Liceenii au cuvântul. Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” Bârlad

Că sunt timizi sau îndrăzneți, temerari sau ezitanți, impetuoși sau calmi, dezlănțuiți sau reținuți – liceenii sunt voci demne de ascultat cu atenție. Dacă am avea puterea să renunțăm la aroganța adultului care “știe totul” și i-am urmări cu seriozitate, bogăția lor sufletească, nealterată încă de griji cotidiene, poate fi, chiar și pentru noi, “atotștiutorii”, sursă de inspirație și de învățăminte.

Adolescenții au lucruri de spus. Mai importante decât bazaconiile pe care mulți adulți le îndrugă fără noimă oriunde au acces: pe stadion, la televizor, pe internet, pe stradă sau între proprii pereți.

Ziarul Est News continuă să-i invite să ia cuvântul. O dată pe săptămână, fiecare liceu are la dispoziție, prin rotație, câte o pagină în care elevii își pot face cunoscute părerile, trăirile, dorințele, sfaturile, nemulțumirile, ideile, creațiile. Sunt liberi să-și exprime orice gând care poate construi sau schimba în bine tot ce pune în pericol bunul-simț, buna-cuviință, spiritul civic, echilibrul.

Liceenii au cuvântul. Astăzi Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” Bârlad.

FII BUN!

Tu?! Da tu…cel ce citești, nimic nu e mai frumos decât clipa. Trăiește-o! Acum, aici. Trăiește fiecare zi într-un mod unic, ca și cum ar fi ultima din viața ta, pentru că nimeni niciodataă nu îți va garanta că următoarele 10 minute vor fi conform planurilor tale sau că ziua de mâine va veni.

Gândește-te! Dacă mâine nu mai vine?! Ești mulțumit de ceea ce ai realizat? Ai făcut destule lucruri sau prea puține față de ceea ce puteai? Ești mândru sau regreți? Nu regreta! Nu regreta nimic din ceea ce ai ales să faci.

Fii tu! Alege să fii tu. Fii muza propriei vieți…fii bun, fii sincer, fii onest. Spune „Bună dimineața!” , iar dacă spui, crede.

Există zile, în care te trezești posomorât, în care crezi că ar fi mai bine să stai în casă, cu o ceașcă de cafea și să te mai pui la curent cu „știrile” de pe facebook, dar totuși dacă cineva te sună, îi răspunzi cu „Bună dimineața!”. De ce? Să fie oare aceasta vorbă atât de obișnuită și de banală încât să nu mai crezi în ea?

Nu!!!

Trezește-te, spală-te pe ochi, privește-te așa ciufulit după un somn adânc și spune-ți „Bună dimineața!”. Crede cu tărie în aceste cuvinte și nu te minți. Este o nouă zi în care poți persevera în ceea ce ți-ai propus. Este o nouă zi în care poți zâmbi, și nu uita, zâmbetul este cel mai fumos accesoriu pe care îl poți purta. Cineva a zis, „Zâmbește! Nu știi cine se poate îndrăgosti de zâmbetul tău” și încep să-i dau dreptate. Zâmbetul emană o aură pozitivă, emană frumusețe, fericire, emană o stare de bine. Ia-ți zâmbetul și ieși afară pentru că e o nouă zi în care poți iubi, în care poți crede, în care poți spera…în care trăiești.

Chiar dacă „ieri” te-a dezamăgit, chiar dacă „ieri” te-a făcut să plângi, nu uita că ceea ce se întâmplă în trecut, rămâne în trecut. Ar fi prea greu să cari după tine atâtea amintiri neplăcute, care într-un moment de slăbiciune te atacă, așa că uită-le. Fă-o pentru tine! Uită dezamăgirile. Privește doar înainte pentru că ai un drum de urmat. Atinge-ți scopul și nu te abate de la drum. Nu te gândi la ceea ce a fost, ci la ceea ce va fi. Iar ca să nu te mai gândești, ar fi bine să ierți. Iartă-i pe cei ce ți-au greșit. Iartă-ți aproapele pentru a fi mulțumit sufletește.

Nu totul în viață se va întâmpla după voia ta. Nu toți cei cărora le faci bine te vor răsplăti. Dar tu fii bun și iartă-i! Nu le întoarce răul și nu te amăgi cu gândul că bunătatea ta nu va fi observată. Oamenii, oamenii te observă și când îți dau impresia că nu o fac Te privesc atât de adânc în ochi, încât te descoperă în totalitate. Pentru că vezi tu? Ochii niciodata nu vor ascunde, ceea ce un zâmbet va reuși întodeauna. În ochii tăi trebuie să se citească bunătate, pentru că, cine nu ar vrea bunatatatea unui om? Cineva în aceasta lume are nevoie de bunătatea ta!

Așa că fii bun! Răspunde politicos, zâmbește frumos, oferă cu drag, ascultă cu interes și respectă!

Bună dimineața! (Ștefania Bianca Oatu, clasa a IX- G, Științe sociale)

Povestind despre plecare

Firimiturile de patriotism care au mai rămas după marile emigrări post–decembriste devin simple amintiri într-o lume în care accentul cade, din ce în ce mai pronunțat, pe ideea globalizării. Am avut, seara trecută, plăcerea de a discuta cu rude plecate de multă vreme pe meleaguri străine și am luat decizia de a dedica acest articol oamenilor care părăsesc granițele țării cu speranța de a avea un trai mai bun.

Fie că pleacă pentru studii, fie pentru muncă, un lucru este cert: românii aceștia sunt nemulțumiti. Studiile statistice recente menționează faptul că peste 2 milioane de cetățeni români lucrează în afara granițelor României. Pentru o populație de aproximativ 19 milioane de oameni (într-o continuă descreștere), ar trebui să pară cel puțin alarmant. Cu toate acestea, autoritățile sunt mai interesate de limitarea drepturilor fundamentale, prevăzute de Constituție, decât de rezolvarea unor probleme existențiale, actuale și rușinoase. Este România o țară săracă, sau imaginea de sărăcie este cea promovată pentru a ne face pe noi, oamenii obișnuiți, să ne conformăm cu mai mare ușurință dorințelor “celor imuni”?

Tinerii studenți pleacă din cauza lipsei echipamentelor performante sau a proiectelor bine gândite. Cercetarea se numără printre ramurile în care nu se investește îndeajuns de mult, deși au existat evenimente care au evidențiat capacitatea excepțională a elevilor și a profesorilor. Învățământul românesc nu este ancorat în realitate, la necesitățile concrete ale pieței de muncă. Există un rift între ceea ce se învață la școală și ceea ce trebuie implementat concret. Practicarea unei meserii a devenit o rușine, instituțiile de învățământ profesionale nemaifiind privite cu seriozitate.

Ca tânăr absolvent de liceu, opțiunea de a te angaja în cadrul activităților finanțate de stat este aproape imposibilă de realizat din cauza numărului restrâns al locurilor de muncă. Întemeierea unei afaceri viabile este de asemenea o variantă dificilă, fiindcă tânărul trebuie să dispună de o sumă mare de bani și concurența este reprezentată în general de firme mari, cu vechime, care au monopolizat piața. Singura opțiune a tânărului rămâne așadar angajarea în sistemul privat, unde se caută forță de muncă bine calificată. Ne întrebăm de ce mulți pleacă? Pentru că variantele de mai sus nu satisfac așteptările tinerei generații. Pentru că în occident există condiții de lucru mult mai primitoare, pentru că se respectă programul impus și pentru că salariul este unul pe măsura efortului depus.

Poate că guvernanții nu realizează că situația omului de rând este din ce în ce mai grea, dar fuga în străinătate nu trebuie să fie ultima soluție. Democrația nu poate pune piedici în calea libertății de circulație a persoanelor, așadar numai o politică echilibrată poate să păstreze tineretul și să evite exportul de inteligență și forță de muncă. Lipsa unei astfel de politici declanșează reacții în lanț ale căror efecte se răspândesc atât în economie cât și în societate. Venitul suplimentar aduce cu sine probleme serioase, iremediabile, mai ales în ceea ce privește familia. Copiii rămași acasă cresc fără părinți, bunicii sunt depășiți de necesitățile noii generații, iar părinții se limitează numai la a trimite bani.

Din punctul meu de vedere, soluțiile care ar putea îndrepta situația actuală sunt: crearea locurilor de muncă pentru toată populația aptă, o mai bună repartizare a bugetului (sănătatea și educația având nevoie urgentă de “sponsorizare” din partea statului) și reducerea, pe cât posibil, a decalajului dintre România și țările dezvoltate prin alinierea salariilor la nivelul Uniunii Europene. După modelul programelor precum “Prima casă”, ar trebui să existe programe guvernamentale de sprijinire a tinerilor și în obținerea unui loc de muncă. Un program precum “Primul serviciu”, destinat tinerilor, ar fi ideal. Acesta ar presupune angajarea unui număr de absolvenți, în funcție de cifra de afaceri a unei întreprinderi, pentru o perioadă de timp determinată. Numai în acest fel tinerii pot contribui la dezvoltarea societății, și numai prin reapariția celor plecați vom putea reuși în reformarea țării. (Victor Ionuț DANIȘ – clasa a XII-a G, profil Științe Sociale, Colegiul Național “Gheorghe Roșca Codreanu”)