în memoria colectivă numele celor care au murit și au fost răniți în decembrie 1989. Simpozionul își dorește să arate prin participarea unor specialiști toate detaliile despre modul în care s-a desfășurat revoluția, precum și tipul de eveniment care a avut loc, având în vedere disputele existente: revoltă populară, revoluție, lovitură de stat sau o simplă schimbare de regim politic”, a spus Laurențiu Chiriac.

Printre alții, la eveniment vor susține comunicări Constantin Corneanu, de la Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, Liviu Țăranu de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Alexandru Grigoriu, de la Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 etc.

Manifestarea se va încheia cu lansarea plachetei omagiale „30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989”.

„Așteptăm ca publicul să fie interactiv, să pună întrebări pentru a afla cronologia acestui eveniment fabulos, care a schimbat fața României după anul 1990”, a mai spus Laurențiu Chiriac. (Dănuț CIOBANU)

Comemorarea eroilor Revoluției din 1989, neinteresantă pentru parlamentarii vasluieni și partidele de buzunar

Comemorarea erorilor Revoluției din 1989 nu a reprezentat un eveniment important pentru cei zece parlamentari din județ care, fără nicio excepție, nu au fost prezenți la ceremonialul organizat, joi, în Cimitirul ”Eternitatea” din Vaslui. Nici partidele politice de buzunar, gen USR sau PMP care, deși au câte un deputat în noul Parlament, nu s-au mai obosit să depună coroane de flori, așa cum făceau în campania electorală.

Nici bine nu s-a uscat cerneala pe mandatele primite de la Biroul Electoral Județean că pe noii și vechii parlamentari de Vaslui deja nu-i mai interesează adunările publice. Drept dovadă a fost primul eveniment de după alegeri, cel al comemorării eroilor de la Revoluția din 1989, organizat de Primărie, Prefectură și Consiliul Județean în Cimitirul ”Eternitatea” din municipiul reședință. Nici unul dintre cei zece deputați sau senatori nu a ajuns la ceremonial, deși evenimentele din urmă cu 27 de ani au fost cele care au condus la schimbarea regimului și, în mod indirect, le-a oferit posibilitatea să ajungă în Parlament.
Nici reprezentanții partidelor politice nu s-au mai călcat în picioare la depunerea de coroane la monumentul erorilor Revoluției. Dacă în urmă cu trei săptămâni au fost vreo zece formațiuni și candidați independenți prezenți în Piața Civică din Vaslui la sărbătorirea Zilei Naționale a României, ieri doar trei partide au mai ajuns în cimitir. Pe lângă PSD, prezent la toate evenimentele de acest gen, și ALDE, care sărbătorește, probabil, venirea la putere, PNL a fost singurul partid din opoziție care a mai apărut în peisaj. Însă, și acesta subțiat semnificativ, fără niciun șef de la municipiu sau județ. Și coroana, așa după cum au remarcat mai mulți din cei prezenți, a fost una modestă, mult mai mică decât la 1 Decembrie sau 25 octombrie. De asemenea, nici Organizația Județeană a Femeilor Liberale, a căror reprezentante nu au lipsit la ultimele evenimente de acest gen, nu au ajuns la comemorarea eroilor Revoluției.
În rest, ceremonialul s-a desfășurat după același tipar, cu slujbă religioasă de pomenire a martirilor, alocuțiuni și depunere de coroane. La final, celor prezenți în cimitir li s-a oferit de către Primăria Vaslui colăcei, cozonac și vin fiert. (Ionuț PREDA)

 

De ce a fost redeschis Dosarul Revoluției. Neaudierea unor personaje cheie, printre motive

Neaudierea unor personaje cheie, lipsa valorificării unor informații importante sau a efectuării autopsiei în cazul unor persoane decedate, sunt câteva dintre motivele pentru care Parchetul General a cerut redeschiderea Dosarului Revoluției. 

În ordonanța prin care Parchetul General solicită redeschiderea anchetei Revoluției se arată că în cazul unor personaje care puteau furniza informații utile, în trecut, procurorii au făcut audieri “sintetice, unele de-a dreptul formale”, nevalorificând astfel “informații importante furnizate de actele efectuate în cauză.”

“În cele mai multe din cazurile în care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico‐ legală sunt, în general, foarte sumare”, anunță Parchetul General.

Potrivit ordonanței, procurorii militari au închis dosarul fără să ceară declasificarea documentelor de la Senat și de la Serviciul Român de Informații(SRI) ori să fie solicitate acte de la arhivele unor alte instituții publice implicate. “Procurorii nu făcut nici un demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării Raportul comisiei senatoriale privind acțiunile desfășurate în Revoluția din decembrie 1989, în condițiile în care această comisie a efectuat mii de audieri și a solicitat și obținut documente care privesc aceste evenimente atît de la Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne, cât și de la Serviciul Român de Informații.”, se notează în motivarea solicitării.

Procurorul general interimar, Bogdan Licu susține că la acest moment orice discuție despre prescripție este prematură, pe motiv că nu a fost făcută o încadrare juridică corectă a faptelor cercetate.”Apreciez că soluția de clasare dispusă de Secția Parchetelor Militare prin ordonanța nr.11/P/2014 din 14 octombrie 2015 este netemeinică și nelegală, fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informații, date și documente esențiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situații de fapt incompletă și sub unele aspecte eronată, pe cale de consecință la o greșită încadrare juridică dată faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului și identificarea tuturor făptuitorilor precum și a făptuitorilor din spatele făptuitorilor” , se arată în document.

Bogdan Licu anunță că în ordonanța din toamna anului 2015, prin care a fost închis dosarul, a identificat ” o serie de judecăți de valoare pe marginea cauzelor, condițiilor și împrejurărilor în contextul cărora s‐au produs evenimentele din perioada 17 ‐30 decembrie 1989″, formulate de procurorii militari care au instrumentat cazul.

“În cuprinsul ordonanței se încearcă acreditarea ideii că în decembrie 1989 armata română era o armată dezorganizată, lipsită de profesioniști, care în caz de atac armat asupra teritoriului țării ar fi fost depășită din toate punctele de vedere, procurorii rezumându‐se la a afirma că după sinuciderea generalului Milea, conducerea armatei a fost ezitantă, confuză, lipsită de eficiență, ea nefiind concentrată în mâinile unei singure persoane, fiind disipată între generalii Gușă Ștefan, Victor Atanasie Stănculescu și Nicolae Militaru, fără ca aceste susțineri să aibă însă vreo susținere în actele efectuate în cauză.”, se notează în ordonanța de redeschidere.

Procurorul general interimar susține că niciuna din persoanele care s-au aflat la comanda armatei nu a fost audiată pentru a stabili în ce fel a fost preluată instituția de Nicolae Militaru, și că la dosar nu sunt documente de la Ministerul Apărării Naționale ori de la Marele Stat Major care să confirme susținerile procurorilor militari.

Totodată, se arată că ancheta nu stabilește în ce condiții preluarea armatei a fost făcută de ofițeri în rezervă, deoarece aceștia au rămas necunoscuți. Odonanța cu solicitarea de redeschidere a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii de aici fiind cei care vor lua o decizie finală în acest sens.

Sursa: mediafax.ro

Revoluția din Decembrie, omagiată și la Vaslui

de Marian Mocanu

Împlinirea a 26 de ani de la Revoluția Română din Decembrie va fi celebrată la Vaslui, la Monumentul Eroilor Revoluției din cimitirul Eternitatea astăzi, începând de la ora 11.00. Cu această ocazie, va fi oficiată o slujbă religioasă, vor fi depuse coroane în amintirea eroilor căzuți pentru democrație și va avea loc o defilare a unui detașament de onoare.

“Ziua de 22 decembrie, «Ziua Victoriei Revoluției din 1989» are o semnificație aparte pentru poporul nostru pentru că este ziua în care, în urmă cu 26 de ani, prin sacrificiul suprem al eroilor unui Decembrie însângerat, România s-a smuls din întunericul în care o prinsese un regim totalitar și a făcut pasul hotărâtor către lumină, către adevăr, către democrație. Așadar, se cuvine ca în aceste zile să cinstim memoria eroilor noștri care au pus înaintea propriei vieți dorința de libertate a generațiilor ce vor urma”, ne-a declarat colonel Ioan Teofil Costin, Comandantul Centrului Militar Județean.

La ceremonie vor participa oficialități locale și județene, reprezentanți ai instituțiilor descentralizate ori din subordinea Primăriei Vaslui, ai societății civile, parlamentari, fiind invitați și cetățenii care doresc să aducă un omagiu eroilor care s-au jertfit pentru democrație și libertate. Ceremonia va debuta cu o slujbă religioasă, urmată de alocuțiuni ale invitaților și depuneri de jerbe și coroane în memoria eroilor Revoluției. La final, va avea loc defilarea și prezentarea onorului de către detașamentul de onoare special constituit cu această ocazie.

NOI PROTESTE în București: 30.000 de oameni au manifestat în centrul Capitalei. Protestul s-a încheiat după șase ore. Aproximativ 200 de români au manifestat și la Paris

Protestatarii din Piața Universității a luat sfârșit, după aproximativ șase ore, în care s-au adunat până la 30.000 de oameni pentru a manifesta împotriva corupției și clasei politice. 

UPDATE 00:05 Protestul de la Universitate a luat sfârșit

Protestul din Piața Universității a luat sfârșit, după aproximativ șase ore, în care s-au adunat până la 30.000 de oameni pentru a manifesta împotriva corupției și clasei politice.

Ultimii protestatri au plecat din piață în jurul orei 00.00. Circulația urmează să se reia prin Piața Universității în toate direcțiile. 

Anterior, câteva sute dintre manifestanți au pornit spre clubul colectiv, pentru a își încheia seara aducând un omagiu victimelor incendiului.

În Piața Universității, unii dintre protestatari au lăsat în urmă PET-uri și cutii de bere.

Protestul s-a desfășurat fără incidente. Oamenii au scandat și au afișat mesaje anti-corupție și au ținut și un moment de reculegere în memoria victimelor incendiului de la Colectiv.

UPDATE 23:34 Protestatarii de la Universitate au eliberat rondul, circulația auto s-a reluat parțial

Protestatarii din Piața Universității au eliberat, la cererea jandarmilor rondul, pentru a pemite reluarea circulației auto pe bulevardele Elisabeta, Carol și I.C. Brătianu.

Oamenii au eliberat rondul, imediat ce jandarmii le-au solicitat acest lucru.

Ulterior, s-a reluat circulația înspre și dinspre Piața Unirii, pe bulevardul I.C. Brătianu, precum și pe bulevardele Elisabeta și Carol.

În Piața Universității se află în continuare aproximativ 3.000 de oameni.

UPDATE 21:12: Numărul protestatarilor din Piața Universității a ajuns la 30.000

Oamenii sunt în Piața Universității de patru ore, în număr mai mare decât la protestul de marți seară, urmat de depunerea mandatului de premierul Victor Ponta și demisia primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

O parte dintre protestatari au fost la Parlament, după care s-au alăturat din nou mulțimii din Piața Universității.

“Nu mă cumperi cu două demisii” și “Nu ne puteți manipula”, apare scris pe două dintre bannerele din mulțime.

Oamenii spun că au venit în această seară pentru a cere mai mult decât demisii de la politicieni.

Pe pancarte au scrise mesaje precum: “Eu cred în România”, “The day we give in is the day we die” (Ziua în care cedăm este ziua în care murim, versuri Goodbye to Gravity, n.r.), “Vreau o Românie în care să-mi doresc să trăiesc”,”România curată, corupția ucide”, “Jos labele de pe justiție”, “Bunicii la război, părinții la revoluție, noi căutam o altă soluție”.

Un bărbat mai în vârstă purta o pancartă cu mesajul: “Dragii noștri copii, iertați-ne. Noi am greșit 26 de ani. Numai voi puteți învinge corupția. Suntem mândri de voi. Mama și tata”.

La acestea se adaugă mesaje împotriva tuturor politicienilor: “Nu vrem PNL, nu vrem PSD, nu vrem USL, nu pentru asta s-a ieșit ieri în stradă. Plecați toți”, “Dacă vă schimbați între voi, generația noastră vă duce la gunoi”, “Iohannis, atenție. Ai o singură șansă. Fără securiști, fără mafioți”, “DNA, nu răspunzi decât în fața românilor, iar românii spun: Rade-i pe toți”, “Nou partid, nou început”, “Jos mafia politică”, “Pentru crime și hoție, noi vă vrem la pușcărie”, dar și a Patriarhului Daniel – “Piedone și Viorel, luați-l și pe Daniel”.

Totodată, oamenii au scandat “Peste tot corupție, nicăieri justiție”, “Toate partidele fură prin rotație”, “Toate partidele, aceeași mizerie”, “Vrem spitale, nu catedrale”, “Daniel, Daniel, o să te deranjăm nițel”, “Vrem 300, nu 600”, “Colectiv”, “România, trezește-te”, “Corupția ucide”, “Jos sistemul mafiot” și “Anticipate”.

O tânără din piață spune că niciun politician nu ar trebui să mai sfideze de azi tineretul.

“Avem conștiință, moarală și, mai ales, avem o școală, pe care nu ne-o dau ei. Trebui să învețe că poporul îi lasă să stea unde sunt și tot poporul îi poate elibera din funcție”, spune fata.

Tânărul care o însoțește spune că “este regretabil că doar cu forța publică unii politicieni se simt și se cară”.

Mihai, de 25 de ani, spune că își dorește mult schimbarea în România, “o țară deosebit de frumoasă”, apreciind însă că schimbarea “nu va avea loc până când clasa politică și sistemul administrativ nu vor suferi schimbări radicale”.

“Vreau să se schimbe ceva în bine în țara asta, vreau să mă simt în siguranță când ies pe stradă, pentru asta sunt aici, cred că de asta sunt toți aici, ca să forțeze schimbarea a ceea ce nu merge bine în România”, spune și Alex, un alt tânăr aflat la protest.

O tânără cu un băiețel de doi ani după ea spune că, după ce a văzut imaginile de la Colectiv, simte că guvernanții și funcționarii din România fură inclusiv viitorul copilului ei.

“Ce încredere să mai am eu în această țară, după ce am văzut trupuri resuscitate pe asfalt, cum pot să îmi doresc să-l mai cresc pe el când încă trăiesc groaza a ceea ce am văzut la televizor? (…)Simt cu tărie că de zeci de ani, de la Revoluție încoace, am fost furați continuu de guvernanți și funcționari, de toți cei care întind mâna ca să le dai ceva pentru a-și face treaba și cel mai grav este că, în acest fel, nu i-au furat doar pe părinții mei, pe mine, ci fură inclusiv viitorul copilului meu”, a arătat Maria.

Un bărbat de 40 de ani spune că “trebuie să cadă toți” și alegerile anticipate să reprezinte următorul pas.

“Dați-i mai multă putere doamnei Kovesi”, a mai spus bărbatul.

UPDATE 21:20 Aproximativ 200 de români protestează și la Paris

Aproximativ 200 de români protestează și în centrul Parisului, în zona Trocadero, pe lângă Tour Eiffel, strigând “Diaspora e cu voi” și “Corupția ucide”.

În plus, ei au depus lumânări, au îngeunchiat și au spus “Tatăl Nostru” în memoria victimelor de la clubul Colectiv

Participanții la manifestația din centrul Parisului au vrut să protesteze la Ambasada României, dar au obținut autorizație la Trocadero.

Ei scandează “Diaspora e cu voi”, “Corupția ucide” și “Dacă vă schimbați între voi, vă duceți la gunoi”.

Manifestarea este autorizată până la ora locală 22.00 (23.00 – ora României).

UPDATE 20:48 – Protestarii din Piața Constituției pornesc înapoi spre Universitate

În Piața Universității, oamenii manifestează, de peste trei ore, împotriva corupției și a clasei politice.
Oamenii scandează “Peste tot corupție, nicăieri justiție”, “Toate partidele fură prin rotație”, “Toate partidele, aceeași mizerie”, “Vrem spitale, nu catedrale”, “Daniel, Daniel, o să te deranjăm nițel”, “Vrem 300, nu 600”, “Colectiv”, “România, trezește-te”, “Corupția ucide”, “Jos sistemul mafiot” și “Anticipate”.
În jurul orei 19.30, câteva mii dintre ei au pornit în marș, oprindu-se la Palatul Parlamentului, unde au strigat “Dizolvare, dizolvare”, precum și “Afară, afară, cu mafia din țară”, “Vă rugăm să ne scuzați, nu producem cât furați”, “Plecați cu toții”, “Singura soluție, înc-o revoluție” și “Păcat, păcat, de sângele vărsat”.
La ora difuzării acestei știri, protestarii din Piața Constituției pornesc înapoi spre Universitate.

UPDATE 20:06 – Piața Constituției este aproape plină și alți protestatari continuă să vină

Protestatarii de la Parlament strigă “Afară, afară, cu mafia din țară”, “Vă rugăm să ne scuzați, nu producem cât furați”, “Plecați cu toții”, “Dizolvare, dizolvare”, “Singura soluție, înc-o revoluție” și “Păcat, păcat, de sângele vărsat”.

Alte mii de oameni au rămas să protesteze în Piața Universității, care s-a umplut de asemenea, chiar și după plecarea convoiului la Parlament.

UPDATE 19:58 – Mii de protestatari se duc la Parlament, alte mii au rămas în Piața Universității

Mii de protestatari merg către Palatul Parlamentului, în timp ce alte mii au rămas în Piața Universității, oamenii manifestând împotriva corupției și cerând dreptate și alți lideri politici. Peste 10.000 de oameni protestează în centrul Capitalei.
Mai multe mii sunt în Piața Universității, unde oamenii s-au adunat după ora 18.00, în timp ce alte mii au plecat spre Piața Unirii urmând să ajungă la Parlament.

UPDATE 19:37 – În Piața Universității, blocată de manifestanți, este împărțit ”Ziarul Colectiv”

Tineri participanți la manifestația de miercuri seară din Piața Universității împart în mulțime ”Ziarul Colectiv” – coli A 4, pe care sunt tipărite patru texte ”adunate de la oameni care fac pe Facebook ceea ce presa a uitat să facă sau nu vrea să facă”, primul text fiind al lui Adrian Rugină.

În mulțimea adunată în Piața Universității, mai mulți tineri împart ”Ziarul Colectiv”, datat 4 noiembrie 2015.”Adunăm texte de la oameni care fac pe Facebook ceea ce presa a uitat să facă. Sau nu vrea să facă. Noua presă suntem noi”, scrie sub titlul ”Ziarul Colectiv”.

Primul text este scris, în 16 noiembrie 2014, de Adrian Rugină, toboșar al trupei ”Bucium”, care și-a pierdut viața în incendiul de vineri seară din Clubul Colectiv.

Pe verso, sunt alte trei texte, scrise de Alex Tocilescu, Șerban Alexandrescu și Radu Burnete.

UPDATE 19:36 – Peste 9.000 de oameni au pornit în marș din Piața Universității spre Piața Unirii

Unii dintre protestatri spun că vor merge la Parlament, alții, și la Cotroceni.

Protestatarii, al căror număr depășește acum 9.000 de oameni, scandează “Haideți cu noi”, “Hoții”, “Rușine să vă fie”, “Peste tot corupție, nicăieri justiție”, “Toate partidele fură prin rotație”, “Toate partidele, aceeași mizerie”, “Vrem spitale, nu catedrale”, “Vrem 300, nu 600”, “Colectiv”, “România, trezește-te”, “Corupția ucide”, “Jos sistemul mafiot” și “Anticipate”.

Protestatarii, care au blocat Piața Universității, au venit cu fluiere, vuvuzele, PET-uri cu pietricele înăuntru și portavoci.Pe pancarte au scrise mesaje precum: “Eu cred în România”, “The day we give in is the day we die” (Ziua în care cedăm este ziua în care murim, versuri Goodbye to Gravity, n.r.), “Vreau o Românie în care să-mi doresc să trăiesc”, “Nu mă cumperi cu două demisii”, “România curată, corupția ucide”, “Jos labele de pe justiție”, “Bunicii la război, părinții la revoluție, noi căutam o altă soluție”.

La acestea se adaugă mesaje împotriva tuturor politicienilor: “Nu vrem PNL, nu vrem PSD, nu vrem USL, nu pentru asta s-a ieșit ieri în stradă. Plecați toți”, “Dacă vă schimbați între voi, generația noastră vă duce la gunoi”, “Iohannis, atenție. Ai o singură șansă. Fără securiști, fără mafioți”, “DNA, nu răspunzi decât în fața românilor, iar românii spun: Rade-i pe toți”, “Nou partid, nou început”, “Jos mafia politică”, “Pentru crime și hoție, noi vă vrem la pușcărie”.Pe un banner de mari dimensiuni stă scris “De 26 de ani furați prin rotație!!! Groparii României”, iar pe un altul – “Nu ne puteți manipula”.

UPDATE 19:10 – Două mii de oameni, în Piața Operei din Timișoara: Pe pancarte: “32 de îngeri ne-au dat nouă aripi”

Aproximativ două mii de persoane s-au adunat, miercuri seară, în Piața Operei, din Timișoara, scandând lozinci antiguvernamentale și purtând pancarte pe care scrie, între altele: “32 de îngeri ne-au dat nouă aripi”.

Miercuri seară, aproximativ două mii de timișoreni s-au strâns pe platoul din Piața Operei, dinTimișoara, scandând sloganuri antiguvernamentale și au pancarte pe care scrie: “32 de îngeri ne-au dat nouă aripi”, “Hei, ce fai faci, Dottore?” “Nu doar demisii vrem, ci și schimbare”. “Demonstrăm, ne implicăm, perseverăm”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Pe clădirea Operei din Timișoara, la balcon, a fost așezat un steag tricolor foarte mare, pe care scrie: “Bunicii la război, părinții la Revoluție, acum este rândul nostru”.

La ora transmiterii acestei știri, protestatarii, între care se află foarte mulți tineri, dar și revoluționari, scandează “Rușine/Rușine/Rușine să vă fie!”.

În mai multe orașe din țară au loc mitinguri similare.

UPDATE 19:04 – Numărul protestatarilor din Piața Universității, în creștere; în prezent sunt peste 6.000

Protestatarii, care sunt acum 6.000 de oameni și al căror număr crește, scandează “Peste tot corupție, nicăieri Justiție”, “Toate partidele, aceeași mizerie”, “Vrem schimbare, nu catedrale”, “Corupția ucide” și “Jos sistemul mafiot”, cerând totodată alegeri anticipate.

UPDATE 18:56 – Peste 4.000 de oameni, în Piața Universității. Protestatarii au intrat pe bulevard

Pe pancarte au scrise mesaje precum: “Nu vrem PNL, nu vrem PSD, nu vrem USL, nu pentru asta s-a ieșit ieri în stradă. Plecați toți”, “Iohannis, atenție. Ai o singură șansă. Fără securiști, fără mafioți”, “DNA, nu răspunzi decât în fața românilor, iar românii spun: Rade-i pe toți”, “Dacă vă schimbați între voi, generația noastră vă duce la gunoi”, “Nou partid, nou început”, “Bunicii la război, părinții la revoluție, noi căutam o altă soluție”.

18:12 Noi proteste la Universitate. Oamenii spun că nu sunt suficiente câteva demisii

Aproximativ 400 de persoane s-au adunat în Piața Universității, miercuri seară, la o zi de la potestele de stradă la care au luat parte aproximativ 25.000 de oameni și care au dus la depunerea mandatului de către Guvernul Ponta și la demisia primarului Piedone.

Oamenii au început să se adune în Piața Universității după ora 18.00.

Anunțul privind mitingul de miercuri seară a fost făcut, ca și cu o zi în urmă, pe pagina de Facebook ”Demisia Piedone, subordonaților lui și tuturor celor răspunzători”.

Inițiatorii manifestației de miercuri seară au anunțat că acum bucureștenii trebuie să meargă la Palatul Cotroceni ”să ceară un guvern bazat pe oameni specializati, nu politici”.

“Vă anunț că ieșirile în stradă vor avea loc în continuare. Primul pas a fost realizat. Acum, ca să putem obține ceea ce ne dorim cu adevărat trebuie să mergem la Palatul Cotroceni să cerem un guvern bazat pe oameni specializati, nu politici! Pentru ca altfel în locul lor vor venii alții mai răi sau nu decât proaspeții demisionați. Vrem cu toții la conducerea acestei țări oameni cu pregătiri, cu idei, oameni inovatori, nu nise foști securiști și comuniști care trag cu dintii de scaune și de bani! Lupta spre normalitate continuă!”, a scris unul dintre inițiatorii protestului. 

Pagina respectivă de Facebook este plină de mesaje și comentarii generate de anunțul premierului Victor Ponta, de depunere a mandatului Guvernului, dar și de demisia primarului Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone.

“Triunghiul rușinii (Ponta-Oprea-Piedone) – Eliminat!” (Mihai Ionescu), “Clasa politica trebuie resetată în totalitate!” (Carmen Biea), “Românii știu acum că sunt o forță, cu care politicienii nu se mai pot juca! Nimeni nu mai are vreo îndoială! (Andreea Dumitrescu), “Nu ar trebui să ne încălzească cu nimic aceste demisii. Începând de astâzi ar trebui sâ ieșim și mai multi, să mergem la Parlament și să cerem demisiile tuturor parlamentarilor care au dosare pe rol sau sunt cercetați. Pe urma trecem și pe la DNA, CSM și Procurorul General care trebuie să-și facă treaba. Dacă nu, să vină alții in locul lor. Dacă renunțăm acum, n-am rezolvat nimic” (Kaitar Istvan Janos), “Ponta își dă demisia!! Nu este destul… Dar este un început. Nu trebuie să ne oprim… Trebuie schimbată toată clasa politică și coruptă” (Cristian Tinca), sunt câteva dintre mesajele postate.

De asemenea, Consiliul Tineretului din România, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România și Consiliul Național al Elevilor au transmis, miercuri, că îi încurajează pe toți tinerii să iasă din nou în stradă, spunându-le că doar câteva demisii nu rezolvă problemele de fond ale sistemului și că trebuie să reacționeze public la nereguli.

Reprezentanții tinerilor au transmis că tragedia din Clubul Colectiv a avut loc și din cauza corupției generalizate din mediul politic și a unei administrații publice nefuncționale, infectată de nepotism și interese străine de cele ale cetățenilor.

“Câteva demisii nu rezolvă problemele de fond ale sistemului, care au costat vieți nevinovate, chiar dacă și acestea sunt necesare în fața unei astfel de tragedii care cu siguranță putea fi evitată. Consiliul Tineretului din România, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România și Consiliul Național al Elevilor încurajează toți tinerii din România să reacționeze public la neregulile de funcționare a autorităților și să participe la mișcările de protest organizate joi, 5 noiembrie 2015, precum și în alte zile, în mai multe orașe din țară. Schimbarea societății este posibilă, dar ea necesită însă o masă critică de cetățeni care refuză să tacă în fața abuzurilor sau să le accepte. Suntem convinși că tinerii pot forma această masă critică și că sunt categoria socială cea mai potrivită pentru a genera o schimbare fundamentală a României”, a arătat Consiliul Tineretului din România.

Reprezentanții elevilor, studenților și tinerilor din România au anunțat că susțin revendicările exprimate de protestatari în primele zile după incendiul din Colectiv, inclusiv modificarea legislației și a reglementărilor referitoare la protecția împotriva incendiilor și intervenția în caz de urgență, verificarea de urgență a tuturor cluburilor existente, introducerea de elemente relevante de educație civică, comunitară și sanitară în învățământul preuniversitar, finanțarea corespunzătoare a sistemului de sănătate, înăsprirea pedepselor pentru corupție, sancționarea penală a celor care aveau atribuții în prevenirea unui asemenea dezastru și au greșit explicit, precum și “sancționarea politică a celor care au păstorit sistemele care au dat greș, distrugând viețile a sute de oameni, victime, familii și prieteni ai victimelor”.

De asemenea, tinerii spun că își doresc un stat responsabil, care să își facă bine și corect treaba și o clasă politică dispusă să lucreze pentru cetățeni, nu pentru propriile interese.

După cele trei zile de doliu național, după un marș al tăcerii în memoria victimelor de la Colectiv, marți seară oamenii au ieșit în stradă pentru a-și exprima revolta. Peste 25.000 de persoane au manifestat animate de același gând: dușmanul comun – corupția, iar schimbarea trebuie să aibă loc de acum.

Miercuri, premierul Victor Ponta a anunțat că își depune mandatul și că speră că demisia Guvernului său satisface cerințele oamenilor care au fost în stradă.

La scurt timp, PNL s-a întrunit în ședință, Alina Gorghiu și Vasile Blaga anunțând apoi că partidul cere organizarea alegerilor anticipate și cheamă partidele la discuții.

Soluția propusă de PNL este respinsă însă de liderii actualei coaliții. Liviu Dragnea a anunțat că PSD nu vrea alegeri anticipate, cum a propus PNL, pentru că acest lucru ar însemna instabilitate pentru următoarele luni, el afirmând că așteaptă să fie chemați la consultări de președinte pentru a-i face acestuia o propunere de premier care să aibă susținere în Parlament. El a mai spus că actuala coaliție are în continuare majoritate în Parlament și că PSD vrea în continuare să își asume guvernarea.

La ora 17.00, președintele Iohannis a susținut o conferință de presă cîn care a spus că după accidentul în care și-a pierdut viața polițistul Bogdan Gigină tragedia din Clubul Colectiv a atins nervul națiunii române, arătând că Guvernul a demisionat foarte târziu și că a fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se întâmple.

El a mai spus că vrea să termine în această săptămână prima rundă de consultări cu partidele parlamentare, iar după aceea va expune primele concluzii și opinia sa în ce privește demersul ulterior.

Sursa: mediafax.ro

Motivarea începerii urmăririi penale în Dosarul Mineriadei: Iliescu a decis reprimarea violentă a manifestației de la Universitate

Procurorii militari arată, în ordonanța de începere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei, că Ion Iliescu, împreună cu Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu-Voican Voiculescu și alții, a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității. 

“În zilele de 11 – 12.06.1990, în calitate de președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (C.P.U.N.), împreună cu civil Roman Petre, civil Măgureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chițac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel ș.a., a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, în baza acestei hotărâri fiind declanșat, în dimineața zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populații civile, la care au participat forțele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, atac soldat cu decesul a patru persoane și rănirea a altor trei prin împușcare, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aprox. 270 de persoane. Ulterior, la data de 13.06.1990, împreună cu civil Roman Petre, alți membri ai Guvernului, lideri de sindicat și conducători ai unor centre industriale și bazine carbonifere din țară, a decis organizarea deplasării la București a peste 10.000 de muncitori care, în zilele de 14 și 15 iunie 1990, au continuat atacul declanșat în dimineața zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populații civile, provocând vătămarea corporală și lipsirea de libertate a unui număr de peste 1.000 persoane”, se arată în ordonanța procurorilor.

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și fostul șef al Inspectoratului General al Poliției Corneliu Diamandescu sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, pentru declanșarea atacului asupra populației civile, urmare a deciziei luate în 11 – 12 iunie 1990.

Procurorii au cerut aviz pentru urmărirea penală a fostului premier Petre Roman, fostului ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu, a lui Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990 și responsabil cu controlul serviciilor secrete. 

Potrivit Legii 115/1999, “numai Camera Deputatilor, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor”.

În cazul lui Mugurel Florescu, fost procuror general adjunct al României și șef al Direcției Parchetelor Militare, și al lui Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreședinte al FSN, a fost decisă extinderea urmăririi penale, tot pentru decizia luată în 11 – 12 iunie, se arată în ordonanță.

Viceamiralul în rezervă Emil Dumitrescu, fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, a fost pus sub urmărire, pentru că, în zilele de 13-15 iunie 1990, a participat în mod direct și a coordonat atacul violent declanșat asupra populației civile din Capitală.

Pentru sprijinirea acestui atac, au fost puși sub urmărire foștii comandanți ai unităților militare din Măgurele și Băneasa, generalul în rezervă Petre Petre, fost comandant al U.M. 0575 Măgurele, și generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al comandant al U.M. 0828 Băneasa, precum și Cazemir Ionescu, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională în perioada 13-15.06.1990.

Cornel Burlec-Plăieș, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, și Gheorghe Dobre, fost director al Regionalei CFR Craiova, sunt urmăriți penal pentru că au organizat deplasarea minerilor din Valea Jiului la București, cel dintâi preluându-i de la Gara de Nord în momentul sosirii lor, iar cel din urmă asigurând condițiile necesare pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală, se arată în ordonanță.

Miron Cozma este acuzat că, în calitate de președinte al biroului executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, împreună cu Ilinescu Constantin-Ioan (pus și el sub urmărire) și Torsan Ilie, a organizat și coordonat deplasarea la București a minerilor din Valea Jiului.

Foștii lideri sindicali, directori sau angajați la exploatările miniere Aninoasa, Lonea Deva, Motru, Țebea, Petrila, Bărbăteni, Paroșeni și Comănești sunt acuzați de asemenea că au organizat deplasarea minerilor la București.

Un fost ofițer activ la Secția de Informații Gorj – Biroul Motru, Titu Bondoc, este acuzat că a organizat deplasarea la București a minerilor din Mina Albeni.

Toți sunt acuzați de infracțiuni contra umanității.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, pe 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracțiuni contra umanității, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea și lipsirea de libertate a altor o mie.

Sursa; mediafax.ro

REPORTAJ: 25 de ani de la Revoluție – refacerea baricadei de la Inter și povești despre decembrie ’89

Peste 500 de oameni au refăcut, după 25 de ani, evenimentele din 21 decembrie, unii povestind momentele baricadei de la Inter și Sala Dalles, unde au fost împușcați oameni și TAB-uri se urcau pe mașini, alții, studenți atunci, aducând cu ei și copiii, pentru a învăța “istorie și spirit civic”.

Evenimentul organizat în Piața Universității, la 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, a început în jurul orei 15.00, când peste 200 de oameni, adunați mai întâi pe trotuarul din fața Teatrului Național, au “blocat” bulevardul Nicolae Bălcescu, peste trei ore numărul acestora depășind 500.

Adunați în grupuri, oamenii care au venit în Piața Universității au reconstituit momentele primei zile a Revoluției de la București sau au stat de vorbă, amintindu-și și povestind apropiaților evenimentele care aveau să ducă la căderea comunismului.

“Baricada era cam în dreptul Interului, era făcută din containere metalice de la magazinul de confecții. Se aduseseră două camioane. Le-au luat din față de la Hotel Modern și, cam pe la 12.00-13.00, atunci când au zis «liniște, că vorbește armata», și noi am tăcut toți, atunci au venit cu tăvălugul și practic au rupt tot. Erau câteva tancuri în față, nu-mi aduc aminte câte, mai multe erau TAB-uri, dar numai tancurile puteau să treacă peste contaierele metalice. Când au ieșit de pe bulevarde și au intrat efectiv pe toate străduțele de lângă, tancurile se urcau pe mașini. Țin minte că atunci am avut un aparat foto Praktica, am fost pe scări la Universitate, unde se cânta «Deșteaptă-te, române» (…) Era ceva dumnezeiesc, am vrut să fac poze, dar i-am întrebat pe cei din jurul meu și, pentru că nimeni nu știa cum o să iasă, m-au refuzat. Lumea era speriată și nu știa ce o să fie a doua zi. Dacă făceai poze, vedeai cum au fost împușcați oamenii, direct”, a povestit Emil Olar, unul dintre zecile de mii de oameni care în decembrie 1989 au manifestat la Universitate.

În 21 decembrie 1989, până la ora 22.00 au fost cam 5.000 de oameni în Piața Universității, dar pe baricade, cei care au stat toate orele, nu erau mai mult de 2.000, iar la ora 24.00, “dacă mai rămăseseră 1.000, din păcate”, mai spune Olar.

“Am plecat către casă speriat, iar a doua zi, când am revenit în Piață, pentru că am plecat spre serviciu pe la 06.00, am văzut totul curățat, era șters tot ce era pe clădiri, peste tot era curat. Am rămas puțin așa bulversat și mă gândeam: Chiar să nu se întâmple nimic?”, își amintește Emil Olar.

După 25 de ani de la Revoluție, la evocarea momentelor din 21 decembrie, pe asfaltul din Piața Universității au fost inscripționate, cu vopsea roșie, lozincile scandate atunci de manifestanți: “Libertate, te iubim, ori învingem, ori murim”, “Azi în Timișoara, mâine în toată țara”, “Mai bine haimana, decât trădător”, “Jos Securitatea”, “Jos cizmarul”, “Mai bine mort, decât comunist”.

În fundal s-au auzit, mai multe ore, versurile melodiei cântate de Valeriu Sterian – “Vino, Doamne”. A urmat apoi reconstituirea deschiderii balconului de la Universitate.

În dreptul Hotelului Intercontinental, pe toată lungimea bulevardului, a fost desfășurat un tricolor, la câțiva zeci de cetimetri de sol, în locul unde tancurile au călcat primii oameni, după ce baricada a fost distrusă. Sub tricolor, revoluționarii au pus o imitație a unei roți de TAB, pe care au aprins peste 50 de candele.

În Piața Universității au fost prezenți și mulți părinți, care au vrut să vină însoțiți de copiii lor, pentru a le arăta, “pe viu, cum s-a făcut istoria acum 25 de ani”.

“Eram studente în 1989 și, din păcate, sau nu, nu am putut să ieșim, pentru că tatăl nostru ne-a închis în casă. Am ieșit apoi, dar nu în Piața Universității. Am venit azi cu copiii să învețe istorie, să învețe că pentru ce au ele au murit atunci oameni, să învețe să aibă spirit civic, care nu se învață în școală. Noi le tot spunem, dar aici pot vedea singure despre ce a fost vorba”, a spus una dintre participantele la eveniment, care a venit împreună cu sora sa și fetele lor. Amândouă au adus câte un drapel, iar copiii aveau cartoane inscripționate cu mesajul “Mândri că suntem urmașii voștri”.

La Troița de la Universitate, mai mulți preoți au oficiat o slujbă religioasă pentru pomenirea celor morți, iar în jurul orei 18.00, participanții la eveniment au reconstruit baricada de la intersecția cu strada Batiștei și au scandat lozincile care se făceau auzite în urmă cu 25 de ani. Baricada a fost ridicată din cutii de carton, iar oamenii au mers până în dreptul Sălii Dalles, unde în urmă cu 25 de ani au început confruntările dintre militari și manifestanți.

Președintele Asociației “21 Decembrie 1989”, Teodor Mărieș, a povestit întâmplările din acea zi: “Panica era atât de mare încât, când am ajuns în dreptul pasajului de la Dalles, am încercat să intrăm prin el toți în același timp și s-a format un dop de oameni, nimeni nu mai intra, nimeni nu mai ieșea. Imaginați-vă că aici erau câteva sute de oameni care au intrat și care s-au blocat. Era beznă. Nu era lumină ca acum, nu era niciun bec aprins pe stradă. În sfârșit, am reușit să intrăm în gang. Spaima era extraordinar de mare, am trecut prin grădină și, la un moment dat, am ajuns în fața a ceva alb, care s-a dovedit a fi un gard. Peste acel gard salvator cred că au reușit să treacă peste 100-150 de oameni”.

Mărieș a mai spus că, din cauza panicii, “oamenii care s-au trezit, practic, în fața plutonului de execuție au trecut prin geamurile Sălii Dalles”. “Urlete, țipete și groază. Acesta a fost momentul Dalles. Și a urmat momentul baricadei, care a fost și mai rău”, a completat președintele Asociației “21 Decembrie 1989”.

“Timișoara sânge, Bucureștiul plânge”,”Nu vă fie frică, Ceaușescu pică”, “Armata e cu noi”, “Jos comunismul”, au fost lozincile cu care participanții la eveniment au încercat să refacă momentul baricadei de la Inter. Ei au strigat, după incendierea cutiilor de carton, și “Păcat de sângele vărsat”, “Cine-a tras în noi după 22” și “Iliescu, judecat pentru sângele vărsat”.

Ulterior incendierii baricadei, pe toată lățimea bulevardului a fost întins un banner alb, pe care au fost trecute numele celor care au murit sau au fost răniți în urmă cu 25 de ani.

La deschiderea balconului de la Universitate, oamenii au fost rugați să ridice niște cartoane așezate pe asfalt, care au format mesajul “Respect ’89”, sub balcon fiind proiectate, pe un ecran, imagini din ziua de 21 decembrie 1989.

“Dacă ați văzut seriile filmelor Rambo, gândiți-vă că aici a fost ceva mai rău, nici nu vă puteți imagina. Baricada era chiar în dreptul scărilor de la Intercontinental, erau câteva mii de oameni, într-adevăr, și știți ce mă doare cel mai rău? Că se trăgea și Piața era plină. Acum, nu se aruncă decât cu «libertate» pe toate geamurile și Piața este aproape goală. Și mai este un lucru: nu cred că era normal să se facă transferul de putere la Cotroceni în ziua Revoluției. Puteau să aleagă o zi diferită, pentru că, până la urmă un sfert de veac de la Revoluție va trece umbrit de acest transfer de putere. Aici chiar a fost inimaginabil. Să vezi TAB-urile pline de tineri, să vezi cum au luat foc și tot noi i-am ajutat pe soldați să iasă din ele. După aceea au venit tacurile, au străpuns baricada și, bineînțeles, au început să ne alerge. De atunci nu am mai pus piciorul aici (Piața Universității, n.r.) și îmi spusesem că până nu apar casetele și adevărul despre Revoluție, nici nu o să vin”, a spus Dan, unul dintre revoluționarii “fără certificat”.

Pe lângă cei peste 500 de oameni care au participat la acțiunile din Piața Universității, pe trotuare erau în trecere, mai grăbiți sau în plimbare, alte câteva sute de oameni. Unii dintre aceștia se întrebau: “Oare de ce s-au strâns oamenii aici?”. Alții găseau răspunsul: “Cine știe ce protest o mai fi!”.

Sursa: mediafax.ro

După 25 de ani, aceeași dezbatere, același rezultat – Revoluția revoluționarilor

Sâmbătă, la ora 10, în Sala de ședințe a Primăriei Municipiului Vaslui a avut loc un eveniment ce a reunit revoluționarii, cu scopul de a cinsti memoria celor 20 de vasluieni căzuți în Revoluția din 1989. Ceea ce trebuia să fie doar un eveniment comemorativ, s-a transformat rapid într-o gâlceavă a revoluționarilor preocupați de rolul rolul fiecăruia dintre ei în evenimentele din ’89 și absolut convinși că la Vaslui a fost revoluție.

Roxana NĂSTASĂ

Simpozionul, cum l-au numit unii, sau parastasul, cum i-au zis alții a avut pentru fiecare o însemnătate aparte. Unii au venit pentru clarificarea unor lucruri, alții pentru cinstirea eroilor, iar alții pentru “pomană”.

Totul a început cu ceremonialul religios, pe parcursul căruia liniștea a domnit, toți participanții stând în picioare și ascultând cu sfințenie cele cuvântate. Au vorbit apoi prefectul Andrei Puică și alți câțiva invitați, care au spus că sunt alături de familiile eroilor căzuți la Revoluție și că îi cinstesc pe cei care au făcut real visul de a te exprima și de a gândi liber.

Liniștea n-a durat însă prea mult, că spiritele s-au încins de cum a început câte un participant să-și țină discursul. Nemulțumirile au venit după ce unul dintre invitați, venit de la București a început să vorbească de Revoluție, dar nu despre ceea ce s-a întâmplat la Vaslui, așa cum își doreau cei prezenți. Astfel, că unii l-au cam intrerupt pe invitat și nu l-au lăsat să vorbeasă.

“Nu ne duceți cu preșul. Să vorbim despre ce s-a întâmplat la Vaslui” a spus unul dintre revoluționari pe un ton foarte ridicat.

“Da, se vorbește foarte frumos la masa de prezidiu despre Revoluție, dar să clarificăm totuși ce s-a întâmplat la Vaslui” a spus altul.

Întrerupt fiind, invitatul a cerut respect celor prezenți, iar alții au sărit din nou: “Ce respect? Respect cum? Să stăm să mâncăm aici?”

Pentru că punctele atinse au fost sensibile, fiind vorba de bani, de faptul că cei decedați sunt eroi, iar cei care au luptat și trăiesc sunt “boi” și nu sunt respectați la adevărata valoare, iar alții care n-au văzut gloanțe “au vile, amante și mașini de lux”, în timp ce revoluționarii trăiesc cu câteva sute de lei, tonul discuțiilor a fost foarte ridicat, fiecare dorind să-și spună cuvântul, fără a mai respecta vreo ordine a discursurilor.

Prefectul a încercat și el la început să spună câteva cuvinte când a venit vorba de bani, încercând să liniștească spiritele, însă apoi a stat și a admirat “spectacolul”.

Nici preoții n-au mai rezistat la discuții și au părăsit sala. La fel au făcut mulți dintre invitați, printre ei numărându-se și muzeograful vasluian Laurențiu Chiriac care, vizibil nervos, n-a mai suportat și a ieșit spunând celor ce se aflau la masă lângă el, despre cel care vorbea: “Ăsta-i fost comunist. N-a văzut ăsta gloanțe. Eu plec, nu mai stau”.

O altă discuție iscată a fost legată de la faptul că la ’89 nu a fost revoluție, ci lovitură de stat, au spus alții. Și uite-așa fiecare a început să spună cine e el, ce a făcut și cum a făcut, cât de citit e și cât de expert, în timp ce alții au stat în birouri sau au citit pe la colțuri de stradă. Pentru a mai calma spiritele, o doamnă revoluționară a propus să se facă un blog sau un site în care fiecare din cei prezenți să-și spună povestea legată de Revoluție și cum a participat el atunci. Nu știm cum a fost privită inițiativa că nimeni nu a spus nici da, nici ba. Rămâne de văzut.

Tot în cadrul acestui eveniment care ar fi trebuit să-i unească pe revoluționari, un bătrân a intervenit să spună și el ceva, însă a fost luat la rost că nu a fost invitat și trebuie să fie dat afară “că face rău și încurcă”. Bătrânul i-a spus organizatorului, revoltat fiind: “Nu plec! Asta e asociație, nu nuntă!”

Organizatorul a mai punctat “O să sancționez portarul că l-a lăsat”.

Ba chiar a fost chemată și paza de la Primărie “în ajutor”, să-l dea afară pe bătrân, dar după ce a ajuns, s-au răzgândit.

Probleme la intrare a mai avut o femeie, care nu a fost lăsată să intre pentru că nu a fost invitată. A insitat însă la prefect, care a cedat rugăminților femeii în cele din urmă. Deși a spus că ea vine doar că respectă eroii, se pare că ulterior scopul a fost “pomana”. Femeia și-a făcut un locușor la masă după ce invitații au plecat și a început să ceară angajatelor Primăriei, când cafea, când apă, când prăjituri, ”că pe ea n-a lăsat-o nimeni, dar a invitat-o prefectul”.

După două ore de discuții, povești, controverse, reproșuri și nemulțumiri, două ore în care oficialitățile s-au chinuit să reziste și să nu cedeze nervos, au părăsit și ele sala, lăsându-i pe revoluționari să-și continue discuțiile interminabile, dicuții care au mai durat mult și bine.

25 DE ANI DE LA REVOLUȚIE: 17 decembrie 1989 – la Timișoara s-a tras în oameni. Rănit: Atunci am stat la coadă la viață

Ziua de 17 decembrie este una de doliu la Timișoara, după ce în urmă cu 25 de ani s-a tras în manifestanți. Zeci de oameni și-au pierdut viața pe străzile orașului, strigând “Libertate” și “Jos Ceaușescu”. Alții s-au ales cu răni de gloanțe, dar acum își pot spune povestea.

În 17 decembrie 1989, Miliția și Armata se aflau pentru a doua zi consecutiv în stradă și încercau să îi liniștească pe protestatari și să îi trimită la casele lor. Apoi, s-a dat ordin să se tragă. Și s-a tras.

Zeci de oameni au murit sub rafalele de gloanțe, iar alții au fost răniți, apoi duși la spitale cu mașini particulare. Ambulanțele deja nu mai făceau față nenumăratelor solicitări.

Medic veterinar rănit la Revoluție: “Era grozav să strigi «Libertate» în acele vremuri. Asta ne unea”

În decembrie 1989, Traian Orban avea 45 de ani și era medic veterinar în satul Cadăr, comuna Tormac din județul Timiș. Își lăsase în Ardeal familia – soția și cei trei copii – și se mutase în Timiș pentru că acolo fusese repartizat, iar serviciul era de așa natură încât era nevoit să locuiască la locul de muncă.

Acum, Traian Orban este directorul Memorialului Revoluției de la Timișoara și locuiește singur, tot la locul de muncă. Și-a dedicat viața Revoluției și deseori poate fi văzut, sprijinit în cârjă, cu treburi prin oraș.

În 16 decembrie 1989 a ascultat radioul și a aflat că la Timișoara este o revoltă. Aflase despre evenimentele din întreaga Europă, despre căderea regimului comunist din celelalte țări și se aștepta ca și în România să se întâmple ceva în acest sens.

A luat hotărârea că trebuie să vadă cu ochii lui ce se întâmplă la Timișoara, așa că a doua zi, în 17 decembrie 1989, la primele ore ale dimineții, a luat o mașină de ocazie și a pornit spre oraș. Ajuns în zona Hotelului Continental, a văzut mulțimea care scanda, dar și cordoane de militari care încearcau să împrăștie oamenii. Tot atunci a văzut și primul TAB, dar și primul tanc, pe stradă.

“Pur și simplu am mers să văd. A fost mare surpriza să văd prin oraș militari cu arme în mână, tancuri, TAB-uri. Erau din loc în loc, parcă așteptau ceva. Dar cele mai multe erau la Hotel Continental, unde am ajuns eu. Între Banca Națională și Facultatea de Stomatologie, spre Bastion, erau cordoane de militari, spre Comitetul Județean de Partid (actualul Consiliu Județean Timiș – n.r.) erau TAB-uri și tancuri, nu am văzut niciodată atâta forță. Dar era și o mulțime de oameni nervoși și furioși care fuseseră în fața Comitetului Județean de Partid și erau împinși înspre Hotel Continental. Strigau «Libertate». Era grozav să strigi «Libertate» în acele vremuri. M-am asociat, am intrat în grupul acela de manifestanți și huiduiau, dar cel mai frecvent se striga «Libertate». Asta ne unea. Nu era nimic organizat”, își începe povestea Orban.

Încet-încet, manifestanții erau împinși de către forțele de ordine înspre Piața Sfântul Gheorghe. Orban își amintește că pe traseu a văzut o mulțime de oameni care spărgeau vitrinele magazinelor, fără însă să ia ceva din interior. Nimeni nu îi deranja pe acești oameni, în vizorul forțelor de ordine fiind doar demonstranții.

Ajunși în Piața Sfântul Gheorghe, manifestanții, printre care se afla și Traian Orban, medicul veterinar de la țară, au încercat să blocheze unul dintre tancuri. Orban a fost cel care a venit cu ideea să înfunde țeava de eșapament cu o cârpă. Așa au și făcut, astfel că tancul a fost ”cucerit” de mulțime.

“În Piața Sfântul Gheorghe a fost blocat un tanc cu niște cârpe, în țeava de eșapament. S-au urcat tinerii pe el. Eu i-am zis unuia dintre ei să bage în eșapament o cârpă. Au cucerit tancul și s-au urcat pe tanc. Strigau oamenii, bucuroși că au cucerit tancul cu mâinile goale. Au mai incendiat un TAB care circula cu viteză pentru a împrăștia lumea”, detaliază Orban.

Cu toate acestea, protestatarii au fost împinși mai departe, spre Piața Libertății. Aici militarii au început să tragă, iar acesta a fost și momentul în care Traian Orban a fost rănit, fiind împușcat în piciorul stâng.

“Am ajuns în Piața Libertății. Am vorbit cu cordoanele de militari. I-am întrebat de ce trag, că suntem frați, sunt copiii noștri, sunt români ca noi. Unii s-au intimidat, le tremura bărbia și au spus «Noi nu avem muniție». Erau recruți, nici nu știau să tragă, să se apere. Apoi a căzut unul lângă mine, m-a umplut de sânge pe haine și pe față și peste tot. Cred că l-au împușcat în carotidă de a curs atât de mult sânge. Și atunci m-au împușcat și pe mine. Începea să se însereze. În femur, în coapsa stângă m-au împușcat. Am simțit o durere imensă și am căzut la pământ. Niște băieți m-au dus la o mașină. Era o mașină particulară, o Dacie deschisă la culoare. M-au dus pe mine și pe încă doi la Spitalul Județean. Nu mai știu cum a fost drumul, n-am mai știut de mine, m-am trezit la spital”, rememorează Traian Orban.

Holurile de la Urgența Spitalului Județean, pline de răniți așezați pe tărgi sau pe jos, alături de morți

Ajuns la Urgențe, la Spitalul Județean, tabloul a fost unul șocant pentru Traian Orban. Holurile erau pline de răniți care așteptau să fie preluați de medici. Mulți dintre ei erau plini de sânge, erau întinși pe tărgi, pe jos, și strigau de durere.

“Cum am ajuns la spital, acolo era plin de răniți. Gemeau, urlau, strigau, erau pământii la față, erau morți pe jos, plin de sânge. Era ca un infern. Am stat pe hol la Urgențe, tot holul era plin de răniți, și pe tărgi, și pe jos. Așteptam la coadă, eram obișnuiți să stăm la coadă și la pâine, și la lapte, și la toate. Atunci am stat la coadă la viață, că ne gândeam că murim acolo. Mi-au făcut o primă consultație. Nu știau unde sunt împușcat, mi-au tăiat mânecile de la haină, până au găsit unde eram împușcat. Când au văzut că nu am hemoragie, m-au scos pe hol să mai aștept, că mai erau și alții, cu urgențe și mai mari. M-a cunoscut un brancardier. M-au scos în pielea goală pe hol, eram dezbrăcat, și l-am rugat pe brancardier să îmi dea ceva să mă învelesc”, povestește Orban.

Pentru Traian Orban au urmat mai multe zile în spital, la Ortopedie, timp în care familia sa nu a știut nimic. Abia după 22 decembrie 1989, a reușit să le trimită vorbă celor de acasă că se află într-un spital din Timișoara.

În ianuarie 1990, au venit la Timișoara mai mulți medici din Austria care au decis că Orban trebuie operat, pentru că altfel își va pierde piciorul. Operația a avut loc la Viena, iar glonțul scos din piciorul stâng a constituit, apoi, probă în procesul Revoluției de la Timișoara. Fusese un glonț de calibrul 7,62, tras cu un Kalașnikov.

Acum, după 25 de ani, Orban spune că nu îi poartă ranchiună celui care a tras în el, ba chiar ar vrea să îi mulțumească pentru că nu l-a omorât.

Elevă, printre manifestanți: “Ne-am prins de brațe, cântând «Deșteaptă-te, române» și ne-am îndreptat spre soldați. Și au început să tragă”

În 17 decembrie 1989, s-au dus lupte între manifestanți și militari și în apropierea actualului consiliu județean Timiș, lângă un pod care traversează Canalul Bega.

În mulțimea de acolo se afla și Corina Untilă, care atunci avea 18 ani și era elevă la Colegiul Național Bănățean. Ea fusese în stradă și cu o zi înainte și atunci a reușit să scape teafără, după ce a fost fugărită de cei din Armată.

În 17 decembrie, ea a mers prin mai multe zone din oraș, în încercarea de a convinge cât mai multă lume să se alăture protestatarilor. A fost și în Complexul Studențesc, să îi îndemne pe studenți să iasă în stradă, însă avea să constate că cei mai mulți plecaseră acasă de sărbători, iar cei rămași erau încuiați în cămine. Mai mulți oameni din grupul de protestatari au urcat până la primul etaj, au spart geamurile și astfel i-au ajutat pe cei din cămine să iasă.

După acest moment, protestatarii s-au îndreptat spre Comitetul Județean de Partid, pe o străduță care are de-o parte Canalul Bega, iar de cealaltă parte zidurile înalte ale actualului Parc al Poporului. La capătul străduței se află un pod care traversează Bega, iar acolo soldații au așteptat coloana de manifestanți și au început să tragă. Corina Untilă a fost împușcată în spate.

“La capătul străzii ne așteptau un TAB și trei rânduri de soldați. Era clar că nu vom putea trece de ei. Ne-a spus comandantul lor să mergem acasă și oamenii au spus: «Suntem frații voștri, de ce faceți asta?». Ne-am prins de brațe și am început să cântăm «Deșteaptă-te, române» și ne-am îndreptat spre ei. Și atunci au început să tragă cu pușca. Eram cu un coleg de la școală, pe care îl știam din vedere. A zis «hai să fugim, că ăștia chiar trag». Nu aveam unde să fugim pentru că într-o parte era Bega, iar în cealaltă un gard foarte înalt pe care nu puteam să îl sărim și în spate erau oameni peste tot. M-am întors spre coleg și i-am spus «Unde să fugim?», iar în acel moment m-au împușcat și pe mine”, își amintește Corina Untilă.

Minutele următoare s-au scurs cu încetinitorul pentru ea. A simțit rece, apoi sete, iar în cele din urmă a fost ajutată.

“Am rămas în picioare, am pus mâna la spate, am văzut sânge și mi-am dat seama că am fost împușcată. Din acel moment nu mai știu exact ce s-a întâmplat. Știu că cineva m-a tras de mână și am căzut. Am început să respir greu, să îmi fie foarte sete și aveam o transpirație rece. Aveam niște mocasini în picioare și aveam o senzație ca la spate și la un picior și m-am gândit că m-au împușcat și acolo. Aveam în cap doar că trebuie să ajung la spital. Știu că m-am ridicat la un moment dat, nu cred că se mai trăgea, că altfel m-ar fi nimerit. Cum aveam în cap că trebuie să ajung la spital, m-am îndreptat în spatele coloanei de manifestanți să rog pe cineva să mă ducă la spital. Când am început să merg mi-am dat seama că nu am fost împușcată în picior, dar că un glonț mi-a luat papucul”, povestește Corina Untilă.

Tânăra, alături de alți răniți, a ajuns la Spitalul Județean cu o mașină particulară, un Oltcit.

“Când am ajuns în spate, formaseră coloană pentru a da ajutor răniților. Am pus mâna pe o femeie și i-am spus că m-au împușcat. Cei de acolo s-au organizat repede și au vorbit cu cei din zonă să ne ducă la spital. Am mers cu un Oltcit, împreună cu un alt coleg al meu pe care ulterior am aflat cum îl cheamă. Avea în el cinci gloanțe. Soția lui a venit până la spital pe capota mașinii și eu eram cu o femeie care stătea lângă mine, avea creier pe păr. Mai era încă un coleg care a fost împușcat pe sub bărbie, i-a ieșit glonțul prin față. Ne-am ținut de răni să nu pătăm mașina omului. Femeia de pe capota mașinii striga de pe mașină la lume să facă loc ca să ajungem la spital, că e mașină cu răniți. Ulterior, l-am căutat pe cel care ne-a dus cu mașina la spital, l-am găsit, era un domn în vârstă, de etnie germană, care a spus că vrea să plece din țară. Probabil a și făcut-o”, adaugă Corina Untilă.

Ajunsă la spital, a văzut zeci de răniți întinși pe jos, în holul de la Urgențele Spitalului Județean. A fost luată în primire de medici și internată, apoi a stat în spital până în 27 decembrie 1989, când a fost externată la cerere.

“Este atinsă coasta 11, ficatul și plămânul. Fiind tânără și sănătoasă, am scăpat. Probabil a intrat glonțul de-a latul, pentru că era gaura foarte mare la intrare. M-au operat atunci, în 17 decembrie, în zona ficatului, apoi m-au ținut în comă indusă”, spune Corina Untilă.

Abia după aproximativ un an i-a fost scos glonțul, care a fost împins de corp în omoplatul drept.

Corina Untilă încă mai are de suferit și după 25 de ani de la acel moment. Orice răceală se poate transforma rapid într-o altă boală, având afectate organele interne. Dar ea spune că a meritat tot efortul ei și al camarazilor ei.

“Poporul român și România au avut de câștigat foarte mult ca transformare, pornind de la patriotism, de la identitate și libertate. Pentru noi, libertatea e un lucru comun acum, dar înainte nu era deloc așa”, subliniază Corina Untilă.

Medic care a mers voluntar la Spitalul Județean: “Era un aflux imens de răniți și de sânge, un spectacol terifiant. S-a operat continuu în 13 săli”

Ziua de 17 decembrie 1989 este mereu actuală și în memoria medicului Viorel Bucuraș, șeful Clinicii de Urologie de la Spitalul Județean din Timișoara.

La acea vreme avea 30 de ani și era la final de stagiu. Fusese trimis la Dolhasca, în județul Suceava, iar în decembrie 1989 a venit acasă pentru sărbătorile de iarnă. Auzise că în Timișoara sunt revolte și a mers până în Piața Maria să vadă ce se întâmplă.

În după-amiaza zilei de 17 decembrie 1989, a aflat că la Spitalul Județean sunt răniți, așa că s-a dus volunar.

“Am plecat la spital în jurul orei 21.00. Ceea ce a fost frapant e că erau o grămadă de răniți la Urgențe și toți am fost puși să facem o chirurgie pe care nu o făcusem până atunci, cu toate că în timpul stagiului de chirurgie mai operasem plăgi prin împușcare pentru că erau aduși oameni care încercaseră să fugă (din țară – n.r.) și au fost împușcati. Dar acum era un aflux imens de răniți și de sânge, un spectacol terifiant. Șefii Clinicii de Chirurgie trebuiau să facă o selecție a pacienților răniți, să decidă care mai aveau o șansă și care nu. Oamenii stăteau pe banchete, pe tărgi, pe jos. Continuu veneau salvări, mașini particulare cu răniți. Eu am intrat în sala de operație și i-am asistat pe profesorul Nica și profesorul Mocanu. S-a operat continuu în cele 13 săli de operație. Doctorul Golea (Ovidiu Sorin Golea, director al Spitalului Județean din Timișoara în 1989 – n.r.) a deschis toate sălile și magaziile Spitalului Județean. Avea așa-zise rezerve și a reușit să furnizeze tot ce era necesar pentru tratarea răniților. În jurul orei 4.00 dimineața s-a făcut liniște”, spune medicul.

El își amintește că în acea noapte, de 17 spre 18 decembrie 1989, au fost 102 răniți care au fost aduși la spital și care au intrat în operație.

Medicul își amintește și de cadavrele care în zilele următoare au fost luate din morga spitalului și duse apoi pentru a fi arse lângă București.

“Cât a fost de hulit acest spital… În acest spital oamenii au lucrat cu un devotament extraordinar pentru a salva vieți. Nu a fost împușcat niciun rănit. Incriminarea că acele cadavre s-au furat de la Spitalul Județean este un fals. Toți acești oameni care au lucrat aici sunt adevărați eroi ai Revoluției. Cadavrele au fost luate din morga Spitalului Județean, care aparține Medicinei Legale. Orice student învață că un cadavru împușcat nu aparține spitalului, ci Medicinei Legale”, spune Viorel Bucuraș.

Ziua de 17 decembrie 1989 s-a încheiat tragic, cu peste o sută de răniți, care au fost duși la Spitalul Județean din Timișoara, dar și cu morți, care au ajuns la morga aceluiași spital. Însă lupta timișorenilor nu s-a încheiat aici, ziua de 18 decembrie 1989 urmând să aducă noi evenimente tragice, pentru că din nou s-a tras în stradă.

Sursa: mediafax.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: