Home / Tag Archives: istorie

Tag Archives: istorie

Patru personalități ale Bârladului, evocate de Societatea de Științe Istorice

de Mihaela NICULESCU

Societatea de Științe Istorice, filiala Bârlad, continuă să cinstească personalitățile locale care și-au pus decisiv amprenta asupra vieții urbei Bârladului, dar și a țării, unele înscriindu-se cu cinste în rândul valorilor naționale.

Duminică, la ora 11.00, în sala de conferințe a Primăriei, va avea loc a patra ediție a Simpozionului „Personalități bârlădene. In Memoriam”. În prezența prof. univ. dr. Cristian Dragomir din Iași și a vasluienilor dr. Laurențiu Chiriac și dr. Valeriu Lupu, activitatea moderată de prof. Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta Societății de Științe Istorice Bârlad, va evoca patru personalități de seamă.

Acad. prof. univ. dr. în medicină Dumitru Bagdasar (1893-1946) s-a născut în comuna Roșiești, dar a absolvit Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad. Savant de renume mondial, Bagdasar este primul român care a făcut studii în Statele Unite. Este primul mare neurolog român după Gheorghe Marinescu. A fost om politic de stânga, fost membru al Senatului în guvernul Groza.

O altă personalitate ce va fi evocată duminică este cea a Episcopului Iacov Antonovici (1856-1931). Acesta a fost preot paroh la Biserica „Sf. Ilie”, dar a fost și profesor, predând religia la Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” și Școala Normală. A fost Episcop al Dunării de Jos și apoi Episcop al Hușilor până la moarte. Originar din Săliștioara, comuna Bogdana, Iacov Antonovici s-a remarcat printr-o activitate publicistică a cărei valoare istorică a fost recunoscută de Nicolae Iorga. A primit două premii din partea Academiei Române, unul în 1906, pentru volumul „Istoria și Geografia Comunei Bogdana” și altul în 1912, pentru „Documente Bârlădene”.

Și Stroe S. Belloescu (1838-1912), născut la Câmpina, se plasează în rândul personalităților care și-au adus o contribuție deosebită în activitatea filantropică și culturală din Bârlad. Stroe Belloescu a fost profesor la Liceul „Codreanu”, a fost un mare patriot, filantrop și ctitor. El a înființat școala și biserica din Grivița în 1904 și a ridicat pentru prima dată în România primul bust în bronz. Cărturarul Belloescu a finanțat un bust al lui Cuza, pe care l-a amplasat între școala și biserica din Grivița. În 1906 a contribuit în mare parte la înființarea primei biblioteci din Bârlad, alături de George Tutoveanu și folcloristul Tudor Pamfile. În 1910 a ridicat prin contribuția personală Casa Națională, actuala bibliotecă, care îi va purta numele și în care funcționa o bibliotecă, o pinacotecă și un muzeu. A fost de patru ori deputat și de două ori senator al României, iar în 1912 a fost ucis mișelește de un grup de tâlhari.

Ultima personalitate ce va fi evocată peste câteva zile de Societatea de Științe Istorice Bârlad este cea a lui Theodor Emandi. Primar de Bârlad, prefect de Tutova, deputat de Tutova în Parlamentul României, Theodor Emandi a avut o contribuție parlamentară deosebită în perioada 1917 – 1918, când Iașul devenise capitala rezistenței României. A fost primul diplomat bârlădean care după Marea Unire și procesul de reîntregire a fost numit ambasador al României la Belgrad și Praga. A fost considerat printre marii diplomați ai României după Nicolae Titulescu și Grigore Gafencu.

„Sunt patru personalități deosebite, ale căror nume sunt purtate cu cinste de patru străzi din Bârlad. Ele reprezintă mult mai mult de atât, reprezintă zestrea orașului Bârlad. Sperăm că simpozionul de duminică va stârni interesul bârlădenilor iubitori de istorie locală, după cum sperăm că vor fi în sală și reprezentanți ai Colegiului „Gheorghe Roșca Codreanu”, care sărbătoresc pe 25 și 26 octombrie zilele liceului, instituție de care se leagă cele patru personalități pe care le vom evoca. Gheorghe Emandi și Dumitru Bagdasar au fost elevii acestui liceu, iar Iacov Antonovici și Stroe Belloescu au fost profesori ai acestei instituții școlare de elită”, ne-a declarat prof. Oltea Rășcanu Gramaticu.

Istoricul bârlădean Marcel Proca va primi placheta de excelență din partea CCIA Vaslui

de Mihaela NICULESCU

Volumul „Bârladul și Marele Război”, apărut la începutul acestui an, a avut un mare succes, peste cel scontat de Marcel Proca, autorul cărții.

Un succes care a stârnit interesul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, care l-a invitat peste o lună pe istoricul bârlădean la Gala Topului Firmelor din Vaslui, pentru a-i înmâna placheta de excelență a Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.

Mă simt onorat și încântat pentru că volumul la care am lucrat peste un an și jumătate a fost apreciat de un număr foarte mare de iubitori de istorie, inclusiv de istorie locală. Lumea este destul de interesată de istorie în general și mai ales de Primul Război Mondial, în an centenar. Monografii despre participarea localităților la Războiul de Întregire Națională și la Marea Unire nu prea există în Moldova, cu excepția Iașiului și mai nou, a Bârladului”, ne-a declarat Marcel Proca.

Pe 9 noiembrie, Camera de Comerț Industrie și Agricultură Vaslui va premia nu doar performanța economică a firmelor județene, ci și performanță personalităților din diverse domenii de activitate.

Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Vaslui, spune că anul acesta vor primi plachete de excelență profesori care au făcut performanță, elevi, primari sau femei care au performat în activitatea antreprenorială. Nu ne-a dezvăluit care sunt numele acestor personalități, care în an centenar vor primi placheta de excelență a Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Vaslui, totul rămânând o surpriză care va fi dezvăluită la timpul potrivit.

Muzeul vasluian colectează obiecte din perioada comunistă

Obiectele care vorbesc despre viața din perioada comunistă a județului Vaslui au căpătat valoare istorică.

Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui a început colectarea diverselor obiecte, înscrisuri, fotografii și alte mărturii din perioada 1945-1989. Această campanie își propune îmbogățirea patrimoniului muzeal cu obiecte relevante pentru istoria locală și națională aparținând perioadei comuniste. La final, cele mai deosebite obiecte vor face parte din expoziția permanentă a muzeului. Toate obiectele sau înscrisurile care vor figura în expunere vor purta numele donatorului. În cazul unor fotografii sau înscrisuri personale, care încă nu pot face obiectul unei donații, acestea pot fi numai scanate și expuse, purtând de asemenea datele de proveniență.

Toți cei care donează obiecte vor primi un permis de intrare gratuită în toate secțiile muzeului și o diplomă de participant la campanie. (Cristian DIMA)

Opt personalități din lumea academică, prezente la Simpozionul ”Făuritorii Marii Uniri. Centenar”, dîn cadrul Zilelor Culturale ale Bârladului

de Mihaela NICULESCU

În anul Centenarului Unirii, Societatea de Științe Istorice, filiala Bârlad, va fi prezentă la Zilele Culturale ale Bârladului cu simpozionul național „Făuritorii Marii Uniri. Centenar”.

Activitatea care se va desfășura duminică, 13 mai, de la ora 10.00, în sala de conferințe a Primăriei Bârlad, are opt invitați din lumea academică românească.

Acad. Radu Ștefan Vergatti, din București, va susține tema „Rădăcinile revoluțiilor din Rusia și formarea României Mari”. Profesor univ. doctor Ioan Agrigoroaei, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, va vorbi despre „Unire și unificare”, iar prof. univ. dr. Anatol Petrencu, de la Universitatea de Stat din Chișinău despre „Însemnătatea istorică a Unirii Basarabiei cu patria – mamă, România”. Un alt oaspete din Chișinău, doctor Ion Negrei, de la Institutul de Istorie, va conferenția pe tema „Contribuția lui Constantin Stere la Unirea Basarabiei cu România”. Printre invitați se află și doi reprezentanți ai CNSAS – doctorul Silviu Moldovan va prezenta publicului „Aspecte ale implicării securității în problematica Marii Uniri”, iar dr. Liviu Țăranu va avea expunerea cu titlul „1918. Lecții pentru prezent”. Doctor Alin Spânu, de la Universitatea din București, va dezbate tema „Serviciile de Informații Românești în 1918”, iar col. dr. Mircea Tănase, de la Statul Major General, va susține materialul „Drumul spre România Mare a trecut și prin Buzău”.

Amfitrioana evenimentului, prof. Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta Societății de Științe Istorice, filiala Bârlad, va omagia personalitatea lui Nicolae Iorga, apostolul unirii tuturor românilor. Vor fi prezenți și profesori din Bârlad, printre care Marcel Proca, Costel Pascaru, Cătălin Lupu, care, la rândul lor, vor lua cuvântul în cadrul simpozionului.

Expoziție de artă plastică dedicată Zilei Naționale, la Cercul Militar Bârlad

de Mihaela NICULESCU

În preajma zilei de 1 Decembrie, Școala Gimnazială „Iorgu Radu” organizează o nouă activitate în cadrul amplului proiect, început în urmă cu câteva săptămâni și intitulat „România la întâlnirea cu Centenarul. Bârladul în Primul Război Mondial”, prin care această școală își propune marcarea Centenarului Primului Război Mondial și a Marii Uniri dar și sărbătorirea Zilei Naționale.

Marți, 28 noiembrie, la ora 17.00 va avea loc la Cercul Militar Bârlad vernisarea expoziției de creații plastice a elevilor intitulată ,,România la întâlnirea cu Centenarul”, prima ediție. Vor expune elevii de la școlile bârlădene partenere în proiect și nu numai, un mare număr de lucrări aparținând elevilor Liceului Pedagogic “Ioan Popescu” Bârlad și Școlii de Arte “N. N. Tonitza”.

Expoziția va fi prezentată de profesorii Ghiță Cristian și Marcel Proca, acesta din urmă încadrând manifestarea în contextul istoric. Pe parcursul activității se vor acorda diplome de participare elevilor expozanți, profesorilor îndrumători și instituțiilor care s-au implicat în derularea de până acum a proiectului. Manifestarea se va încheia printr-un moment artistic la care își vor aduce contribuția elevi ai Școlii Gimnaziale “Iorgu Radu” Bârlad și grupul folk coordonat de profesorul Constantin Corneliu Pleșu cu elevi de la Colegiul Național “Gheorghe Roșca Codreanu” și Școala Gimnazială “Episcop Iacov Antonovici”.

Dorim o participare cât mai largă din rândul comunității educaționale, unul din obiectivele proiectului fiind formarea la cât mai mulți elevi a capacității de reprezentare științifică și creativă a proceselor istorice și în special cele legate de semnificația și simbolistica Centenarului. De asemenea ne propunem o creștere a nivelului de cultură istorică a elevilor, a capacității lor de investigare, documentare, de interpretare critică a mărturiilor de epocă, astfel încât ei să fie capabili să perceapă realitățile trecutului și să le transpună în formă științifică/literară/artistică/I.T. Ca o continuare firească, a demersului nostru de celebrare a Centenarului, următoarele ediții ale acestui ciclu expozițional ,,România la întâlnirea cu Centenarul” vor avea loc pe 17 mai (Ziua eroilor) și 28 noiembrie 2018 în aceeași locație. În măsura în care activitățile noastre vor avea efectul scontat ne propunem tradiționalizarea acestor manifestări”, ne-a declarat profesorul Marcel Proca, vicepreședinte al Societății de Științe Istorice Filiala Bârlad.

Simpozion național organizat de Societatea de Științe Istorice, cu ocazia Zilelor Culturale ale Bârladului

În cadrul celei de a XXXII-a ediții a Zilelor Culturale ale Bârladului, Societatea de Științe Istorice Filiala Bârlad, în parteneriat cu Primăria municipiului Bârlad, organizează duminică, 14 mai, de la ora 10.00, Simpozionul Național „Anul 1917- Între extaz și agonie”.

La evenimentul care va avea loc în sala de conferințe a Primăriei sunt așteptați toți iubitorii de istorie dar și invitați de onoare: prof. univ. dr. Ioan Agrigoroaiei, din Iași, prof. univ dr. Ion Giurcă, din București, col. (r) Constantin Chiper, din București, conf. univ. dr. Gabriel Leancă, din Iași, dr. Florian Banu, din București, dr. Alin Spânu, din București, dr. Mircea Tănase, din București și dr. Laurențiu Chiriac de la Muzeul Județean Vaslui.

„Simpozionul organizat de Societatea de Științe Istorice Bârlad se înscrie în seria evenimentelor naționale dedicate participării României la Primul Război Mondial. Lucrările simpozionului național se bucură de participarea unor istorici consacrați din mediul academic, muzeal, al Asociației Naționale «Cultul Eroilor», al Statului Major al Armatei Române, CNSAS etc. Dezbaterile se axează pe centenarul cunoscutelor bătălii din vara anului 1917 de la Mărăști, Mărășești și Oituz, cunoscute ca «Triunghiul Morții», și anume: tactici și strategii adoptate, eroi ai neamului, lideri politici și militari, poziția marilor puteri implicate și urmările avute. Un punct important îl reprezintă situația Bârladului în perioada decembrie 1916 – martie 1916 și participarea tutovenilor la Războiul de Întregire a Neamului”, ne-a declarat Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta filialei bârlădene a Societății de Științe Istorice.

După lucrările simpozionului, istoricul Alin Spânu își va lansa lucrarea „Spion, spioane și dandanale în România neutră, 1914-1916”, apărută la Editura Militară, anul trecut.

Societatea de Științe Istorice își propune ca toate lucrările prezentate în cadrul simpozionului din 14 mai, ca și cele prezentate în ultimii doi ani, dedicate acestui eveniment, să fie strânse într-un volum și publicate în 2018, anul centenarului Marii Uniri. (Mihaela NICULESCU)

Societatea de științe istorice Bârlad organizează un simpozion despre monarhie

Societatea de Științe Istorice Filiala Bârlad organizează sâmbătă, 17 decembrie, de la ora 10.00, simpozionul „Monarhia, între simbolistică și perenitate”. Activitatea, a cărei temă este deosebit de discutată în ultimul timp, va fi găzduit de Primăria Bârlad, în sala de ședințe. Sunt așteptați să participe bârlădenii care iubesc istoria României sau sunt simpatizanți ai monarhiei, mai ales că invitații simpozionului sunt istorici remarcabili de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași.

Profesoara Oltea Rășcanu -Gramaticu, președinta Societății de Științe Istorice Filiala Bârlad, a anunțat deja prezența prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, care va vorbi despre Carol I și instituirea regalității, prof. univ. dr. Leancă Gabriel, care va prezenta un material despre Curtea regelui Carol I în viziunea reginei Maria, și prof. univ. dr. Nicolae Crețu, care va oferi informații despre „Proiectul cultural al regelui Carol al II-lea”.

Cei zece ani de domnie ai regelui Carol al II-lea s-au caracterizat printr-o evoluție contradictorie. Pe de o parte, realizări notabile în domeniile economiei și culturii, pe de altă parte, o alterare a vieții politice și prăbușirea granițelor României Mari. Între 10 februarie 1938 și 5 septembrie 1940, monarhia s-a aflat la apogeul ei, reușind să-și impună voința celorlalți factori politici. Nesocotirea normelor constituționale, stabilite încă din 1866, în care monarhia își avea locul bine stabilit, precum și instituirea unui regim autoritar au dus la falimentul acestei construcții, cu consecințe negative asupra regalității în ansamblul ei”, ne-a declarat prof. univ. dr. Ioan Scurtu.

Tema care va fi dezbătută în cadrul acestui simpozion ar trebui să aducă în sala Primăriei un public numeros și avizat din care n-ar trebui să lipsească profesorii de istorie din oraș, dar mai ales cei care sunt trecuți în programul activității cu comunicări. (Mihaela NICULESCU)

 

„Criza democrației” – simpozion organizat de Societatea de Științe Istorice Filiala Bârlad

Bârlădenii sunt așteptați, la sfârșitul acestei săptămâni, la un simpozion cu o temă extrem de actuală. „România între Orient și Occident. Criza democrației” este dezbaterea pe care Societatea de Științe Istorice în colaborare cu Primăria și Consiliul Local Bârlad o propun publicului, sâmbătă 13 februarie, de la ora 11, în sala de ședințe a primăriei.

Sunt așteptați să participe cu lucrări la simpozion trei reprezentanți ai CNSAS – dr. Florian Banu, dr. Silviu Moldovan și dr. Liviu Țăranu. Au confirmat participarea și conf. dr. Arthur Tuluș, conf. dr. George Enache și conf. dr. Constantin Ardeleanu, toți de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Alături de aceștia, va vorbi despre România și migrația contemporană prof. Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta filialei bârlădene a Societății de Științe Istorice, organizatoarea evenimentului.

Am ales să discutăm pe această temă pentru că este deosebit de actuală pentru toată societatea globalizată. Democrația este la un moment de răscruce în contextul creșterii agresiunii tuturor factorilor de ordin politic, diplomatic, militar. O dezbatere este necesară pentru ca societatea românească să conștientizeze tot mai mult factorii de pericol care ne pândesc și care ne pot pune în pericol firava democrație care s-a înfiripat în România. Democrația poate să eșueze spre regimuri de tip dictatorial, totalitarist, cu accente naționalist-xenofobe și rasiale. Până una-alta, trebuie să-i dăm dreptate lui Winston Churchill, care spunea că democrația este un sistem politic prost însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum”, ne-a declarat Oltea Rășcanu Gramaticu. (Mihaela NICULESCU)

Autonomiile locale, nuca bacalaureatului

de Roxana NĂSTASĂ

Absolvenții de liceu au susținut ieri a doua probă scrisă a bacalaureatului, proba obligatorie a profilului: Istorie, respectiv Matematică. După proba de luni la Limba Română, când entuziasmul a fost maxim datorită subiectelor accesibile, la Istorie candidații au ieștit dezamăgiți din săli considerând subiectele „neașteptate”, „deloc plăcute” sau chiar „îngrozitoare”. La matematică, în schimb, cei care au făcut pregătire sau au învățat s-au declarat mulțumiți, ceilalți speră la o notă de trecere. În județ, un singur elev de la Negrești a fost eliminat din examen pentru că i-a sunat telefonul în timpul probei, în rest, totul a decurs normal.

Emoții mari pentru elevii de clasele a XII-a, care ieri au susținut proba obligatorie a profilului în cadrul examenului de bacalaureat. Candidații care au susținut proba scrisă la Matematică au primit subiecte diferențiate, funcție de profil: Matematică-Informatică, Pedagogic, Științele Naturii și Tehnologic și au avut de rezolvat matrici, legi de compoziție și integrale, iar cei de la uman, care au dat la Istorie, au primit un singur tip de subiect, punctul al treilea dându-le mari bătăi de cap. Elevii au avut de făcut un eseu despre spațiul românesc de la autonomii locale la implicarea în relațiile internaționale din Evul Mediu.
La ieșirea din centrele de examen, elevii vasluieni s-au plâns de dificultatea subiectelor. „A fost îngrozitor. Ne-a dat de autonomii locale. Nu mă așteptam deloc”, a mărturisit Raluca, elevă la Liceul ”Emil Racoviță”, la ieșirea din examen. Nemulțumiți de subiectele la Istorie s-au arătat majoritatea elevilor care la punctul al treilea se așteptau să le dea comunismul sau alte subiecte mai accesibile.
„A fost aiurea rău. Nu mă așteptam. Mă așteptam să dea comunsimul. Ne-a dat de autonomii locale, a dat și subiecte care au mai picat și anul trecut și nu mă așteptam să le dea și anul ăsta, dar asta e. A fost prea ușor la română ca să fie și aici bine”, ne-a spus Iuliana, o altă elevă de la Liceul Emil Racoviță.
„La partea a treia nu a fost bine deloc, ne-a zăpăcit de tot, dar asta e. În rest, m-am mai împotmolit într-un punct că nu l-am înțeles, că doar știam ce să scriu la el”, a spus Dănuț, elev la același liceu.
La matematică, unde lupta nu e pentru notă mare ci mai mult pentru notă de trecere, părerile au fost împărțite. Cei care au făcut pregătire au ieșit mulțumiți, cei care nu au învățat, speră la un cinci.
„A fost bine, chiar am scris, nu am știut tot, dar și unde nu am știut tot m-am chinuit și am scris ceva după capul meu. A fost bine”, a spus Andrei, elev la Liceul Mihail Kogălniceanu.
Sorin, un alt elev de la același liceu, cu zâmbetul pe buze crede că a făcut de patru dar speră la o notă de cinci: „Sunt sigur că iau patru, am așa o presimțire. Eu am scris, dar sigur nu iau, sigur n-am făcut de cinci, dar sunt optimist. Mai e o speranță până la rezultate”, a acesta.
La rândul lor, profesorii de istorie spun că subiectele au fost neașteptate, însă accesibile, iar la matematică, au fost subiecte de nivel mediu.
„Nu am văzut subiectele, dar majoritatea elevilor erau bucuroși de ceea ce au făcut. Din câte am înțeles au fost subiecte de nivel mediu”, a spus Doru Balan, inspector școlar de matematică în cadrul Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui.
În județ, un elev de la Liceul „Nicolae Iorga” din Negrești a fost eliminat din examen după ce i-a sunat telefonul în timpul probei, în rest, totul a decurs fără incidente. Elevii vor da mîine proba la alegere a profilului, iar luni vor afla primele rezulatate.
Ca noutate pentru bacalaureatul din acest an, ministrul Educației a decis ca lucrările să fie corectate în alte județe decât în cele în care au fost susținute. Lucrările elevilor de la Vaslui vor fi corectate la Botoșani, iar profesorii din Vaslui vor evalua lucrările elebvilor din Buzău.

Orașul Bârlad – un prinț ca un cerșător

Una dintre cele mai așteptate apariții editoriale ale ultimilor ani, la Bârlad, s-a produs. Este vorba de cea de a III-a ediție a Istoriei Bârladului, lucrarea de suflet a profesorului Oltea Rășcanu Gramaticu, la care lucrează intens de câțiva ani. Lansarea cărții va avea loc sâmbătă, de la ora 11, în sala de ședințe a Primăriei Bârlad.

afis-istoria-barladuluiEvenimentul se va bucura de prezența unor nume sonore din mediul cultural local, dar mai cu seamă din lumea academică: prof. univ. dr. Ion Agrigoroaie (Iași), prof. univ. dr. Nicolae Crețu (Iași), academician Alexandru Zub (Iași), prof. dr. Laurențiu Chiriac (Vaslui), precum și scriitorul ieșean Ion N. Oprea.

Spre deosebire de primele două ediții, care au apărut în câte două volume, aceasta din urmă cuprinde trei volume care însumează un număr impresionant de pagini: 3.000.

Profităm de această ocazie pentru a republica un interviu pe care profesoara Gramaticu ni l-a oferit în urmă cu mai mult timp. Un dialog despre Bârlad, despre măriri și decăderi ale acestei urbe istorice, despre loviturile dure pe care le-a primit, dar și despre identitatea sa culturală pe care, deși mulți au încercat, nimeni nu a reușit să o pervertească și cu atât mai puțin să i-o răpească.

– De unde v-a venit acest impuls de a scrie o istorie a Bârladului?

– Pentru că până acum bârlădenii nu au avut parte de o carte coerentă, cu amănunte corecte, care să reflecte istoria orașului lor sub toate aspectele. Prima încercare de scriere a unei istorii a orașului nostru a fost în jurul lui 1898, de către Alexandru Papadopol Calimah. Maniera de scriere era într-o formă oarecum romantică, în care trecutul era învăluit într-o aură de mister, vechimea Bârladului nefiind întru totul definită. Acolo se vorbea de multe lucruri care nu erau în concordanță cu realitatea istorică. Începutul secolului al XX-lea a însemnat o etapă nouă, prin contribuția unor istorici cunoscuți, precum Gheorghe Ghibănescu. El a strâns mai multe documente pe care le-a publicat în mai multe volume. Sunt foarte importante pentru că evidențiază momente legate mai ales de perioada medievală a Bârladului. Apoi a apărut “Documente bârlădene”, sub semnătura lui Ioan Antonovici, cel care va deveni și episcop al Hușilor, lucrare premiată de Academia Română. Cele cinci volume ale acestei cărți sunt esențiale pentru cineva care dorește să cerceteze istoria urbei. În 1938, Gheorghe Vrabie elaborează lucrarea “Bârladul cultural”, o altă lucrare premiată de Academia Română. Așa cum titlul o spune, se referă la evoluția culturală a urbei până în perioada interbelică. După această carte nu s-a mai scris decât foarte puțin despre Bârlad.

– Bârlâdenii își amintesc totuși și de câteva cărți editate după 1970, destul de populare în rândul publicului.

– În 1974 a fost elaborată prima monografie a Bârladului. Este o monografie impusă de guvernul comunist, cu ocazia sărbătoririi a 800 de ani de atestare documentară a Bârladului. Astăzi istoricii nu sunt de acord cu această dată, fixată după niște documente rusești de la 1174, care vorbesc despre “acțiunea berladnicilor”. S-a considerat că acești “berladnici” sunt locuitorii acestui ținut denumit, mai târziu, Bârlad. De aici s-a făcut calculul. S-a demonstrat, însă, că acei berladnici nu erau din zona noastră și Bârladul are o origine mult mai îndepărtată. Documentele arată că este una dintre cele mai vechi așezări din țară. Următoarea lucrare cu referire la Bârlad a fost scoasă în anii ’80. În decurs de patru ani, au apărut trei volume sub titlul “Bîrladul, odinioară și astăzi”.

– Se pare că nici una nu v-a mulțumit întru totul.

– Așa este. Chiar dacă, numeric, lucrările ar fi destule, nici una nu a abordat istoria noastră într-o manieră științifică. De aici ideea realizării unor studii concertate, bine documentate, dar pe cu totul alte criterii decât până atunci. Mai exact, evenimentele să fie prezentate cronologic și potrivit unei rigori științifice, adică pe epoci, iar aceste epoci compartimentate pe domenii: urbanizare, economie, structură socială, cultură, viață politică și altele. Acest efort, care se numește “Istoria Bârladului”, a durat, per total, aproape două decenii.

– Care nu au fost deloc lipsite de obstacole și mă refer, în special, la perioada de după 1989, după cum ați dezvăluit în câteva ocazii.

– Pentru paginile alocate perioadei de după 1989 și până în momentul publicării cărții, munca a fost titanică. Era mare bătaie de cap până reușeai să iei legătura cu directorii întreprinderilor, ai firmelor nou apărute. Trebuia să ne gândim cum să-i abordăm, cum le punem întrebările ca nu cumva să îi deranjăm, cum să-i convingem să vorbească despre rezultate, statistici, activitate. Mulți respingeau categoric, de multe ori, reveneam. Până la urmă am reușit. Materialul a fost strâns pe două dischete și, deși până ce volumele să ajungă sub tipar mai era doar un pas, nu a fost deloc așa. Am dus dischetele la Direcția Județeană de Cultură. Aici, între timp, au intervenit unele schimbări în conducere și, la un moment dat, am aflat că dischetele s-au pierdut. Am intrat într-o stare de panică teribilă. Spre sfărșitul lui 1997, după o mulțime de intervenții, dischetele au fost găsite. S-a tipărit prima ediție însă, pot să spun că cea de a doua este net superioară calitativ, atât din punct de vedere al redactării, al graficii, căt și sub aspectul bogăției de informații. Mă refer la paginile alocate perioadei de după ’89, precum și la cea cuprinsă între cele două ediții a cărții

Ca Pasărea Phoenix

– Merită istoria Bârladului o carte a sa?

– Categoric, da. Cel care citește cu atenție această carte rămâne impresionat de istoria atât de bogată și de colorată a acestor ținuturi, de felul cum Bârladul a murit și a renăscut de multe ori pe parcursul anilor, un oraș cu o putere de regenerare uluitoare. În perioada medievală, deci pe parcursul a mai multor secole, Bârladul nu avea mai mult de câteva mii de locuitori. Dar aceștia au știut să înfrunte toate vicisitudinile vremii. Orașul, clădit din materiale ușoare, cea mai mare parte din chirpici, a fost ars, distrus din temelii de flăcări, de mai multe ori, atât în timpul invaziilor tătărăști, cât și în timpul celor turcești. Cutremurul din 1802 a dărâmat tot ce mai era pe aici din piatră. S-a repus pe picioare iar și iar. În fine, Bârladul apare de-a lungul istoriei ca un oraș care renaște, evoluează, se evidențiază, după care, urmează o perioadă de impact în care este doborât, efectiv. Totuși își găsea întotdeauna puterea de a renaște din propria cenușă. Întocmai ca Pasărea Phoenix. Este foarte interesant că, în aceste condiții vitrege, cu tot felul de calamități, mai mult sau mai puțin naturale, sporul demografic a fost deosebit de rapid. Dacă pe la începutul secolului al XIX-lea, erau cel mult 6.000 de locuitori, la sfârșitul acestuia ajunsese la 24.000 de locuitori. Era foarte mult. Să ne gândim că, mult mai târziu, în 1968, când a devenit reședință de județ, Vasluiul avea doar 15.000 de locuitori, împreună cu comunele din jur. Norocul nostru, al bârlădenilor, a fost că acest loc era întotdeauna extraordinar de bun. Făcea parte din drumul acela vestit – drumul către Constantinopol, care s-a numit, mai târziu, “drumul Țarigradului”. Către sfârșitul secolului al XV-lea, Bârladul a fost fixat ca reședință a Marii vornicii a Țării de Jos a Moldovei, ceea ce era o mare mândrie.

– Cât de prielnice ne-au fost toate aceste însușiri?

– Ciudat, Bârladul a trecut întotdeauna extraordinar de aproape de “marile măriri” pe care poziția și, mai ales oamenii, le puteau conferi. Totuși, undeva, ne abăteam. Parcă soarta nu ne era favorabilă. Și, repet: suntem un oraș cu una dintre cele mai mari și mai controversate vechimi; am avut dintotdeauna locuitori deosebit de aprigi și pricepuți – bârlădenii făceau schimburi comerciale cu Brașovul, ei vindeau vestiții boi moldovenești încă din secolul al XVI-lea; aici s-au născut mari notorietăți politice, culturale, diplomatice, militare. Să nu uităm că Bârladul a dat țării doi șefi de stat: Alexandru Ioan Cuza și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acesta din urmă, chiar dacă a reprezentat un regim dictatorial, comunist, a condus țara vreme de 20 de ani și trebuie prezentat în contextul istoric de atunci.

Bârladul, pus la pământ de manevre politice

– Am reținut că bârlădenii au fost, de-a lungul anilor, foarte rezistenți, muncitori și buni comercianți. Totuși, ce le-a atras faima cu adevărat, a fost mintea lor strălucită și pasiunea pentru cultură.

– Așa am fost și suntem recunoscuți. Aș adăuga, la toate acestea, spiritul filantropic, dorința aceea de a dărui, a dona, a ctitori. Să ne amintim doar de boierii cu vederi largi, democratice, liberale, frații Gheorghe și Neculai Roșca Codeanu, care și-au donat întreaga avere orașului. Primul a fost cel care a înființat “Clasul real Codreanu”, liceul care-i va purta, mai târziu, numele. La acea dată era al patrulealiceu din țară, după București, Iași și Craiova. Celălalt frate a donat orașului acea imensă clădire de pe Bulevardul Epureanu, unde se află acum orfelinatul. Sau acel Mecena al Bârladului care a fost Stroe S. Belloescu și care a ctitorit clădirea în care funcționează biblioteca orașului. El a fost cel care a mai ctitorit biserici (Grivița), școli (Palerma, Grivița). Și totul, din leafa sa de profesor. Tot dintr-o simplă leafă de profesor a făcut acte filantropice și Ioan Popescu, ardelean, la origine, dar care a trăit aproape toată viața la Bârlad. El a fost ctitorul primei tipografii – “Unirea” – din oraș; a înființat și primul ziar – “Semănătorul”, precum și mai multe școli primare. Printre acestea, Școala normală, care se va numi, mai târziu, Liceul pedagogic “Alexandru Vlahuță”. Să ne mai amintim de primii jurnaliști ai orașului, vestitul Iacob Fătu, Emanoil Costin, mare doctor unionist (nepotul cronicarului Miron Costin), cel care va milita pentru înființarea spitalului bârlădean (care s-a numit “Bârlad și Elena Beldiman”); Ștefan Neagoe, cel care a pus bazele celui de-al doilea ziar din oraș, “Paloda”. În jurul Primului război mondial aici activa un număr impresionant de tipografii, xilografii, librării – cea mai renumită și mai longevivă (până după al Doilea răboi mondial) a fost a fraților Petoffi; erau foarte multe ziare și reviste cu caracter politic, cultural (“Făt-Frumos”, “Florile dalbe”, “Ion Creangă”), pedagogic (“Gheorghe Lazăr”), istoric, folcloric

– Mulți oameni străini de oraș care ne-au vizitat au rămas uimiți când au aflat că mari personalități ale culturii românești sunt de aici.

– În perioada Primului război s-au evidențiat intelectuali de primă mărime: poetul George Tutoveanu, scriitorul Emil Gârleanu, Tudor Pamfile, Toma Chiricuță și câte și mai câte nume. Lor li se datorează înființarea “Academiei Bârlădene”, cel mai important for literar din acea vreme. Acest spirit cultural a continuat și în perioada interbelică și mult mai târziu. Tinerii de astăzi trebuie să știe că multe dintre personalitățile de valoare națională sunt din Bărlad: Nicolae Tonitza, Ion Hobana, Victor Ion Popa, Alfred, Ernest și Ion Juvara, Alexandru Philippide, Ștefan Procopiu, Constantin Codrescu, Manolache Costache Epureanu, Mihail Cristodolo-Cerchez, Vasilian Doboș, Elena Farago, Marcel Guguianu, Vasile Sturdza, Corneliu Vasilescu, Mihai Adamiu, Cezar Ivănescu, Vasile Ghica etc.

– Cât din spiritul cultural al bârlădenilor din trecut se regăsește în ziua de astăzi?

– Nu întru totul, însă trebuie știut că nimic nu s-ar fi schimbat dacă elanul cultural al bârlădenilor nu ar fi fost înăbușit de conjunctura istorică ce a avut loc la sfârșitul secolului al XX-lea, adică de perioada comunistă. Sigur, nu doar aici impactul a fost adânc simțit, ci peste tot. În 1953, când s-au desființat ținuturile, Bârladul a devenit regiune. Din păcate, nu a rezistat decât trei ani. În acest timp, a apărut Fabrica de rulmenți, care a însemnat pentru noi o evoluție industrială și economică, o deschidere extraordinară către exterior. A mai apărut și o clădire modernă pentru Gara Bărlad, una dintre cele mai moderne din Moldova. Poate că, dacă Bârladul ar fi rămas centru administrativ regional, sub aspect urbanistic, situația ar fi fost, categoric, alta. Iată o “mărire” despre care vorbeam înainte și pe care am pierdut-o inexplicabil. Următoarea palmă a fost în 1968, când a avut loc o nouă reîmpărțire teritorială. Atunci, printr-o greșeală imensă, dar plănuită, Bârladul, acest oraș cu atâtea atuuri istorice, economice, culturale și urbanistice, este aruncat la coș, iar în locul său, orașul Vaslui este declarat capitală de județ.

– Ce a însemnat pentru Bârlad această manevră politică?

– A fost dură și a avut efecte catastrofale pe termen lung. A însemnat că majoritatea fondurilor – adică aproape totul – a luat calea noii reședințe de județ. Așa că, în timp ce alte localități din jur, care erau mult, mult în urma Bârladului (Tecuci, Focșani, Bacău, Vaslui) au înflorit sub aspect economic și urbanistic, Bârladul abia și-a târât zilele rămânând, în toți acești ani, la stadiul de oraș jalnic. Un orășel cu formă nedefinită, care nu știi unde începe și unde se termină, cu străzi noroiase chiar și aproape de centru, unele fără apă, fără canalizare. Revenind la spiritul cultural, felul cum s-a manifestat acesta a fost în strînsă legătură cu conjunctura economică. Am avut, însă, destul caracter și mândrie încât să reușim să ne detașăm, creîndu-ne un spațiu în care am evoluat atât cât a fost posibil. Am încercat să existăm, să evoluăm și să ne depășim condiția modestă, care ne-a fost impusă de împrejurări.

Era o adevărată bătălie și niciodată nu obțineam nimic. Totul era oprit pentru Vaslui, premeditat și fără logică”

– Concret, cum au reușit bârlădenii să-și plieze spiritul, mentalitatea pe noile principii dictate de partid? A reușit acesta să-i îngenuncheze?

– Din fericire, așa cum spuneam, bârlădenii s-au străduit mult să se salveze măcar sub aspect cultural. Să nu uităm că vestitele Zile culturale ale Bârladului s-au născut în 1974, aproape ca un spirit de frondă. Până în 1989 au avut loc zece ediții care au fost pentru cetățenii urbei un prilej de evadare spre viața pe care au avut-o până la venirea regimului, un moment de respiro. S-a reușit tipărirea acelei monografii a orașului, așa ciunțită și incompletă cum este, a celor patru volume “Bîrladul, odinioară și astăzi”; organizarea unor șantiere arheologice; s-a reușit atragerea unor fonduri pentru muzeu și pentru înființarea unor secții; au fost câteva achiziții de lucrări de artă; fondul de carte al bibliotecii, deși nu se ridica la pretențiile bârlădenilor, reușea, totuși, să le satisfacă setea de lectură. Din păcate, toate aceste lucruri, precum și multe dintre investițiile din alte domenii s-au făcut cu mari sacrificii.

– Ce fel de sacrificii?

– Mă refer la discuții aprinse, tensiuni extraordinare, jocuri psihologice, la divergențele care apăreau ori de câte ori cadrele de conducere ale Bârladului cereau fonduri de la județ. Tot timpul, dar tot timpul investițiile pentru Bârlad erau diminuate, nefiind respectată nici măcar acea planificare care venea de la centru, de la București. Uitați un exemplu concret: clădirea Spitalului de adulți Bârlad trebuia să aibă, conform directivelor de la centru, șapte etaje. Cei de la județ au tăiat dintr-un foc trei etaje. Fără niciun argument serios, sfidându-ne nevoile, pur și simplu pentru că așa au dorit. Apoi, era programată construirea unor secții spitalicești mai mici, pentru că cele existente abia stăteau pe picioare. Nu s-a făcut. Așa se face că timp de decenii întregi, secțiile de Neurologie și Psihiatria au funcționat în niște condiții deplorabile. În cazul unităților de învățământ, era vorba ca școlile să fie extinse și dotate cu mai multe laboratoare, cu spații pentru cazare, cu fonduri de carte. Se pusese problema constrcucției unei noi biblioteci, încă de la începutul anilor ’80. Se discuta acut despre necesitatea unui nou sediu pentru că cel în care funcționează și în ziua de astăzi era prea mic. În această situație jalnică era și Școala de muzică și arte plastice, care funcționa la nivel de scol al XIX-lea. Și totuși, de acolo, an de an, au ieșit copii talentați și foarte pregătiți. Totul era oprit pentru Vaslui. Obstacolele erau puse în mod premeditat, nu ca urmare a unor raționamente logice.

Bârladul cu munca, Vasluiul cu luxul

– Cu atât mai trist cu cât, așa cum se șție, cea mai mare parte a fondurilor care se strângeau la nivel de județ plecau din Bârlad.

– Așa este. Marile noastre întreprinderi industriale – Rulmenți, FEPA, Vigonia, Abrazive, Confecții – aduceau venituri imense. Numai banii de la Rulmenți asigurau o treime din bugetul județean, ca să nu mai spunem de celelalte. Ei bine, mai nimic nu rămânea în beneficiul Bârladului. Orice s-a obținut, s-a obținut cu discuții dure, mergând, uneori, până la injurii. Iar, în extremă, cu umiliri. Din păcate, această luptă se mai duce și în zilele noastre. Chiar dacă nu la același nivel, bârlădenii duc lupte de convingere pentru fonduri absolut necesare. E de ajuns să te plimbi prin cartiere precum Munteni și Podeni ca să realizezi că nu e mare diferență între cum arătau acum 20 de ani și felul cum arată acum. Cu toate acestea, spiritul nostru intelectual nu a murit. Chiar și vitregiți economic, ne-am apărat blazoanele și efigiile. Lucruri pe care nu oricine le poate avea, oricât de mulți bani ar stăpîni.

– Și pentru că ținuta spirituală și culturală e tot ce nu ni se poate lua, nu ne rămâne decât să ne străduim pentru a ne menține notorietatea. În această direcție, ce ați muta din prezent în trecut și ce ați aduce din trecut în prezent?

– Din trecut aș aduce acel spirit de sacrificiu, de abnegație, de continuitate, de dărnicie, de bunătate. Încep să dispară oamenii care fac totul dezinteresat. Marele critic literar George Călinescu spunea cândva despre Bârlad că este un adevărat Weimar, celebrul oraș din Germania din care au plecat Goethe și Shiller, un oraș cu o reală pregnanță culturală. Ei bine, asta aș aduce din trecut. Din prezent aș duce acest spirit diversificat și energic care îi caracterizează pe tinerii din ziua de astăzi. Aș lua de la ei încrederea în forțele proprii, siguranța de sine. (A consemnat Simona MIHĂILĂ)

Înaltă distincție pentru profesoara Gramaticu

Președința Societății de Istorie – filiala Bârlad a fost distinsă cu premiul „A.D. Xenopol”.

Pe 2 august, profesoara Oltea Rășcanu Gramaticu, președinta Societății de științe Istorice – Filiala Bârlad, a fost distinsă cu premiul „A.D. Xenopol” pentru lucrarea „Bârladul și Gloria Militară”, apărută la Editura PIM din Iași, în 2013.

Premiul i-a fost înmânat de către profesorul universitar dr. Bogdan Murgescu, de la Universitatea București, cu ocazia Lectoratului de vară organizat de Societatea de științe Istorice din România, desfășurat la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, în perioada 25 iulie – 3 august.

„M-am simțit onorată pentru că premiul oferit vine ca o recunoaștere a activității mele pe plan științific și cultural, desfășurată timp de trei decenii în fruntea Societății de științe Istorice – Filiala Bârlad”, a declarat Oltea Rășcanu Gramaticu.

Premiul „A.D. Xenopol” este al treilea pe care distinsa profesoară din Bârlad l-a primit după alte două distincții importante. În 2011, la Timișoara, i-a fost conferit premiul „Nicolae Iorga” pentru lucrarea „Societatea de științe Istorice între trecut și viitor”, apărută la Editura PIM din Iași în 2011, iar în 2012 a fost distinsă cu premiul „C.C. Giurescu” pentru lucrarea „Personalități bârlădene. Dicționar”, apărută la aceeași editură în 2012.

Oltea Rășcanu Gramaticu a primit și anul trecut o distincție, respectiv o diplomă de excelență pentru întreaga activitate literar-științifică, ce i-a fost înmânată într-un cadru festiv la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Neobosita profesoară a reușit să publice până acum 15 volume de istorie, memorialistică și de călătorie, iar acum lucrează la finalizarea „Istoriei Bârladului. Lucrări de autor” – ediția a III-a, lucrare de 3000 de pagini care va apărea în trei sau patru volume, în această toamnă. (Mihaela NICULESCU)

Istoria în viziunea bârlădenilor

Tinerii bârlădeni și nu numai au avut parte ieri de o repunere a istoriei României, în cadrul unei activități întreprinse de „Școala de cultură și afirmare românească”. Această școală face parte din Platforma Unionistă „Acțiunea 2012”, care susține unirea românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Activitatea a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Bârlad și a strâns aproximativ 30 de persoane.

Alături de bârlădeni a fost și George Simion, președintele Platformei Unioniste „Acțiunea 2012”, care a vorbit tinerilor despre ce își propune organizația și totodată despre cum se pot implica ei pe mai departe.

„Evenimentul de astăzi se înscrie în cadrul activităților din «Școala de cultură și afirmare românească». Este un proiect pe care organizația noastră îl desfășoară în ambele state, cu scopul de a informa tinerii despre unitatea lor națională și despre valorile românești. De asemenea, ne dorim să îi informăm despre felul în care se pot implica pentru realizarea acestei unități” ne-a declarat George Simion, președintele Platformei Unioniste „Acțiunea 2012”.

Dacă la început au pășit timid, crezând că tinerii nu sunt interesați de unire, acum „Acțiunea 2012” se poate mândri cu faptul că de la o zi la alta numărul celor interesați să lupte pentru unire crește.

„Pe parcursul acțiunilor noastre ni s-au alăturat profesori universitari, istorici, care au vorbit tinerilor despre istorie, cultură și despre viitorul nostru comun. Deși, în Bârlad „Acțiunea 2012” nu activează de mult timp, tinerii bârlădeni sunt interesați de unionism și periodic se oferă voluntar să ne sprijine” a mai spus George Simion. (Daniela PORUMB)

Bârlădenii au făcut cunoștință cu istoria

Platforma Unionistă Acținea 2012 desfășoară zilele acestea campanii de promovare a grăbirii unirii românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Bârlădenii au prilejul de a afla, zilele acestea, mai multe despre importanța unirii României cu Republica Moldova, în cadrul unor activități organizate de filiala locală a Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

În perioada 18 – 22 august are loc Școala de cultură și afirmare românească. Această școală are în vedere pregătirea, stimularea, dar și valorificarea potențialului tinerilor etnici români din Republica Moldova. Concret, bârlădenii asistă la prezentarea unor modele autentice românești, la susținerea unor prelegeri de istorie, etnologie, folclor, management cultural.

Platforma Unionistă Acțiunea 2012 este o coaliție formată din 70 de organizații nonguvernamentale și grupuri de inițiativă care susțin regăsirea românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Această școală a fost înființată de acum trei ani, timp în care a fost prezentată în orașe precum Bacău, Izvorul Mureșului, București, Călărași, Galați. La Bârlad este primul an în care sunt organizate astfel de acțiuni.

„Deși este prima dată când suntem la Bârlad, am rămas impresionat de dorința tinerilor de a se implica voluntar în acțiunile noastre. Noi am stabilit un plan de activități, în cadrul cărora discutăm despre istoria Republicii Moldova, despre cum a fost ea ruptă de România”, ne-a declarat Paul Munteanu, coordonatorul filialei Bârlad a Platformei Unioniste Actiunea 2012.

După ce bârlădenii s-au implicat activ în desfășurarea unui steag de 150 de metri în fața primăriei, ei au continuat să facă acest lucru și în Grădina Publică Bârlad. Alaltăieri, aici a avut loc o dezbatere pe tema Unirii, la care a fost prezent și Ștefan Plugaru, președintele filialei Huși a Asociației Culturale “Pro Basarabia”.

„Nu avem un sediu al nostru unde să ne putem întâlni, pentru că nu avem resursele financiare necesare și de fiecare dată căutăm să ne desfășurăm activitățile într-un loc public, considerând astfel și un bun prilej de a fi alături de oameni. Nu suntem singurii care organizăm astfel de activități, așa au pornit în toată lumea și așa am pornit și noi” a mai spus coordonatorul filialei Bârlad.

Marele său regret este că tocmai aici, în orașul său, nu a reușit să aducă măcar cinci sau zece basarabeni, așa cum s-a întâmplat în Călărași.

„A mai fost o școală și la Venus, acolo s-au implicat 400 de unioniști, iar majoritatea au fost din Basarabia (90%). Au fost copii, studenți, care s-au implicat în promovarea românismului prin diferite campanii de informare. Au mers din casă în casă și au explicat oamenilor că moldoveanul este român. Au explicat că rușii sunt cei care, prin manipulare și dezinformare, susțin contrariul de peste o jumătate de veac. Consider că prin noi și voluntarii care ni se alătură vom reuși să arătăm adevărul” ne-a mai spus Paul Munteanu.

Acțiunile celor implicați în organizarea Școlii de cultură și afirmare vor continua și mâine când vor merge în vizită la Muzeul “Vasile Pârvan”. (Daniela PORUMB)

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: