O nouă șansă pentru comunele în care copiii mor din cauza nitriților din apă!

de Bogdan Rusu

48 de milioane de euro vor fi alocate din fonduri guvcernamentale pentru gestionarea gunoiului de grajd.

Guvernul le dă o nouă șansă primarilor de a investi în eliminarea poluării cu nitriți a apelor, prin prelungirea unui proiect început în 2008. De atunci până în prezent, zeci de bebeluși s-au intoxicat după ce au fost hrăniți cu lapte preparat cu apă de fântână poluată, iar unii au murit din această cauză. De mai bine de opt ani de la data lansării proiectului, doar Primăria Fălciu a început construirea unei platforme de depozitare a gunoiului de grajd, pentru a preveni poluarea apei cu nitriți, însă nu a finalizat proiectul. În situația în care 30 de comune din județul Vaslui au probleme legate cu acet gen de poluare, interesul aleșilor locali în a construi sisteme de gestionare a gunoiului de grajd ar trebui să fie ceva mai mare. Mai ales că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) finanțează 95% din valoarea investițiilor eligibile în cadrul proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”.

Ieri, MMAP a organizat la Vaslui o dezbatere publică în cadrul Campaniei de promovare a celor mai bune practici și a instrumentelor financiare pentru conformarea cu prevederile Directivei Nitrați, in cadrul Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”. În baza acestui proiect, autoritățile locale din județul Vaslui pot accesa fonduri importante, în vederea reducerii deversărilor de nitriți în apele de suprafață și subterane. Proiectul a început în anul 2008, însă la nivel judeîean, doar trei unități administrativ-teritoriale s-au arătat interesate să acceseze fonduri. La Fălciu, primăria a realizat o platformă de depozitare a gunoiului de grajd, iar în comunele Drânceni și Pădureni s-au plantat 60.000 de puieți de arbori ca perdele de protecție a apelor curgătoare. Ținând cont de faptul că MMAP suportă 95% din valoarea investițiilor primăriile din judeîul Vaslui ar putea justifica cu greu neaccesarea proiectului. Concret, fiecare UAT ar putea beneficia de fonduri nerambursabile pentru construirea de platforme de depozitare a gunoiului de grajd, pentru utilajele necesare transportului acestor deșeuri (tractor, două remorci, încărcător de gunoi, mașină de împrăștiat deșeurile solide și vidanjă pentru deșeurile lichide), pentru realizarea de sisteme de canalizare, plantări de perdele forestiere de protecție, etc. Pentru perioada 2016-2022, Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” are un buget de 48 milioane de euro, iar competițiile de proiecte vor fi lansate anul acesta. Cu fonduri prin acest proiect, la nivel național gospodarii din mediul rural, niciunul în din judeîul Vaslui, au construit 1.166 de platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd, s-au achiziîionat peste 300 de utilaje necesare gestionării platformelor, s-au predat mii de europubele pentru deșeurile menajere în vederea neamestecării lor cu gunoiul de grajd, s-au realizat sisteme de canalizare de peste 185 km în 9 comune din țară (dotate cu peste 50 de stații de pompare). În județul Vaslui însă, primăriile au făcut mai nimic. La Fălciu platforma de depozitare a gunoiului nu s-a finalizat încă, iar în celelalte comune nu s-a reușit decât plantarea de pomi. Asta în condițiile în care unii primari din România au reușit să realizeze investiții uriașe. La Ozun, județul Covasna, primarul a reușit să dea în folosință o stație de producție de biogaz/curent electric în valoare de 3 milioane de euro. Sistemul produce 370 kW energie electrică fiind alimentat în principal cu gunoi de grajd. Ciprian Bodea, expert în probleme de protecția mediului, implicat în Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” ne-a declarat că nu știe de ce doar trei primari din județul Vaslui s-au intersat de proiectul la care lucrează, în ultimii opt ani. El a declarat că presupune că situația a fost cauzată de lipsa de informare.

De ce ar trebui accesat acest proiect?

La întâlnirea de ieri, au fost prezente mai multe oficialități cu atribuții în domeniul protecției mediului sau al sănătății publice, dar care nu au accentuat importanța reducerii gradului de poluare al apelor. În județul Vaslui, 30 de comune din 81 se confruntă cu probleme grave legate de poluarea cu nitriți a apelor. Printre ele, se numără Arsura, Bălteni, Banca, Epureni, Lunca Banului, Pădureni, Rebricea, Ștefan cel Mare. În timp ce primarii acestor UAT-uri se ocupă cu statul degaba, efectele poluării sunt suferite de copii. În martie 2012, o fetiță de o lună a murit după ce mama sa l-a hrănit cu un amestec de lapte praf și apă de fântână iar sora ei geamănă a scăpat ca prin urechile acului. În fântâna din curtea familiei, nitriții depășeau cu mult pragul de 50mg/l. Nitriții ajung în pânza freatică deoarece țăranii amplasează toaletele, grajdurile și depozite de gunoi neprotejate la mai puîin de 50 m de fântâni. O altă cauză este acumularea istorică, de peste 50 de ani, a nitriților în sol. Vina este a modului de funcționare a fermelor din mediul rural, care foloseau tehnologii învechite și deversau gunoaiele de grajd în ape sau sol. Adulții suportă mai ușor intoxicațiile cu nitriți, însă a sugari acestea pot fi fatale. În anul 2013, un alt bebeluș a murit în comuna Vetrișoaia, iar fratele copilului a fost salvat în ultima clipă. Cazuri de bebeluși intoxicați s-au mai înregistrat la Albești, Grivița, Mărășeni și Parpanița (Negrești)