Ce legătură are Vasluiul cu apicultura, pescuitul și vânătoarea, elementele de pe stema județului!

În ianuarie 2003, pe timpul prim-ministrului Adrian Năstase, Guvernul României adopta Hotărârea nr. 25 care prevedea obligația tuturor unităților administrativ-teritoriale de a avea propria stemă. Actul, contrasemnat de Ministrul Administrației Publice și de cel al Finanțelor Publice de atunci, nu a prevăzut însă niciun termen limită și nici sancțiuni pentru primarii care nu-și îndeplinesc această obligație administrativă. Așa se face că astăzi, la mai bine de 14 ani de la publicarea în Monitorul Oficial a acestei Hotărâri de Guvern, din 41 de județe, doar 36 au steme aprobate de Guvern, potrivit statisticilor Comisiei Naționale de Heraldică. Mai mult, din totalul de 320 de municipii și orașe din România, numai 170 au primit acordul comisiilor de specialitate, astfel că, în prezent, se pot mândri cu steme care conțin semne și simboluri specifice zonei. În ceea ce privește mediul rural, din 2861 de comune, doar 602 au stemele aprobate, adică mai puțin de un sfert. Cele mai multe comune nu și-au stabilit însemne sau au propus variante care nu respectă metodologia întocmită de Comisia Națională de Heraldică.

Dacă v-ați fi așteptat ca Vasluiul să se afle pe lista celor 5 județe care nu au stemă, v-ați înșelat. Avem o stemă județeană, dar nu suficient de prezentă, vizibilă sau… promovată! Este protejată prin lege, iar reproducerea ei neautorizată se sancționează cu amendă între 500 și 1.000 de lei! De asemenea, potrivit galeriei online de steme și steaguri ale județului Vaslui, au steme municipiile Vaslui, Bârlad și Huși, orașul Negrești și comuna Poienești.

Procedura de adoptare a unei steme este una anevoioasă și costisitoare, iar primarii vasluieni recunosc că aceasta nu este o prioritate pentru comunitățile pe care le reprezintă. Simbolurile localității se decid în ședință de Consiliu Local și sunt trimise apoi la Comisia Națională de Heraldică, pentru a fi analizate și aprobate.

Apicultura, pescuitul și vânătoarea, pe cartea de vizită a județului Vaslui?!!

Actuala stemă a județului Vaslui a fost adoptată în ianuarie 2006, în ședință de Guvern. În nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern nr. 60/19.01.2006, semnată de Ministrul de Interne Vasile Blaga, se arată că stema, ca fenomen heraldic, ʺface legătura între trecut, prezent și viitor, exprimând sintetic istoria zonei, aspirațiile, conservarea tradiției, preocupările cotidiene și idealurile colectivităților umane respectiveʺ. În plus, stema poate fi considerată drept ʺadevărata imagine a unei comunități urbane, indiferent cât de mică sau cât de mare este aceasta, blazonul și cartea de vizită a oamenilor ce conviețuiesc pe meleagurile respectiveʺ.

De la intenție la realitate e, însă, cale lungă… Stema județului Vaslui, creată de un specialist în heraldică din București, combină simbolurile istorice ale fostelor ținuturi Vaslui, Tutova și Fălciu. Rezultatul: un scut triunghiular de culoare roșie, cu marginile rotunjite, împărțit în trei cadrane delimitate de un firet de aur. În primul cadran din partea superioară, în dreapta, găsim un stup de nuiele, de argint, încadrat de trei albine de aur, iar în cadranul din stânga se află trei pești suprapuși, de argint, cu orientare spre dreapta. În partea inferioară, spațiul este ocupat în întregime de un bour de argint, orientat tot către dreapta.

Aceasta este, de mai bine de 11 ani, cartea noastră de vizită. Pentru un turist român sau străin, aflat din întâmplare pe meleagurile vasluiene, imaginea ar putea fi confuză sau de-a dreptul năucitoare. În orice cheie am interpreta simbolurile, vasluienii se prezintă lumii ca apicultori, pescari și vânători (deși, la o adică, bourul moldovenesc ar putea trece drept simplu bou, ceea ce ne-ar transforma din vânători în crescători de vite). Apicultura, pescuitul și vânătoarea ar trebui să facă legătura între trecutul, prezentul și viitorul nostru, să ne definească și să ne diferențieze de gălățeni, de exemplu, care ar putea fi pescari mai pricepuți cu Dunărea pe hartă, sau de ieșeni, care au avut bourul pe stema Statului Moldovenesc, căruia Iașul i-a fost capitală.

Dacă niciuna dintre cele trei ocupații nu ne-a adus profituri uriașe, care să ajute PIB-ul național, și nici nu ne-a crescut faima în țară, poate că decizia Consiliului Județean Vaslui, autoritatea care a stabilit variata finală a stemei, n-a fost una tocmai înțeleaptă. Dintr-un singur punct de vedere, cel politic, stema județului Vaslui e mai mult decât actuală: e roșie, deși are orientare spre stânga! (Mara GRIGORIU)