Home / Social / Legendele Bârladului – “La bibliotecă”

Legendele Bârladului – “La bibliotecă”

Simona MIHĂILĂ

De la bibliotecă, tot înainte, peste drum de bibliotecă, în spatele bibliotecii, de la bibliotecă spre gară, de la bibliotecă spre centru și tot așa. În peisajul local este un punct de reper care scoate din confuzie orice “rătăcit” cu probleme de orientare în spațiu. Însă biblioteca municipală a Bârladului, denumită oficial Casa Națională “Stroe S. Belloescu” este, dincolo de calitatea sa de bun reper, mult mai mult.

Din miile de oameni care i-au pășit pragul de-al lungul anilor, puțini sunt cei care nu s-au lăsat copleșiți de mirosul de carte care îți deschide și mai mult gustul pentru lectură, de tihna și de calmul care învăluie dincolo de prag.
Așa cum e ea, relativ modestă și mică, clădirea e tot ce și-a dorit profesorul de matematică Stroe S. Belloescu în urmă cu peste un secol, când a construit această casă din leafa lui de profesor, pentru a o dărui orașului.

Dădea tot ce câștiga

stroe_belloescu_portretStroe S. Belloescu nu era bârlădean. S-a născut în Câmpina (1838 )și a ajuns în orașul căruia i-a dat totul în 1866, ca profesor la Liceul “Ghe. Roșca Codreanu”.
Trăia aproape țărănește, dăruind în stânga și în dreapta tot ce câștiga. Era mic de statură, îndesat și bine clădit; avea capul mare și gâtul scurt. Era blond, cu fruntea mare, boltită, cu sprâncene stufoase și ochi albaștri, buni și blânzi. Era văzut pe străzile orașului mergând grăbit, cu căciula lăsată într-o parte, cu cravata abia legată, cu pantalonii suflecați , “dar plini de glod”.
Lumea nu îl interesa decât dacă putea face un bine. Era în stare să umble “în hainele cele mai simple” și oprindu-și din leafă atât cât să nu moară de foame.
Belloescu era un om de o bunătate recunoscută. Iubea enorm tinerii și țărănimea, nefiind vreodată în stare de vreo răutate sau o dușmănie. Soția și fiul său i-au respectat întotdeauna dorința de a dona aproape toți banii câștigați.
În 1928, în urma unui apel lansat de câțiva bârlădeni, a fost înființată “Asociația Casa națională de cetire a orașului Bârlad Stroe Belloescu”. Cu această ocazie, a fost închegată și o pinacotecă, în aceeași clădire cu biblioteca. Astăzi, piesele pinacotecii sunt adăpostite de Muzeul “Vasile Pârvan”.
Actul filantropic al lui Belloescu se număra printre multe altele pe care le făcea pentru educație și pentru cultură: a ridicat o școală și o statuie a lui Cuza Vodă la Grivița; a construit o biserică, tot în Grivița; o școală în satul Pleșa și încă una în satul Palerma (Trestiana de astăzi); a donat 12.000 de lei ca bursă pentru cinci elevi țărani foarte săraci. În 1906, când studenții bucureșteni s-au opus tendinței de desnaționalizare a Teatrului Național București fiind măcelăriți, Stroe Belloescu le-a trimis 100 de lei cu mesajul: “Studenților răniți, martiri ai românismului”.

Săracul care a îmbogățit Bârladul

casa_nationala_inaugurare_1910Tot în acel an, a întemeiat “Biblioteca publică” cu cărțile pe care le-a adunat o viață întreagă. La început, biblioteca a funcționat în casa poetului George Tutoveanu, însă nu era un loc potrivit.
Încet-încet, generosul profesor a început să construiască o clădire pe care a inaugurat-o în 1910 și a numit-o “Casă Națională”. Pe placa inaugurală a scris: “Cu dorul ca neamul românesc să meargă pururea înainte prin lumină și muncă, clădit-am această casă de cultură națională”.
Scriitorul Traian Nicola scrie în cartea sa, “Valori spiriruale tutovene”, că într-o carte poștală datată 22 iunie 1910, Stroe Belloescu îi scria strudentului bârlădean Alexandru Balaban, la Iași: “Iubite D-le Balaban, Casa Națională din Bârlad nefiind cu totul gata, nu se poate inaugura la 29 iunie 1910. Nu sunt gata dulapurile, lumina electrică și o mulțime de alte lucruri. Cred că la septembrie să fie gata; așa că se amână inaugurarea. Vă salut cordial, S. Belloescu”.

Mai mult decât o simplă bibliotecă

belloescu 1911Dar Casa Națională nu a avut doar destinația de bibliotecă publică, întemeiatorul diversificând activitățile, după nevoile culturale ale publicului. Mulți ani, în fiecare săptămână, aici aveau loc conferințe, festivaluri artistice și literare, expoziții de artă plastică.
Treptat, biblioteca s-a dezvoltat foarte mult, ajungând ca în preajma primului război mondial să numere 10.000 de volume. La strângerea de fonduri și de cărți, pe lângă cetățenii orașului, a contribuit și Nicolae Iorga, care a donat venitul conferinței sale din 1907 din Bârlad, intitulată “Rolul bibliotecilor în viața unui sat”.
Tot din lucrarea profesorului Traian Nicola aflăm că în timpul războiului Casa Națională a fost închisă. Cărțile au fost încărcate în câteva căruțe și duse “pentru păstrare”. Puține s-au mai întors în rafturile bibliotecii bârlădene.

Asasinat de niște tâlhari care-l credeau bogat

Moartea lui Stroe Belloescu a venit în octombrie, anul în care și-a redactat testamentul, fiind una dintre cele mai crunte și nedrepte pentru viața model pe care a grivita1dus-o: a fost asasinat, împreună cu vizitiul său, de un grup de tâlhari care credeau că are bani la el.
Iată ce a scris în testamentul său: “Îndată ce corpul meu va fi scăldat, să fiu așezat în Casa Națională, de unde, într-un car cu boi (…) să fiu dus și îngropat în biserica din comuna Grivița și carul cu boi să fie dat unor însurăței săteni. Averea mea este astăzi, 9 iunie 1912, de 15.000 lei, în trei înscrisuri financiare rurale 5% în casa mea de fier și 8.500 lei la banca Moldovei de Jos. Total 23.500 lei. Las 8.000 lei pentru școala din comuna Palermo, 3.000 lei fond la casa Școalelor din București, cu al cărui venit să se ajute la întreținerea școalei Grivița; 3.000 lei la plata D-lui Lăzărescu pentru atelierul din Grivița; 5.000 lei zestre copilei Marieta, fiica nepoatei mele Marița Terțescu. Cu restul să cumpere carul cu boi și înmormântarea mea/4.500 lei/. Doresc ca la înmormântarea mea să nu se ție cuvântări (…) nici coroane, de se poate cor vocal și nici cum instrumental”.
Stroe S. Belloescu a fost membru al Consiliului General al Ministerului Instrucțiunii Publice, de patru ori deputat și de două ori senator din partea Partidului Național Liberal, membru și președinte al “Consiliului general Tutova”, director al Spitalului “Bârlad și Elena Beldiman”, președinte al Ateneului Local” și al “Ligii culturale” secția Tutova.

Simona MIHĂILĂ De la bibliotecă, tot înainte, peste drum de bibliotecă, în spatele bibliotecii, de la bibliotecă spre gară, de la bibliotecă spre centru și tot așa. În peisajul local este un punct de reper care scoate din confuzie orice "rătăcit" cu probleme de orientare în spațiu. Însă biblioteca municipală a Bârladului, denumită oficial Casa Națională "Stroe S. Belloescu" este, dincolo de calitatea sa de bun reper, mult mai mult. Din miile de oameni care i-au pășit pragul de-al lungul anilor, puțini sunt cei care nu s-au lăsat copleșiți de mirosul de carte care îți deschide și mai mult gustul…

Review Overview

About Simona Vasile

x

Check Also

Municipiul Vaslui, gazda unui nou festival, cel al ”Zilelor teatrului tânăr”

Municipiul Vaslui va fi, la ...

Locuitorii câtorva cartiere din Bârlad rămân fără apă potabilă la robinete

Astăzi, locuitorii din Cartier Deal ...

Viticultorii vasluieni au o recoltă de 10 tone de struguri de vin la hectar

Viticultorii din județul Vaslui au ...

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: