Home / Tag Archives: mici

Tag Archives: mici

Pesediștii au sărbătorit cu nostalgie 1 Mai muncitoresc, în Piața Civică și Parcul Copou, cu baloane roșii și stegulețe

Peste o sută de social-democrați vasluieni, în frunte cu cei din conducerea județeană a partidului, au sărbătorit cu nostalgie 1 Mai muncitoresc, printr-un marș desfășurat între Piața Civică și Parcul Copou, fiind oferite baloane roșii și steaguri cu însemnele partidului. În schimb, au lipsit tradiționalii mici pe care cei pofticioși și i-au cumpărat doar cu banii din propriile buzunare.

Ziua de 1 Mai nu a fost trecută nici în acest an cu vederea de către PSD Vaslui, care a vrut să marcheze sărbătoarea muncii în stilul deja obișnuit, cu materiale de propagandă. Astfel, cei peste o sută de membri de partid, care s-au strâns, mai întâi, în Piața Civică din Vaslui, au oferit localnicilor baloane roșii și steaguri cu însemnele partidului pe traseul parcurs, pe jos, până în Parcul Copou, într-un marș al solidarității. Însă, dacă în urmă cu câțiva ani PSD mai oferea și câte un mic și o halbă cu bere participanților la manifestații, anul acesta totul s-a rezumat doar la acele materiale de propagandă și la muzica populară oferită, în cadrul unui spectacol, de către Primăria Vaslui.

Nu am însoțit manifestările noastre de dăruirea micilor sau altor feluri de mâncare. Sunt convins că aceea care ni se alătură pentru a sărbători împreună 1 Mai nu au nevoie de aceste bunuri. Fiecare este în măsură ca și aceste elemente ale plăcerii în viața omului să și le asigure singuri prin muncă”, ne-a declarat președintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu.

În aceste condiții, pofticioșii s-au văzut nevoiți să-și cumpere doar cu banii din propriile buzunare tradiționalii mici oferiți la vânzare de restaurantele din Parcul Copou. (Ionuț PREDA)

Sărbătoarea Toamnei, Bârlad, 2016

În week-end-ul care tocmai a trecut s-a consumat cea de a XIII-a ediție a Sărbătorii Toamnei la Bârlad. Nici în acest an sărbătoarea nu s-a deosebit cu mult față de edițiile anterioare. Nu au lipsit grătarele fumegânde pe care s-au prăjit micii, cârnații, pastrame și alte bunătățuri. Berea, mustul și vinul au curs în valuri, iar trupele și interpreți de muzică populară au prestat cu sârg pe scena amenajată lângă Piața ”Sf. Ilie”. Bineînțeles, nu au lipsit comercianții de tot felul, începând de la obiecte artizanale, veselă, oale, ceramică și până la haine și încălțăminte. Inclusiv iujurile și alte ”agregate” distractive pentru cei mici și mari deopotrivă. Cu alte cuvinte, un fel de prelungire a tradiționalului bâlci de la sfârșitul verii. (Răzvan CĂLIN)

Bârlădeni, poftiți la „Sărbătoarea Toamnei”!

La sfârșitul acestei săptămâni va debuta la Bârlad a XIII-a ediție a „Sărbătorii Toamnei”.

Primăria Bârlad încearcă să reînvie tradiția meșterilor populari. În acest sens, au fost contactați reprezentanții a 39 de localități rurale din județele Vaslui, Galați și Bacău pentru a fi reprezentate la Târgul Meșterilor Populari, dar și pentru a-și expune fructele și legumele recoltate de producătorii agricoli”, ne-a declarat Constantin Nițuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Bârlad.

Pe lângă pastramă, mici, bere, must și vin, bârlădenii se vor putea delecta și cu muzică. În cadrul recitalurilor care vor avea loc pe 23, 24 și 25 septembrie, de la orele 17.00, vor evolua Viorica Macovei, Lorenna, Alessia, formația „Alb și Negru”, grupul folcloric „Gheorghe Jitaru”, Ralfo și Jull și ansamblurile „Codrii Neamțului” și „Floricică de la munte”. Așadar, muzică pentru toate gusturile. Evenimentul va fi organizat în totalitate de o firmă din București, Primăria Bârlad trebuind să plătească doar utilitățile. (Mihaela NICULESCU)

Premieră la Sărbătoarea Toamnei de la Bârlad: evenimentul va fi organizat de o firmă de specialitate. Când au programat autoritațile cea de a XIII-a ediție!

Bârlădeni, pregătiți-vă de Sărbătoarea Toamnei! În perioada 23-25 septembrie, va avea loc la Bârlad cea de-a XIII-a ediție a acestei sărbători destul de așteptate de bârlădeni. Primarul municipiului a luat în calcul dorința cetățenilor dar și oportunitățile apărute. Anul acesta, evenimentul local va avea parte de unele noutăți.

„Am realizat o selecție de oferte și am identificat una foarte avantajoasă. Firma organizatoare a evenimentului, o firmă din București, va suporta singură toate cheltuielile cu organizarea și concertele artiștilor. Primăria va trebui să achite doar utilitățile, acestea însemnând sume derizorii”, a declarat Dumitru Boroș, primarul Bârladului.

Deocamdată, nu se cunosc exact toți artiștii care vor evolua pe scena Sărbătorii Toamnei, firma organizatoare urmând să comunice în câteva zile numele interpreților consacrați care vor fi prezenți la Bârlad, pentru a putea fi realizat afișul. Vor fi trei zile de spectacol de muzică pentru toate gusturile, inclusiv muzică populară.

Locația în care va fi organizată Sărbătoarea Toamnei este aceeași – strada Fagului (esplanada din apropierea pieței centrale) și zona Bisericii Sf. Ilie. Nu vor lipsi din peisaj terasele cu must, vin, bere, mici și pastramă și nici expozițiile de legume și fructe de toamnă, dar și un târg al meșterilor populari.

„Încercăm, în acest an, să aducem ceva inedit la «Sărbătoarea Toamnei» și anume meșterii populari care vor lucra în fața bârlădenilor, în ateliere ad-hoc. Vom lua legătura cu comunele învecinate pentru a identifica artiști populari – olari, țesători, cioplitori, pictori, care să vină la Bârlad, la târgul meșterilor populari. Toți meșterii care vor ocupa tarabe sau locuri la târg nu vor plăti nicio taxă”, a mai spus edilul bârlădean.

Reprezentanții Primăriei urmează să contacteze și producătorii agricoli din vecinătatea Bârladului pentru a veni să-și expună marfa la expoziția cu vânzare a roadelor de sezon, nelipsită de la Sărbătoarea Toamnei. (Mihaela NICULESCU)

Micii românești, fabricați după rețeta tradițională, vor putea fi exportați în UE, de la 25 iunie

Regulamentul CE care permite folosirea bicarbonatului de sodiu pentru fabricarea micilor a fost publicat, joi, în Jurnalul Oficial al UE, astfel că, începând cu 25 iunie, acest produs va fi putea fi exportat în toate țările Uniunii Europene.

României i s-a făcut o derogare pentru folosirea bicarbonatului de sodiu și a altor aditivi necesari preparării pastei de mici, prin Regulamentul nr. 601/2014 al Comisiei din 4 iunie de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește categoriile de carne și utilizarea anumitor aditivi alimentari în preparatele din carne.

Documentul a fost publicat, joi, în Jurnalul Oficial al UE, astfel că, de la 25 iunie, micii vor putea fi exportați în spațiul comunitar, după mai bine de un an în care au existat preocupări cu privire la pregătirea micilor după rețeta tradițională, care presupune folosirea bicarbonatului de sodiu și a altor aditivi alimentari, interziși de Uniunea Europeană în produsele din carne.

În Anexa II, se arată că pentru prepararea micilor se pot folosi carbonați de sodiu, acid carminic (colorant roșu), precum și zaharuri și melase caramelizate.

Controversele au apărut în vara anului trecut, înainte de intrarea în vigoare, la 1 iunie 2013, a unui regulament european care interzicea folosirea unor aditivi alimentari în produsele din carne. Printre aditivii interziși figurau bicarbonatul de sodiu, un conservant și un antioxidant folosiți în rețeta tradițională de mici.

“Bicarbonatul de sodiu se poate folosi în carnea crudă tocată, dar se poate folosi și când vrei să maschezi un miros al cărnii. De aceea, Uniunea Europeană nu l-a agreat. Prima rețetă cunoscută de mici datează din 1902 și specifică bicarbonatul în cantitate de 2-3 grame la un kilogram de carne. E folosit pentru a frăgezi compoziția și a păstra compoziția. Dacă nu se folosește bicarbonat, micul seamănă cu o chiftea”, explica, la 1 mai 2013, președintele Patronatului Romalimenta, Sorin Minea.

“Vina noastră a fost că nu ne-am trezit foarte devreme să cerem introducerea bicarbonatului într-un produs tradițional. Au fost discuții sterile și ne-am trezit că se interzice”, mai preciza Sorin Minea, adăugând că se va putea obține o derogare de la Comisie.

La 20 februarie 2014, Comitetul Permanent pentru Lanțul Alimentar și Sănătatea Animalelor (SCFCAH) a decis să amâne proiectul de regulament al Comisiei care autorizează folosirea aditivilor necesari pastei de mici pentru luna iulie a acestui an.

“Intenția a fost de a vota în cadrul SCFCAH folosirea mai multor aditivi pentru anumite produse tradiționale, printre care și micii românești”, a precizat atunci, pentru MEDIAFAX, Aikaterini Apostola, ofițer de presă al comisarului pentru sănătate, Tonio Borg.

“În cele din urmă, votul nu a mai avut loc, dar discuțiile cu statele membre vor continua și chestiunea va fi introdusă din nou pe agenda SCFCAH”, a mai spus Apostola.

Potrivit unor surse europene, mai multe state, printre care Germania și Olanda, s-au opus proiectului.

La rândul său, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a precizat că proiectul a fost supus discuției, pentru a decide dacă se poate întruni o majoritate calificată (minim 260 voturi din total 352).

“Cu toate că niciun stat membru nu a avut obiecții la solicitările României, unele din aceste state au precizat că nu pot vota în favoarea propunerii, datorită solicitărilor producătorilor naționali, solicitări care nu au putut fi incluse în prezentul proiect. În esență, este vorba de interesul acestora privind extinderea listei cu aditivi care nu sunt utilizați în produse tradiționale”, se arată într-un comunicat al MADR.

Din cauza acestei situații, s-a decis să nu supună votului proiectul de regulament, “evitând astfel reluarea întregului proces de la zero (opiniile favorabile cumulau 247 voturi)”, a mai precizat Ministerul Agriculturii.

În cele din urmă, amânarea nu a mai durat până în iulie.

Potrivit unor surse europene, la presiunea mai multor state, inclusiv al României, Comitetul SCFCAH s-a reunit la 10 martie pentru a lua o decizie în privința modificării listei aditivilor. România a obținut derogarea pentru folosirea bicarbonatului și a carminului în pasta de mici. Derogarea obținută permite folosirea acestor doi aditivi doar pentru prepararea pastei de mici, dar va rămâne interzisă pentru alte produse. Totodată, decizia SCFCAH a permis României să exporte mici în Uniunea Europeană.

Decizia a fost salutată și de comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș.

“Atunci când există argumente, atunci când există o bună coordonare între industrie și autoritățile responsabile la nivel național și european, rezultatele sunt pozitive. Mă bucur că serviciile Comisiei Europene, în special Direcția Generală pentru Sănătate coordonată de colegul meu Tonio Borg, au tratat cu atenție o problemă atât de importantă pentru cei de acasă și că, după întâlnirea de pe 20 februarie, s-au mobilizat într-un timp foarte scurt pentru a pune cererea României din nou pe agenda comitetului”, a declarat comisarul Cioloș.

Sursa: mediafax.ro

Ce mâncăm de 1 Mai: Mici ca la 1920!

Vă prezentăm rețeta oficială de mititei de la restaurantul bucureștean «Carul cu bere», așa cum a fost scrisă pe 16 iunie 1920.

Onorate Domnule Ofițer!

Pentru căci fiecare vizită a Domniei voastre, ca și cu 20 ani în urmă cele ale tatălui Domniei voastre, dimpreună cu cinstitul Conu Iancu Caragiale, este, pe lângă onoare, și un deosebit eveniment pentru localul nostru, vroiesc să dau la rându-mi dovadă de cavalerism, împărtășindu-vă, la dorința onoratei Dumneavoastră soții, Doamna Măriuța Baciu, rețetarul de preparare al mititeilor noștri, care, după cum bine știți, sunt cei mai lăudați din tot Bucureștiul. Astfel dau dovadă de încredere în Domnia voastră spre a nu trăda nicidecum secretul delicioșilor noștri mititei, secret pe care, la rândul meu, l-am primit de la marele Maestru Gastronom D-l Tică Preoteanu, antemergătoriul meu la conducerea bucătăriei Carului. Adresez aceieași rugăciune și onoratei Dumneavoastră soții, Doamnei Măriuța, celei mai desăvârșite amfitrioane pe care sunt bucuros să o fi cunoscut.

Perfecțiunea seratelor de cină din casa Domniilor voastre, la care, mulțumesc lui Dumnezeu, am fost poftit, mi-au determinat hotărârea să va divulg taina celui mai de preț preparat culinar care ne cinstește numele în capitală, în țara întreagă și în străinătate.

Mititeii sunt un produs culinar din carne de vită, în stare finită de șapte până la opt centimetri și la o grosime de cam trei centimetri, ce se servesc ori ca o gustare între mese la o halbă de bere, ori ca entrée, ori ca fel de mâncare de sine stătătoru. Ei își au originea în Balkan, provenind din Serbia, dar se întâlnesc și în Grecia și Turcia, de unde au fost preluați de bucătăria românească. Cum le spune și numele, sunt niște rulouri mici, fiind și numiți astfel: mici, în Regat, din carne cu mirodenii, având menirea să încânte gustul mesenilor. Se servesc numai proaspăt prăjiți pe grătar de jar, fie cu tacâm, ori la scobitoare sub formă de gustare.

Se ia cărniță de vacă de la gât, fără a se îndepărta grăsimea și se dă de două ori prin mașină, pentru a se mărunți cât mai bine și cât mai uniform. Dacă va fi carnea prea slabă, se va adăuga ceva seu de vacă sau, din lipsa acestuia, chiar de oaie, ca la 100 până la 150 de grame pe fiecare kilogram cântărit de carne. Nu se va lua în nici un caz slăninuță, costiță sau carne de porc, care nu fac decât să strice gustul și să ia din minunata savoarelor a mititeilor. Se fierbe o zeamă din oase de vacă cu măduvă, care se scade bine, din 500 grame de oase la fiece kilogram de carne.

Se pregătesc pentru fiecare kilogram de carne mirodenii și condimente după cum urmează:

8 grame de piper proaspăt pisat mărunt

12 grame de cimbru uscat cât mai proaspăt pisat mărunt

4 grame de enibahar pisat mărunt

2 grame de coriandru pisat mărunt

2 grame de chimion turcesc pisat mărunt

1 gram de anis stelat pisat mărunt

8 grame de bicarbonat de sodiu

1 linguriță de zeamă de lămâie

1 lingură de untdelemn

1 căpățână bună de usturoi aromat și nu din cel iute

La cantități mai mari de cinci kilograme, se va adăuga pentru fiecare alte cinci kilograme de carne, câte o măsură mai mult din mirodeniile pomenite.

Se frământă carnea într-un vas pe măsură timp de un ceas, adăugând la început bicarbonatul de sodiu, care se stinge cu zeama de lămâie. Jumătate din zeama de oase și toate celelalte condimente, afară de usturoi, se adaugă treptat, uniform și puțin câte puțin. Amestecul se acoperă și se dă la ghețar o zi și o noapte, după care se scoate, se lasă câteva ceasuri la dezmorțit și se mai frământă o dată preț de o jumătate de ceas cu restul de zeamă de oase dezmorțită. Se face un mujdei de usturoi cu apă călduță dintr-o căpățână pentru fiecare kilogram de carne, care se lasă la tras o jumătate de ceas. Se stoarce mujdeiul de usturoi într-un tifon, se adaugă sucul de mujdei și se mai frământă odată amestecul preț de un sfert de ceas.

Se dă din nou la ghețar până a doua zi. Preț de trei ceasuri înainte de a fi prăjiți și serviți mititeii, se scoate amestecul de la ghețar pentru a se încălzi și muia; după trei ceasuri sau când s-a dezmorțit amestecul, se formează mititeii ca de un deget mare lungime și ca de două degete grosime, se ung cu untdelemn pe toate părțile și la capete și se lasă sa stea la zvântat un ceas. Se prăjesc pe jar iute de lemne sau cărbune, ungându-se din când în când cu mujdei, așa ca să prindă o crustă rumenă de jur împrejur. Gratargiii noștri întorc fiecare mititel doar de trei ori până este prăjit. La prăjit mititeii vor scădea puțin, de unde și denumirea lor, sau cea de mici. Nu se lasă să se pătrundă, ca să nu se usuce sucul care conține savoarea condimentelor. Dacă se prăjesc la foc prea mic, mititeii scad prea tare, se usucă, leapădă tot sucul aromat și devin seci.

Se servesc alături de chifle proaspete ori felii de franzelă, cu Mutard de Dijon sau muștar picant și aromat, după preferință și cu sare și ciușcă. Doar și numai așa veți obține mititei savuroși cum se zice ca numai la noi sunt.

Cunosc mulți din așa numiții gastronomi prin birturi și bodegi, mai ales prin mahalale, care din neștiință ori din spirit de falsă economie înmulțesc aluatul de mititei cu alte soiuri de carne de porc, cal ori oaie. Afară că scad mai puțin la prăjit decât ca cei de carne de vacă, nu au pe departe gustul și savoarea mititeilor adevărați. O greșeală mare mai este și zgârcenia la condimente, mai ales la usturoiu și piperu. Mai cu seama usturoiul este partea dominantă a gustului atât de specific al mititeilor.

Sunt fericit să dezvălui Doamnei Măriuța acest mic secret, pe care știu că nu îl va da mai departe, așa cum nici eu nu-l voi dezvălui decât urmașului meu Maitre Cuisiner când îmi va lua locul la Caru’ cu Bere! Mititeii preparați de Dânsa sunt extrem de gustoși, dar simțul meu gustativ mi-a dezvăluit imediat lipsa coriandrului, a anisului stelat și al chimionului turcesc. Cu aceste mirodenii, mititeii Doamnei Măriuța vor fi inegalabili!

Va aștept luna viitoare când va întoarceți cu regimentul din manevre, dimpreună cu Domnii Ofițeri Dinu și Vatache, spre a savura o tavă de mititei și câteva halbe împreună!

Dorindu-vă sănătate, voie bună și noroc, vă rog a-i transmite umile sărutări de mâini Doamnei Măriuța, cea mai desăvârșită gospodină și Doamnă din înalta societate! Dumnezeu să vă ajute!

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: