Home / Tag Archives: comert

Tag Archives: comert

Polițiștii vasluieni pun bețe în roate comerțului ilicit

Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Vaslui au acționat joi pe tot cuprinsul județului Vaslui, prin efectuarea de controale, în vederea prevenirii, descoperirii și combaterii faptelor ilicite ce se comit în domeniul comerțului de produse agro-alimentare. Valoarea sancțiunilor aplicate a fost de 23.000 de lei.

Cu ocazia activităților desfășurate, au fost verificați 34 de agenți economici (22 societăți comerciale și 12 producători agricoli) și legitimate peste 40 de persoane. A fost constatată o infracțiune de evaziune fiscală. Au fost ridicate, în vederea confiscării, produse (flori și pui vii) în valoare totală de peste 2.000 lei, comercializate fără documente legale de proveniență.

De asemenea, polițiștii au aplicat 40 de sancțiuni contravenționale, dintre care 34 pentru încălcări ale legii privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, cinci privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale și una privind dreptul de autor și drepturi conexe. (G.P)

Zeci de oameni de afaceri din județ, într-o misiune economică în Republica Moldova

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui a organizat o misiune economică în Republica Moldova la care au participat zeci de oameni de afaceri din județ. Pe lângă prezența la deschiderea celei mai mari manifestări economice anuale din țara vecină, ”Fabricat în Moldova”, reprezentanții firmelor vasluiene au avut posibilitatea să stabilească relații bilaterale cu parteneri comerciali de peste Prut, în cadrul Forumului de Afaceri ”Republica Moldova – România”.

O delegație formată din zeci de oameni de afaceri și reprezentanți ai autorităților publice din județul nostru a participat, așa cum s-a întâmplat, de altfel, în ultimii ani, la cel mai mare eveniment comercial desfășurat în Republica Moldova, ”Fabricat în Moldova”. Mediul de afaceri vasluian a avut ocazia unor întrevederi cu potențiali parteneri din țara vecină.

În prima zi a misiunii, delegația a asistat la deschiderea oficială a expoziției de produse organizată de Camera de Comerț a Republicii Moldova, una de anvergură tot mai mare de la o ediție la alta și ajunsă în acest an la ediția a XVIII-a. De altfel, în acest an, au fost prezenți nu mai puțin de 450 de expozanți, aproape toți din țara vecină.

Un lucru foarte important este promovarea și susținerea producătorului autohton. Fabricat în Moldova este acea platformă unde putem și suntem obligați să susținem companiile din țara noastră, produsele și serviciile pe care le oferă ei pentru consumatorii locali, dar și pentru cei care vin din afara granițelor. În fiecare an venim cu un anumit generic, iar la această ediție este ”Acasă. Autentic. Autohton”. Facem presiune pe noi, pe agenții economici, să consumăm și să producem aici, în Republica Moldova, produsele fabricate în țara noastră”, a declarat președintele CCI a Republicii Moldova, Sergiu Harea.

După ce a asistat la momentul inaugural, delegația vasluiană a vizitat standurile expoziționale, la care erau prezentate produse dintre cele mai diversificate, de la mobilă și textile, la produse alimentare și băuturi alcoolice. În partea a doua a zilei, oamenii de afaceri și reprezentanții autorităților publice vasluiene au vizitat cea mai mare unitate viticolă privată din Republica Moldova, cea de la Cojușna, vizită care s-a încheiat cu un dineu și o degustare de vinuri.

În cea de-a doua zi a misiunii economice, delegația vasluiană a participat la Forumul de Afaceri Republica Moldova – România, la care invitat special a fost ambasadorul extraordinar și plenipotențial al României în Republica Moldova, Daniel Ioniță.

În partea a doua a forumului, oamenii de afaceri de pe cele două maluri ale Prutului au avut întrevederi în timpul cărora au avut posibilitatea încheierii de contracte ferme de colaborare între firme. (Ionuț PREDA)

Comercianți din Bârlad amendați cu aproape 50.000 de lei

Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui au desfășurat vineri, pe raza municipiului Bârlad, o acțiune de verificare a activității agenților economici și persoanelor fizice. Aceștia au urmărit modul de respectare a prevederilor legale privind comercializarea produselor alimentare, a celor specifice sărbătorilor de iarnă și protejarea populației împotriva unor practici ilicite din domeniul drepturilor de proprietate intelectuală. Valoarea sancțiunilor aplicate a fost de 44.500 de lei.

Cu ocazia activităților desfășurate au fost verificați peste 35 de agenți economici fiind constatată o infracțiune de punere în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare.

Au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor 245 produse (articole de îmbrăcăminte – fesuri, pantaloni, bluze, veste, fulare, șosete, treninguri și articole de încălțăminte – pantofi sport, ghete) ce poartă însemnele unor mărci protejate ce sunt susceptibile a fi contrafăcute în valoare totală de aproximativ 36.250 lei. De asemenea, au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale din care 26 pentru încălcări ale Legii privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și două pentru alte abateri. (George PROCA)

Produsele tradiționale vasluiene au dispărut de pe tarabele comercianților

de Dănuț CIOBANU

Județul Vaslui mai are în prezent doar trei produse tradiționale atestate. Este vorba despre zacuscă de vinete, povidlă de perje cu nuci și dulceață de trandafiri. Cele trei produse au fost atestate începând cu anul 2013, când au fost schimbate radical criteriile de atestare a produselor tradiționale. Înainte de schimbarea legislației, Vasluiul avea atestate 26 de produse tradiționale, majoritatea fiind preparate din carne.

Modificarea criteriile pentru atestarea produselor tradiționale a lăsat județul Vaslui fără majoritatea produselor înregistrate cu marca tradițional. Înainte de anul 2013, când a fost publicat Ordinului comun nr.724/1082/360 din 2013 al MADR/MS/ANPC care stabilește condițiile pentru atestarea, în județul nostru erau 26 de produse (chișcă, costiță afumată tradițională, pastramă tradițională, slănină afumată, ou vopsit tradițional etc.). Potrivit ordinului comun, atestatele eliberate anterior au rămas valabile 9 luni de la data intrării în vigoare a ordinului, eliberarea noului tip de atestat realizându-se la solicitarea operatorului economic, după verificarea vechiului caiet de sarcini și a spațiului destinat producției. Problema este că nu au fost solicitări pentru reatestarea produselor tradiționale înregistrate anterior. Abia în 2015 au fost atestate două produse tradiționale: Zacuscă de vinete de Blăgești și Povidlă de perje cu nuci de Blăgești. De asemenea, în anul 2018 a fost atestat un produs tradițional – Dulceață de trandafiri a Bunicii Elena, tot în acest an fiind în curs de atestare Dulceața de zmeură Coasta Neagului, din satul Blăgești, comuna Cozmești.

„Produsul tradițional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să prezinte o rețetă tradițională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradițional de producție și/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obținere și operațiuni de prelucrare realizate manual și să dovedească un mod de lucru tradițional. Înregistrarea nu este permisă în cazul unui produs a cărui tradiționalitate se datorează provenienței sau originii sale geografice sau aplicării unei inovații tehnologice. Pentru a fi înregistrat, produsul tradițional trebuie să fie tradițional în sine, să exprime tradiționalitatea si să fie conform unui caiet de sarcini”, a precizat Gabriela Angheluță, consilier inspecții în cadrul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui.

Produsul tradițional se etichetează cu elementele generale prevăzute de legislația în vigoare. Eticheta se completează cu logoul național și poziția la care a fost înscris produsul în Registrul Național al Produselor Tradiționale. Produsele tradiționale se marchează cu un logo național, care este proprietatea exclusivă a Ministerului Agriculturi, care asigură și gestiunea logoului național. Drepturile cu privire la logoul național nu pot fi transmise decât de către titularul logoului. Logoul național nu poate face obiectul unei cesiuni sau al unui gaj ori unei alte garanții reale și nici al unei executări silite. Folosirea logoului național fără respectarea condițiilor prevăzute în prezentul ordin se pedepsește conform prevederilor legale în vigoare

Comerțul ilegal, în atenția polițiștilor vasluieni

Polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Vaslui i-au luat la bani mărunți sâmbătă și duminică pe comercianții din municipiul Vaslui și orașul Negrești, precum și din comunele învecinate acestora, pentru combaterea faptelor ilicite de comerț și de evaziune fiscală.

Polițiștii au efectuat verificări la 68 de agenți economici și au controlat 48 de autovehicule. În cadrul activităților desfășurate, polițiștii au aplicat 56 de sancțiuni contravenționale.

Din totalul sancțiunilor contravenționale aplicate 42 au fost pentru încălcări ale prevederilor legii privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite. Alte 10 sancțiuni au fost aplicate pentru încălcarea prevederilor legii pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, legii privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, al legii privind dreptul de autor și drepturile conexe și ordonanței de urgență privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

În cadrul acțiunii au fost confiscate sume de bani și bunuri în valoare de 520 de lei. (G.P)

Comețul internațional susține economia județului Vaslui

În timp ce turismul și industria județului Vaslui sunt în cădere liberă, comerțul internațional cu bunuri este în continuă creștere

Cele mai recente date statistice arată primele semne ale scăderii economice, cel puțin în industria județului Vaslui. Astfel producția industrială a scăzut cu 1,5 la sută în primul trimestru al acestui an, înregistrând, totuși, o creștere ușoară în martie. Și turismul este în cădere liberă. Statisticienii vasluieni au consemnat 2.754 de sosiri în scop turistic, în martie 2018, cu circa 500 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată a scăzut și numărul de înnoptări până la 4.184, față de 5.046 câte au fost în martie 2017. Așa se face că indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a scăzut până la, atenție, 15,7%

În schimb, un ritm crescător l-a înregistrat, în perioada analizată, indicele cifrei de afaceri (+8,4 %).

Comerțul internațional nu dă semne de oboseală. În ianuarie, firmele din județul Vaslui au exportat bunuri în valoare de peste 16 milioane de euro, cu circa două milioane de euro mai mult față de perioada similară din 2017 și au importat mărfuri de peste 11 milioane de euro, mai mult cu circa trei milioane de euro. Așadar soldul rămâne pozitiv – 4,91 milioane de euro. (Cristian DIMA)

Comerțul cu produse agroalimentare, luat la puricat de polițiști

Polițiștii vasluieni au desfășurat activități pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în special în ceea ce privește ilegalitățile ce se comit în domeniul industriei alimentare.

Pe parcursul zilei de miercuri, în cadrul unei acțiuni organizate la nivelul județului, polițiști din cadrul structurilor de investigare a criminalității economice, investigații criminale, ordine publică și poliție rutieră ale Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui au efectuat controale la persoane fizice și juridice care produc, transportă și/sau comercializează produse de panificație.
În cadrul acțiunii, polițiștii au efectuat controale la 67 de agenți economici de pe raza județului Vaslui și au verificat 98 de autovehicule. Au fost verificate autorizațiile de funcționare, documentele legale de proveniență a produselor și mărfurilor, documentele ce atestă calitatea/conformitatea produselor, buletinele de analiză, modul de ambalare și etichetare, autorizațiile sanitar-veterinare pentru spațiile de depozitare și documentele autovehiculelor care efectuează distribuția acestora.

Pentru neregulile constatate au fost aplicate 70 de sancțiuni contravenționale, dintre care 41 la legea privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite republicată, 26 la O.U.G. privind circulația pe drumurile publice și trei la alte acte normative, în valoare totală de 65.985 lei.
Totodată, au fost ridicate în vederea confiscării produse de panificație, legume și produse alimentare în valoare de 1.409 lei. (G.P)

Comercianții din Bârlad și comunele arondate, luați la bani mărunți

Agenții economici și persoanele fizice care desfășoară activități de comerț în Bârlad și comunele arondate au fost verificate de Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui. Scopul a fost prevenirea și combaterea ilegalităților ce se comit în domeniul producției, introducerii în țară, transportului, depozitării, distribuției și comercializării produselor din tutun și pe linia prevenirii faptelor ilicite de comerț.

Au fost verificate 29 de societăți comerciale și 18 persoane fizice și au fost controlate mai multe autovehicule destinate transportului de mărfuri, fiind constatate șase infracțiuni: două privind mărcile și indicațiile geografice, trei privind Codul vamal al României și una pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Pentru neregulile constatate au fost aplicate 25 de sancțiuni contravenționale dintre care șase privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, nouă privind circulația pe drumurile publice, opt pentru încălcarea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol și două la alte acte normative. Valoarea totală a sancțiunilor aplicate este de 14.760 lei.

De asemenea, au fost confiscate bunuri în valoare de 2148 lei și au fost indisponibilizate 1560 țigarete de proveniență Republica Moldova, 160 produse susceptibile a fi contrafăcute și 18,5 litri produse distilate.

La acțiunea I.P.J au participat polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, Serviciului Poliției Rutiere, Serviciului de Investigații Criminale în cooperare cu jandarmi din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Vaslui. (G.P)

Conferința Afaceri.ro 2016, important eveniment economic național organizat de Camera de Comerț Vaslui

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui organizează, astăzi, unul dintre cele mai importante evenimente economice din acest an, respectiv Conferința Afaceri.ro, întâlnire la care vor participa oameni de afaceri, administratori de firme, salariați ai firmelor aflați în poziții-cheie, reprezentanti ai asociațiilor de afaceri, ai ONG-urilor cu activitate socială, precum și reprezentanți ai administrației publice locale și regionale.

Oamenii de afaceri și autoritățile își dau, astăzi, întâlnire la Vaslui, la conferința Afaceri.ro. În cele câteva ore de dezbateri și comunicări se vor oferi informații practice despre oportunități de investiții și modalități de dezvoltare a afacerilor, marketingul secolului XXI și idei de aplicat în propria afacere, oportunități de finanțare clasice și alternative, firme inovative și start-up-uri, soluții IT de productivitate.

Evenimentul care va avea loc la Vaslui va aduce în fața publicului din mediul de afaceri lectori de la nivel regional și național, reprezentanți ai patronatelor, camerelor de comerț, industrie și agricultură, administrației publice locale. Practic, se vrea o acțiune care să permită accesul la informații legate de oportunități de afaceri din regiune și, în special, din județul Vaslui, precum și un răspuns la problemele legate de fiscalitate, fonduri europene și Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Aș vrea să cred că vor participa peste 100-120 de persoane, alături de presă, la un eveniment la care să încercăm, într-un mod cu totul altul, să punem laolaltă ingredientele de care are nevoie mediul de afaceri vasluian. Ultimele acțiuni ale Guvernului Cioloș demonstrează pe deplin că este nevoie de implicarea factorilor de decizie de la nivelul regiunii și județelor. De asemenea, se dorește creionarea unor oportunități clare de afaceri, care să permită noi investiții în regiune și, în special, în județul Vaslui. Totodată, autoritățile publice locale, și nu numai, trebuie să înțeleagă mesajul camerelor de comerț, industrie și agricultură care, prin legea de organizare și funcționare, sunt singurele reprezentante legale ale oamenilor de afaceri și că în noi pot găsi sprijin în ceea ce privește deciziile pe care le vor lua pe viitor”, ne-a declarat președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.

Evenimentul de la Vaslui va dura câteva ore fi structurat în sesiuni și ateliere de lucru. (Ionuț PREDA)

Jandarmii vasluieni au împărțit amenzi

La sfârșitul săptămânii, efective de jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vaslui au desfășurat acțiuni, în municipiile Vaslui și Huși, pentru a verifica dacă sunt respectate prevederile legale.

Jandarmii urmărit dacă există fapte de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice și protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii. Au aplicat sancțiuni contravenționale pentru proferarea de injurii și expresii jignitoare, tulburarea liniștii publice și consumul de băuturi alcoolice în locuri nepermise. Dar și pentru efectuarea de activități de comerț cu bunuri a căror proveniență nu a fost dovedită. În total, în perioada menționată, jandarmii au aplicat 18 sancțiuni contravenționale în valoare de 650 de lei. Acțiunile vor continua în zonele pretabile săvârșirii de fapte ilicite, pentru respectarea prevederilor actelor normative în vigoare. (G.P)

Legendele Bârladului – Reclamele de altădată

de Simona MIHĂILĂ

Târg de provincie, este adevărat, dar câtă caznă și câtă patimă ardeau negustorii și meșteșugarii Bârladului de altădată! Când, într-un orășel cu câteva mii de locuitori, străzile și ulițele sunt înțesate de ateliere, prăvălii, depozite, cârciumi, librării, măcelării, birturi, brutării, farmacii, cofetării și multe asemenea, prin ce vrajă puteau, oare, furnizorii de servicii să atragă atenția oamenilor? Cum să îi faci să-ți calce pragul, cum să-i convingi să se întoarcă și să-ți rămână mușterii pe viață? barlad-vechi
E drept, asigurarea mărfurilor de calitate era o strădanie permanentă. Diversitatea trebuia să fie literă de lege, politica bonusurilor nu lipsea, iar marfa pe datorie era asul din mâneca oricărui negustor care ținea cu dinții de afacere. Dar nu era de ajuns, căci, la fel ca acum, concurența era crâncenă, iar a descoperi rețeta magică implica mult mai multă imaginație. Mai ales, dacă îți propuneai să scoți omul din casă cu scopul suprem de a te vizita.

Aici a intervenit rolul presei. Publicațiile vremurilor trecute, al căror specific era cu predilecție unul literar, abundau de reclame. Gazetele din Bârladul interbelic (cum ar fi “Graiul nostru”, republicată într-o ediție anastatică sub umbrela Academiei Bârlădene, în urmă cu patru ani) sunt dovada că pe negustorii noștri de altădată nu-i prindeau somnul până nu se asigurau că tot omul din târg a aflat ce au ei în prăvălie.
Până și cei mai puțin amatori de a cutreiera magazinele puteau afla, rasfoind ziarele in gradina casei, că nu doar Bucureștiul avea privilegiul rulării mărfurilor “cu fason”. Și la Bârlad puteai găsi haine “după moda de la Paris”, ori parfumuri fine, bijuterii rafinate, delicatese chiar și din “din străinătățuri”. Și, una peste alta, toate erau adevărate chilipiruri, “eftine ca braga”.

“Bomboane lucrate în gusturi de fructe” care “desfid concurența”

Iată cum erau îmbiați bârlădenii să testeze promisiunile din reclame:

reclama-veche3“La Restaurantul Radu Manta se găsește cele mai bune mâncăruri și băuturi. Vă rog al cerceta.” La câteva zile după apariția acestui anunț, cetățenii urbei sunt ademeniți de unul și mai și: “<La Francez> se mănâncă mai eftin și mai bine ca ori unde la dejun și seara până la ora 10 seara. Varieteu familiar cu program select de la ora 10 – 12 seara precis. Cabaret de la 12 noaptea până dimi. Orchestra sub conducerea maestrului Maftei. Rog vizitați drept convingere. Mauriciu Goldstein”.
Existau oferte și pentru cei preocupați mai mult de gospodarie: “Renumitul magazin de coloniale <La Bucureanu>. A sosit mărfuri de sezon cu prețuri avantajoase: zahăr, orez, cafea, ceai, untdelemn, chocolaterie, bonboane, stafide, etc. Rog a mă vizita asigurând serviciu promt și conștiincios, desfid orice concurență.”
Nici “domnul Gruia” nu s-a lăsat mai prejos: “Fabrica de bomboane <Ion C. Gruia>, str. Regală colț cu Gura Ocolului de Vite, vinde cu prețuri de reclamă cele mai gustoase bomboane, fiind lucrate în gusturi de fructe. Cereți pretutindeni: Bomboanele Gruia”.
Nici oferta “domnului Petrici” n-ar fi fost de ratat: “Magazin de Coloniale. Delicatese și băuturi spirtoase Petru Petrici, Str. Paloda colț cu Str. Strâmbă. Are mărfuri convenabile și de calități superioare. Se găsește trufandale. Serviciu prompt.”

Un oțet imbatabil

Nu or fi avut comercianții noștri de odinioară strategii de marketing atent construite de armate de specialiști. E sigur că nici de mesaje subliminale nu se auzea la vremea aceea în mediile sociale din jurul Văii Seci. Dar nu se lăsau.reclama-veche8
Un producător de oțet, teribil de mândru de produsul său fără egal, a vărsat sume generoase la ziare pentru a-și promova afacerea. Căci unul era “Oțetul <Florica”: “Cel mai bun și igienic este Oțetul <Florica>”.
După care, a decis să vină cu argumente prin care să nu se limiteze la dorința de calitate a consumatorilor din județul Tutova, ci să exploateze și spiritul patriotic local: “Tutoveni…! Avem o fabrică de oțet în Bârlad a Băncii Chrissoveloni, Oțetul <Florica>. Încercați numai, și vă veți convinge că este cel mai tare în grade și cel mai higienic. Tot odată este și industria orașului nostru. Deci Oțetul <Florica> trebuie să fie preferat”.
Ulterior, producătorul a venit în sprijinul gospodinelor cu idei: “Cele mai bune murături se prepară astăzi cu Oțetul <Florica>”.

Pălării de la “Șicul Parizian”, blănuri de lux de la “Parizianu” și ceasuri de la Max Făinaru

Amatorii de îmbrăcăminte aveau și ei de unde alege: “Atelierele de croitorie D-trie Căruțașu confecționează costume bărbătești, civile, militare și uniforme școlare. Execuție promtă, fină și prețuri convenabile. Chemat prin scrisoare vin și la domiciliu”.reclama-veche1
Sau: “Fabrica de Tricotaje Adolphe Kahane a pus în vânzare tot felul de tricotaje cu prețuri extrem de avantajoase. Se execută tot felul de articole și cu materialul clienților. Lucrează fin și repede”.
Iată că nu doar “modiștii” de astăzi știu că accesoriile sunt sarea și piperul unei vestimentații. Par example, “Șicul Parizian”, care era o mare fabrică de pălării din Bârlad, atinge punctul sensibil al sclavilor garderobelor: “Pentru Doamne, Domnișoare, copii și bărbați. Primește transformări și reparații în formele cele mai moderne”.
Sau: “Vizitați Bijouteria Max Făinaru. Ceasornice de precizie și bogat asortiment de cadouri. Magazin de încredere.”
“<La Parisianu>, noul atelier de Blănărie de Lux. Execută în mod artistic ori ce lucrări în branșa blănăriei și specialități ca: mantouri, etole, vulpi. Posedă numeroase scrisori de mulțumire de la persoane distinse”.

“Alo, alo” nu ratați “sicrie din esențe diferite pentru desgropări”! “Eftinătate”!

Bani să fi avut bunicii noștri, că n-ar fi dus lipsă de nimic în Bârladul de altădată.
reclama-veche10* “Nu zugrăviți până nu consultați noile modele pe anul 1925 ale Atelierului de zugrăvire: G. Horovitz & Co.”
* “La <Fluturele de Aur>, strada Carol 25 (fosta Strâmbă), Magasin de Manufactură vinde mai eftin ca ori unde are mărfuri bune și de toate.”
* “Alo… Alo… Vizitați Magasinul <La Ruleta>. Cel mai bine asortat și care vinde eftin.”
* “Nu cumpărați până nu vizitați Magazinul de Manufactură <La Eftinătatea> (sub Hotel Traian). A primit un mare transport de mărfuri pentru sezonul de iarnă și vinde cu prețurile cele mai eftine”.
* “Vizitați Atelierul de tâmplărie <La Încoronarea Sătenilor>. Rubin Bernstein lucrează mobile, binale, sculpturi în lemn și sicrie esențe diferite și pentru desgropări”.

Mai mare dragul să te îmbolnăvești

Concurență acerbă era și în lumea medicală. Medicii bârlădeni se întreceau în studii făcute în străinătate, în aparatură de ultimă oră pentru acele vremuri, dar și în tehnici medicale care de care mai sofisticate.
Un stomatolog anunța: “S. Blumenfeld, Dentist, Str. Regală (Lăngă Poștă), execută lucrări în platină, aur și cauciuc precum și ori ce lucrări artistice atingând arta dentară”.
Dar concurența a venit aprig din urmă: “Noul Cabinet Dentar instalat la D-rul Friedman, casele Neacșu vis-a-vis de Judecătoria de Pace lângă podeț. Lucrări de aur și cauciuc, Plombe, Punți, Boli de gură. Lucrările se efectuează foarte repede”.reclama-veche11
Oferta unui medic școlit peste hotare trebuie să fi pus multe babe pe gânduri: “Dr. M. Barbălatt aduc la cunoștință că am isbutit cu mari sacrificii materiale și cu studii speciale făcute 2 ani întregi în clinicele din străinătate, să fac o instalație modernă de Radiologie și Radiografie. Având cel mai perfecționat aparat cu care pot executa întocmai ca și în clinicele din străinătate sau București, orice examinare Radioscopică (putința de a vedea organele interne bolnave), sau Radiografică (fotografierea organelor bolnave) eliberând în mod științific skițe sau plăci fotografice după necesitatea cazului. Bolnavul, după examinare, primește o skiță sau o placă fotografică cu care se poate prezenta la orice Domn medic dorește; deasemenea bolnavul poate fi însoțit de Medicul lui curant pentru a se convinge de realitate”.
La scurt timp, concurența cotraatacă: “Doctorul I.N. Gheorghiu, întorcându-se de la Paris, dela studii de perfecționare, și-a reluat ocupațiile medicale tratând: boli interne, de piele, de copii, sifilis și executând injecții intravenoase după tehnica cea mai modernă. Cu această ocazie a adus și aparatele Vaquez-Laubry și Riva-Rocci, pentru măsurarea presiunei sângelui, Microscop pentru analize clinice, spută, sânge, urină etc.”.

 

Legendele Bârladului – Magazinul Romarta, emblema luxului în Epoca de Aur

de Simona MIHĂILĂ

Vă mai amintiți de Magazinul Romarta? De pereții de sticlă prin care admiram siluetele grațioase ale manechinelor îmbrăcate cu tot ce puteai găsi mai frumos și mai elegant în anii comunismului? De aerul distins al mobilierului, de mărfurile expuse cu atâta măiestrie, încât nu mai știai dacă sunt de vânzare sau doar fac parte dintr-un decor impecabil?

romarta_literaSituat, așa cum bine știm, pe Bulevardul Republicii, în zona centrală, magazinul făcea parte dintr-un lanț național denumit chiar așa: Romarta.

Marca nu a fost creația regimului comunist, ci fusese preluată. La origine, Romarta reprezenta îmbinarea a două cuvinte prescurtate – Arta Românească. Era numele pe care vestitul colecționar de artă, Krikor Zambaccian, îl dăduse primei consignații de artă deschise de el însuși, după cel de-al doilea Război Mondial.

Confiscarea de către comuniști a brand-ului nu a însemnat și păstrarea esenței care l-a caracterizat, așa încât Romarta a pierdut în scurt timp orice legătură cu ideea de artă, conținută de denumire. A devenit, în schimb, un altfel de pilon: în tot ce a însemnat comerț, Romarta a fost brandul de lux al Epocii de Aur.

Doar orașele importante ale țării se bucurau de privilegiul de a avea un magazin Romarta. Bârladul și-a câștigat această onoare abia în 1983. A fost printre foarte puținele orașe care deși nu se puteau mândri cu atributul de “reședință de județ”, regimul a hotărât să deschidă aici un asemenea magazin.

Deschiderea Magazinului Romarta, o urgență

Mioara Stan își amintește ca și cum ar fi fost ieri cum a început totul. Era o tânără vânzătoare, extrem de pasionată de meseria ei (pe care nu oricine o dobândea oricum) la Magazinul General din Bârlad, la raionul de marochinărie-galanterie. Auzise, ca toate colegele ei, că în oraș avea să se deschidă un magazin Romarta.

Într-o zi, vine la mine directorul Diaconu și îmi spune scurt: tu o să pleci la Romarta. Mi-a cerut sa aleg câteva fete, dar să nu zăbovesc prea mult, să ne mișcăm rapid. Nu știu de ce – căci pe atunci nu se dădeau și nici nu se cereau prea multe explicații – trebuia deschis foarte repede magazinul. Aveam puțin timp la dispoziție până la inaugurare”, ne-a povestit Mioara Stan.

Mai exact, totul trebuie să fie gata într-o săptămână: “Am muncit, de dimineață și până seară, în genunchi, pe mozaic. Am ras vopseaua cu lama și cuțitul. Ne întorceau stoarse de puteri acasă, pentru ca a doua zi, să o luăm de la capăt”.

Ziua inaugurării – o mare de oameni și camioane întregi de marfă de lux

magazin_comunistMioara Stan spune că nu va uita niciodată prima zi. O zi de toamnă, răcoroasă. O mare de oameni umplea trotuarele de o parte si de alta a străzii. Panglica a fost tăiată fără un fast deosebit, însă evenimentul nu a dus lipsă de ingrediente care să-l facă memorabil.

Ușile din sticlă ale magazinului s-au deschis dimineață la 8 și s-au închis noaptea la 11. Vânzătoarele au rămas, chiar și peste ani, cu convingerea că puțini au fost bârlădenii care nu au călcat pragul Romartei în ziua inaugurării.

Cred că doar copiii și oamenii neputincioși nu au venit atunci. Nu reușeam să închidem. Nu li s-a dat tuturor drumul înăuntru pentru că nu ar fi încăput. Li se permiteau să intre în serii de câte 20 – 30 de oameni. Altfel, cine știe ce s-ar fi întâmplat. Dar un lucru este cert: a cumpărat toată lumea. A fost marfă pentru toți. Nu cred să fi ajuns cineva acasă, să-și fi dorit și permis să-și cumpere ceva și să nu fi apucat. A fost o abundență de produse”, povestește Mioara.

Pe cât de multă, pe atât de frumoasă a fost marfa: “A fost de vis. Numai lucruri bune, luxoase, ediții limitate. După inaugurare, timp de două săptămâni am fost aprovizionați zilnic. Camioane întregi de marfă. Mărfuri românești, chinezești, nemțești”.

Magazinul era împărțit pe raioane strict specializate, la care vindeau 14 vânzătoare: galanterie (pălării, umbrele, mănuși), tricotaje femei-bărbați, lenjerie femei, cosmetice, confecții femei-bărbați, încălțăminte de lux, țesături fine din lână și mătase, blănărie, menaj fin, în special porțelanuri etc.

Pentru decorarea vitrinelor nu erau acceptați decât absolvenți de licee de artă

romarta-stanFiind un magazin unde se vindeau doar produse de lux, rarități ce nu găseai la fiece colț de stradă, magazinul Romarta avea și un interior pe măsură. Întreg mobilierul era făcut, pe comandă specială, la Rădăuți. Lambriurile, stâlpii de susținere erau tapetați cu pluș vișiniu.

Vitrinele erau permanent îngrijite. Vitrinierii, obligatoriu abolvenți de licee de artă, specializați în decorarea vitrinelor, veneau săptămânal să schimbe decorurile. Atât pentru marketing (termen neutilizat în vorbirea curentă din acele vremuri, însă onorat ca esență și concept), cât și pentru conservarea produselor.

Aveam grijă de marfă care nu era voie să se uzeze, să se decoloreze sau să se prăfuiască. Aveam o grijă deosebită pentru păstrarea calității produselor. Era de neconceput vreun fir de praf în magazin. Țin minte că plușul vișiniu care îmbrăca pereții era foarte pretențios, orice scamă era vizibilă pe el. Îl ștergeam cu grijă cu periuța”, își amintește Mioara Stan.

Vânzătoarelor le era interzis să stea la taclale în fața clienților

romarta-stan1De altfel, curățenia trebuia făcută zilnic. Se spăla pe jos, se mătura. Personalul magazinului avea o obligație de serviciu care nu s-a mai păstrat după Revoluție: măturatul și stropitul trotuarului înainte de deschidere. Pentru a se achita de sarcină, vânzătoarele veneau la serviciu cu 15 minute înainte.

Conduita vânzătoareleor era un alt capitol asupra căruia autoritățile comuniste insistau. Uniforma era obligatorie. La Romarta, doamnele care vindeau purtau iarna halate tip sarafan, de culoare gri, peste care puteu pune niște veste cu motive tradiționale, sau din cojoc. Vara, purtau halate de culoare mov, cu mânecă scurtă.

Nu aveam voie să mâncăm în fața cumpărătorilor. Nu vorbeam cu colegele în fața clienților. Era inadmisibil așa ceva”, își amintește Mioara Stan, cu o voce din care răzbate deplinul asentiment pentru aceste reguli pe care le-a respectat cu sfințenie. Nu pentru că așa cereau șefii, ci pentru că a înțeles că respectul pentru client nu este doar un slogan.

Experiența evreilor, cartea de căpătâi din școlile de comerț urmate de viitoarele vânzătoare

Mioara Stan face parte din generația vânzătoarelor cu școală în domeniu. Regimul comunist nu admitea la tejgea decât profesioniști, iar unul dintre lucrurile bune pe care le-a făcut întru îndeplinirea acestui deziderat a fost să se folosească de experiența unora dintre cei mai desăvârșiți specialiști în domeniu: evreii.

Erau școli profesionale de comerț, cu durata de doi ani, pe discipline: organizarea comerțului, aranjarea vitrinelor, merceologie, aritmetică comercială, limba romarta-stan3română. Era important să vorbim corect românește, să ne exprimam clar. Eu am făcut Școala de comerț de la Iași. Unul dintre directori era evreu. Un om extraordinar. Era profesor de matematică și punea foarte mult accentul pe matematică comercială. Ne punea să calculăm cu ceasul pe masa, contra cronometru. Pe atunci nu aveam calculatoare. De altfel, de la evrei am învățat eu meserie”.

Mioara Stan povestește că, în toți anii cât a lucrat vânzătoare (inclusiv în cei de după Revoluție), a ținut seama de o învățătură evreiască: “Evreii spuneau așa: <Când te supără un client, îi dai marfa pe masa, te întorci cu spatele și spui în gand tot ce vrei tu. Cand te întorci cu fața din nou la el, îi zâmbești și îi arăți și mai mult din marfa ta. Atunci omul va fi cucerit de amabilitatea ta și nu va pleca din magazin cu mâna goală”. Toată viața mi-au rămas în minte cuvintele acestea”.

Cele mai luxoase brand-uri comuniste

Abundența de la începuturile Romartei există și acum în amintirea tuturor celor care trăiau în Bârladul primei jumătăți a anilor ’80. Brand-urile momentului erau: Tricodava București (tricotaje), Someșul Cluj (lenjerie intimă din bumbac), Adesgo București (ciorapi fini), Dorobanți (stofe), Țesătura Iași (metraje din bumbac), Guban (vestita încălțăminte din piele).

Se aducea inclusiv marfă chinezească. Cine nu-și amintește de renumitele bumbacuri chinezești? Vorbim de producția de lux din China, nu de ceea ce a invadat piața românească din ultimele decenii.

Mai primeam lenjerie Triumph, pulovere de lână Shetland, parfumuri fine de la firme din afară”.

Regimul comunist și-a sabotat singur afacerea cu mărfuri de lux: marfa, pe liste și pe sub mână

Feeria Romarta nu a durat nici patru ani. După 1985, produsele s-au împuținat, atât ca diversitate, cât și cantitativ. Tot ce mai ajungea pe rafturile magazinului nu mai prezenta interes pentru consumatori.

Cel mai mare stres al nostru, al vânzătoarelor, erau așa-zisele controale. Și până atunci fuseseră controale, dar se încadrau într-o anume rutină, erau corecte, urmăreau respectarea regulilor. După ce marfa s-a împuținat, organele de control stăteau permanent pe capul nostru, dar nu mai erau interesați ca regulamente. Sub pretextul controalelor, puneau mâna pe tot ce primeam. Puțina marfă pe care o primeam, noi nu apucam decât să o vedem. Restul o dădeam <pe listă>”.

Cu epoleții de milițian la înaintare, pentru un spray Impuls

Prima dată veneau cei de la partid. Treceau pe la toate raioanele si-și alegeau tot ce era mai bun: cele mai frumoase blănuri, cele mai fine parfumuri. Țin minte că se aducea Nina Ricci, Lady Camea, Impuls. Ne chemau colegele de la raionul de parfumuri doar ca să le mirosim. Nu ne puteam opri nimic. Apoi veneau de la Miliția economica, de la primărie, nomenclaturiștii. A fost un coșmar”, rememorează Mioara Stan.

Ea nu poate uita nici acum, după mai bine de un sfert de secol, o întâmplare tristă care a marcat-o: “Odată mi-am oprit si eu, cu mare efort, un pulover roșu din lână Shetland. Mă pomenesc la magazin cu un milițian de la Economic, care mai luase patru astfel de pulovere. Mai voia numaidecât unul. Mi-a fost teamă să mint și i-am mărturisit că nu mai există decât un singur pulover pe care l-am oprit pentru mine. M-a obligat să i-l dau”.

Amabilele vânzătoare de altădată, devenite “dușmanii” clienților

Atât pentru ea, cât și pentru colegele sale, cel mai greu de înfruntat nu au fost lipsurile, pe care au reușit să le îndure la fel ca toți ceilalți. Cele mai cumplite situații erau cele în care clienții le învinuiau pe ele pentru lipsa mărfurilor.

Toți aceștia care veneau în control și luau tot ce găseau pentru ei și familiile lor, se lăudau în oraș. Soțiile lor, fii, fiicele, nepoții îmbrăcau tot ce procurau cu forța, iar când erau întrebați de alții de unde au cumpărat, răspundeau senini: <Cum de unde? De la Romarta>. Și ne trezeam că vin oamenii peste noi, că ne iau la rost că așteptăm ciubuc și câte și mai câte acuzații nedrepte. Nimeni nu ne credea că nu avem. Clienți vechi de ani de zile, obișnuiți să fie serviți frumos, să le facem recomandări, să scoatem pe tejghea totul ca să poată alege nu înțelegeau acum de ce nu-i mai servim la fel. Și lumea se supăra”.

Revoluția a curmat toate aceste neplăceri, aducând, în loc, altele mai mari, despre care fostele vânzătoare nu mai vor să-și amintească. Vor doar să-și hrănească spiritul cu amintirea unor vremuri când comerțul era ridicat la rang de artă, când meseria de vânzător nu era doar o ocupație, ci un melanj de clasă, de amabilitate, de bun-simț și de diplomație.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: