Est News Cel mai citit ziar din Vaslui
Astăzi, mangerii principalelor unități sanitare cu paturi din județ merg la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a negocia cu reprezentanții acestei instituții semnarea noilor contracte-cadru. Aceste documente trebuiau parafate încă de luna trecută, la nivel local. Șefii spitalelor spun că, dacă ar fi semnat contractul în forma actuală, nu ar mai fi fost bani nici pentru angajați, în condițiile în care peste 80% din bugetul unei unități sanitare cu paturi reprezintă cheltuieli de personal. Scăderea drastică a finanțării se datorează în primul rând inițiativei ministerului de a impune spitalelor tratarea pe ambulatoriu a aproximativ 200 de diagnostice care până acum se tratau în regim de spitalizare continuă. În cazul în care nici astăzi nu se va ajunge la un acord între manageri și reprezentanței Casei Naționale, spitalele din Vaslui, Bârlad și Huși ar putea ajunge să presteze doar servicii de urgență.
Alex SAVA
Situație complicată la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, Spitalul Municipal „Elena Beldiman” Bârlad și Spitalul Municipal „Dimitrie Castroian” Huși. Cele trei unități sanitare cu paturi nu au semnat contractul-cadru pe 2014, lucru care trebuia să se întâmple încă de luna trecută. Managerii celor trei spitale au refuzat semnarea documentelor pentru că, în forma actuală, contractul-cadru ar reduce drastic sumele primite de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). Această din urmă instituție nu plătește efectiv pentru salariile angajaților din spital, pentru utilități, materiale sanitare sau medicamente, ci pur și simplu pentru fiecare caz rezolvat de unitatea sanitară în cauză. Dar în condițiile în care noul contract-cadru presupune tratarea pe ambulatoriul de specialitate a încă 200 de diagnostice care până acum erau tratate pe spitalizarea continuă, este firesc ca sumele decontate de CJAS să scadă.
Concret, pentru o zi de spitalizare CJAS decontează circa 325 de lei, sumă care include doar cazarea, masa și asistența medicală acordată, nu și medicamentele și materialele sanitare. Astfel, în loc de circa 1.000 de lei, cât se plătea înainte pentru un diagnostic rezolvat în regim de spitalizare continuă, acum se vor plăti doar 325 lei pentru același diagnostic, rezolvat, de această dată, pe spitalizare de zi. Conform unor calcule făcute de managerii spitalilor, trecerea celor 200 de diagnostice din spitalizarea continuă pe spitalizarea de zi ar putea scădea vniturile unui spital cu până la 30%.
De aici și nemulțumirile managerilor, care spun că semnarea noilor contracte-cadru i-ar pune în imposibilitatea a-și plăti angajații, în contextul în care peste 80% din bugetul unui spital reprezintă cheltuieli cu salariile. În aceste condiții, ce să mai vorbim de materiale sanitare și medicamente?
„Finanțarea pe care o primim acum de la CJAS este la un nivel la care nu ne putem desfășura în cele mai bune condiții activitatea. La ora actuală, bugetul spitalului merge în proporție de 85% pe cheltuielile de personal, rămânând bani puțini pentru medicamente, materiale sanitare, utilități. Sperăm să obținem o suplimentare, pentru a ne putea desfășura activitatea în condiții normale”, a declarat managerul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Ana Rinder.
Scenarii posibile
Reprezentanții celor trei unități sanitare din județ care au refuzat vehement semnarea contractelor-cadru au avut mai multe runde de negocieri cu conducerea CJAS Vaslui, însă până acum nu s-a ajuns la un compromis. Speranțele directorilor dar și ale zecilor de mii de pacienți arondați celor trei spitale sunt în întâlnirea de astăzi, de la București. În cazul în care nici astăzi nu se ajunge la înțelegere, directorii de spitale au două variante.
Prima ar fi să concedieze din angajați. Dacă reducerea de personal ar trebui să fie direct proporțională cu reducerea bugetului, e clar că în jur de 30% din actualii angajați ai celor trei unități vor rămâne fără locuri de muncă. Bineînțeles, aici vor apărea alte probleme pe capul managerilor, cele mai importante fiind alegerea compartimentelor vizate de restructurare precum și stabilirea criteriilor de selecție a angajaților. Apoi, restructurarea resursei umane în domeniul sanitar a fost dintotdeauna un act dificil. În repetate rânduri membrii Sanitas au amenințat că vor paraliza activitatea spitalelor când revendicările nu le-au fost împlinite, iar de vreo câteva ori chiar au făcut-o. Și în contextul actual Sanitas are pregătit un calendar de prosteste. Chiar și în cazul în care ar reuși să reducă din personal, managerii s-ar confrunta cu o altă problemă: o dată cu resursa umană va scădea invariabil și calitatea actului medical.
Al doilea scenariu – și cel mai probabil – în cazul în care astăzi se va înregistra un eșec ar fi ca spitalele să nu mai presteze decât servicii de urgență. Deja s-a creat un precedent în acest sens la Gorj, unde medicii au refuzat să acorde consultații nemulțumiți fiind de noul contract-cadru.
Reprezentantul guvernului în teritoriu, prefectul Andrei Puică, speră ca astăzi problema finanțării celor trei spitale să se rezolve.
„Cunosc situația unităților sanitare din județ. Am discutat cu managerii celor trei spitale care nu au semnat contractele cu CJAS și le-am spus că luni, când vor merge la mediere, trebuie să fie foarte bine pregătiți, cu temele făcute pentru întâlnirea cu cei de care depinde suplimentarea fondurilor pentru spitale. Ei trebuie să discute pe indicatori, pe date concrete și să le demonstreze reprezentanților CNAS că banii primiți sunt insuficienți”, a spus Andrei Puică.
