Home / Tag Archives: pensii

Tag Archives: pensii

Factura cu plata pensiilor din județul Vaslui a crescut la 107 milioane lei

Din 1 septembrie 2019 a fost majorat punctul de pensie de la 1.100 lei la 1.265 lei și toate pensiile din județul Vaslui au fost recalculate și majorate corespunzător.

De asemenea, a fost stabilită o nouă valoare a indemnizației sociale, astfel încât niciun pensionar nu primește pensie mai mică de 704 lei. Astfel, cheltuielile cu plata pensiilor în județul Vaslui aferente lunii septembrie 2019 au fost de 107.662.748 lei, ceea ce înseamnă o creștere cu 13,23% față de cheltuielile cu plata pensiilor din luna august 2019. După majorarea punctului de pensie din data de 1 septembrie 2019 va urma o nouă creștere de la 1 septembrie 2020. Legea va intra integral în vigoare la 1 septembrie 2021, când va fi operată ultima majorare a punctului de pensie.

Valoarea punctului de pensie se actualizează astfel: 1.265 de lei în 2019; 1.775 de lei în 2020; 1.875 de lei în 2021. Din anul 2022, valoarea punctului de referință se va indexa anual cu rata inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Isabel Bogdan, directorul Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui, ne-a spus că până în anul 2021 vor fi făcute angajările de personal și se va achiziționa softul care va ajuta la recalcularea pensiilor la nivel național: Pentru a putea recalcula toate pensiile în plată, la CJP Vaslui trebuie făcute noi angajări. De la cei 55 de funcționari cât are în prezent instituția, numărul acestora va trebuie să crească la 75 de persoane. În prezent, la un funcționar din instituția noastră sunt arondați 2.000 de asigurați la sistemul public de pensii”.

Județul Vaslui are în total 95.496 pensionari, din care 28.098 beneficiari de indemnizație socială. (Dănuț CIOBANU)

Pensii recalculate pentru 881 de pensionari din județul Vaslui care au lucrat în condiții speciale

Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui a recalculat în acest an 881 de pensii, în baza Legii nr. 221/2018 privind modificarea și completarea sistemului unitar de pensii publice.

Implementarea legii s-a făcut pe durata unui an, din data de 1 octombrie 2018 și până în data de 1 octombrie 2019. Au beneficiat de recalcularea pensiei foștii angajați care au lucrat în grupele I și II de muncă: condiții de radioactivitate, lucrătorii de la CFR, fochiști, personalul navigant (aviatori), dansatori, balerini etc, pentru care stagiul de cotizare a fost restrâns. Din totalul numărului de 881 dosare eligibile pentru recalculare, 334 au fost înregistrate la Vaslui și 547 la Bârlad.

Până la această dată au fost soluționate 278 dosare la Vaslui și 500 de dosare la Bârlad, ceea ce înseamnă un total de 778 dosare, urmând ca restul documentațiilor să fie soluționate în următoarele zile.

Isabel Bogdan, directorul CJP Vaslui, a precizat că, până în prezent, au fost comunicate la plată 760 de dosare.

“Casa Națională de Pensii a identificat persoanele care beneficiază de recalculare, în baza unui program informatic. Noi am primit toate aceste date, după care am trecut la recalcularea pensiilor. La nivelul județului Vaslui sunt înregistrați peste 36.000 de pensionari care au lucrat în grupele I și II de muncă. Nu toți au beneficiat de prevederile Legii 221/2018, ci numai persoanele care au lucrat în condiții speciale”, a spus Isabel Bogdan.

Recalcularea pensiilor a fost posibilă în urma modificării legislative, prin care stagiul de cotizare al pensionarilor care au lucrat în condiții deosebite de muncă s-a redus de la 35 de ani la 20 de ani. În medie, în cazul pensiilor recalculate în județul nostru, creșterea a fost de aproape 1.000 de lei.

Județul Vaslui are în total 95.496 pensionari, din care 28.098 beneficiari de indemnizație socială. (Dănuț CIOBANU)

Noutățile legislative în domeniul pensiilor, prezentate la Colegiul Prefectural

Isabel Bogdan, directorul Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui, a prezentat ieri, la ședința ordinară a Colegiului Prefectural, noutățile legislative în domeniul pensiilor.

”Principalele modificări adoptate în domeniul pensiilor prin Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii, sunt: Creșterea etapizată a valorii punctului de pensie; Adoptarea unui nou mod de calculare a pensiilor; Ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor: acest drept este în prezent reglementat de Legea 578/2004 dar noua lege redefinește acest drept prin schimbarea condițiilor de acordare și a cuantumului; Instituirea pensiei minime; Reducerea categoriilor de pensii de la 5 la 4 în sensul că dispare noțiunea de pensie anticipată parțială odată cu transformarea pensiei anticipate din legislația actual în pensie pentru limită de vârstă și a pensiei anticipate parțiale în pensie anticipată; Instituirea reducerii vârstei standard de pensionare pentru femeile care au născut și crescut până la 16 ani 3 copii; Acordarea pensiei de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat; Schimbarea condițiilor de asigurare facultativă prin intermediul contractului de asigurare socială; Introducerea masteratului și doctoratului în categoria perioadelor asimilate stagiului de cotizare; Crearea de condiții mai avantajoase de pensionare pentru persoanele cu handicap”, a declarat Isabel Bogdan.

Îngroziți de scumpiri și sărăcie, pensionarii vasluieni se așteaptă la o iarnă cumplită

de Dănuț CIOBANU

Scumpirile la alimente și utilități din ultime luni i-au îngrozit pe pensionarii vasluieni. Bătrânii susțin că majorarea valorii punctului de pensie din luna septembrie nu va îmbunătăți cu nimic viața lor. Prețurile în piețele din județ au scăpat de sub control, iar pensionarii se gândesc cu teamă la iarna care se apropie. Vine iarna și va fi jale pentru bătrâni, vom avea o viață foarte grea!”, a spus Ioan Stamate, președintele CJPV Vaslui.

Creșterea valorii punctului de pensie de la data de 1 septembrie 2019 la 1.265 lei nu aduce o mare bucurie în rândul pensionarilor vasluieni. Scumpirile la alimente și utilități din ultimele luni au băgat groaza în bătrâni, iar lupta pentru supraviețuirea în iarna următoare se așteaptă a fi extrem de dură.

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice (CJPV) Vaslui, a spus că oamenii nu mai fac față valului de scumpiri și autoritățile ar trebui să găsească o soluție pentru ca prețurile să nu mai crească de la o zi la alta.

Toate sunt foarte scumpe pe piață. O legătură de pătrunjel cu 10 fire costă un leu. Toate zarzavaturile nu te poți apropia de ele, gogoșarii costă 8 lei/kilogramul. Pe toată lumea afectează aceste scumpiri, nu numai pe pensionari. Ce face cel care are trei-patru copii și trebuie să le dea de mâncare?! S-a scumpit și transportul și apa minerală îmbuteliată. Nu își va mai face nimeni provizii pentru iarnă. Viața va fi din ce în ce mai grea”, a spus Ioan Stamate.

În acest context, majorarea valorii punctului de pensie cu zece procente (10%) nu acoperă costurile vieții care au crescut foarte mult.

La o pensie de 1.000 de lei, omul primește în plus 100 de lei. Este foarte puțin. Când vor auzi că au crescut pensiile, comercianții vor scumpi din nou prețurile. De la nivel înalt, absolut nimeni nu se ocupă de cei de jos. Vine iarna și va fi jale pentru bătrâni, vom avea o viață foarte grea! Mulți pensionari sunt cuprinși de lehamite, nici nu mai vor să vorbească de ceea ce se întâmplă în jurul lor”, a mai spus Ioan Stamate.

Codași și la pensii

Pensionarii din județul Vaslui continuă să încaseze printre cele mai mici pensii din România. La sfârșitul primului semestru din 2019, în județul nostru erau în plată 94.638 pensionari, iar pensia medie se ridica la suma de 911 lei. Astfel, erau în plată 81.650 pensionari de stat cu o pensie medie de 979 lei și 12.988 pensionari din agricultură cu o pensie medie de 484 lei. Spre comparație, în prima jumătate a acestui an, la nivel național pensia medie avea o valoare de 1.227 lei.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, pensia medie de asigurări sociale de stat variază cu discrepanțe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă fiind de 558 de lei. În județul Botoșani pensia medie este de 946 lei, în Giurgiu 954 lei, în Vrancea 973 lei, față de 1.504 lei în municipiul București, 1.499 lei în Hunedoara și 1.408 lei în județul Brașov.

30.000 de pensionari din județul Vaslui trăiesc lunar cu 640 lei

În județul Vaslui sunt în plată un număr total de 30.376 beneficiari de indemnizație socială. Pensia minimă este încasată de 21.611 pensionari care provin din sistemul public de stat și 8.765 pensionari care provin din fostul sistem de pensii al agricultorilor. În toate aceste cazuri, statul completează diferența de la pensia calculată de drept și până la cuantumul pensiei minime de 640 de lei. Pentru grupul pensionarilor de stat, suma medie transferată de la bugetul stat este de 228 lei, iar în cazul pensionarilor din agricultură suma medie este de 147 lei.

Indemnizația socială pentru pensionari, așa cum e definită în OUG nr. 6/2009, se acordă pentru ca fiecare persoană căreia i se calculează o pensie sub un nivel minim garantat să primească cel puțin această valoare de pensie minimă garantată. În prezent, pensia minimă este de 640 lei, de ea putând beneficia pensionarii din sistemul public și din sistemul militar, indiferent de data pensionării.

Ioan Stamate, președintele pensionarilor din județul Vaslui: “Ministrul Muncii să ne spună adevărul despre pensii”

Vineri, 10 mai, în Sala Mare a Palatului Administrativ Vaslui, va avea loc o întâlnire cu ministrul Muncii, Marius-Constantin Budăi. Dezbatere se va axa pe tematica legată de legea pensiilor și cea a salarizării. La eveniment vor participa membrii comisiilor de dialog social și civic din județele Vaslui, Iași și Botoșani, precum și oficialități din cele trei județe.

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui, a spus că are de transmis ministrului mai multe probleme cu care se confruntă pensionarii vasluieni.

Până la această întâlnire eu am să discut cu oamenii, să vedem care este și părerea lor. La Casa de Pensii nu s-au angajat nici până acum funcționari pentru a recalcula pensiile. Nu este logistică pentru acest lucru. Să ne spună ministrul Muncii care este adevărul în legătură cu pensiile. Unele pensii cresc, dar unele pensii nu se majorează aproape deloc. Oamenii ar trebui să aibă strictul necesar, ca să nu moară de foame. Nu este vorba despre pensii atât de mari încât un pensionar să poată merge la mare, dar măcar să aibă bani cu ce să își cumpere mâncare. Și în legătură cu pensiile speciale trebuie făcut ceva. Nu poți să ții un pensionar cu pensia minimă de 640 de lei, iar la alții să le dai pensii speciale de sute de milioane de lei vechi în fiecare lună”, a spus Ioan Stamate.

În județul Vaslui sunt înregistrați în evidențele Casei Județene de Pensii un număr total de 95.549 pensionari. Un număr de 82.037 persoane încasează pensii de stat, iar 13.557 pensionari primesc pensie de agricultori. (Dănuț CIOBANU)

Pensii recalculate pentru sute de vasluieni care au lucrat în condiții speciale și care vor primi, în medie, 1.000 de lei în plus

de Dănuț CIOBANU

Casa Județeană de Pensii Vaslui a finalizat în timp record recalcularea pensiilor pentru grupele de muncă. Este vorba despre persoanele care au lucrat în minerit, CFR și alte activități cu condiții speciale de muncă, pentru care stagiul de cotizare a fost restrâns de la 35 de ani la 20 de ani. În medie, majorare pensiilor este de circa 1.000 de lei. Județul Vaslui are în total 95.549 pensionari, din care 30.989 beneficiari de indemnizație socială.

Vasluienii care au lucrat în condiții speciale de muncă vor primi, din această lună, pensii mai mari. Este vorba de pensionarii care au lucrat în grupele I și II de muncă, care au avut pensiile recalculate în baza Legii nr. 221/2018. Practic, în ultima săptămână, specialiștii din cadrul Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui au lucrat peste program pentru a finaliza toate recalculările de pensii. Majorările de pensii vizează meserii precum mineri, angajați care au lucrat în condiții de radioactivitate, lucrătorii de la CFR, fochiști, personalul navigant (aviatori), dansatori, balerini etc.

O mare parte din pensionarii vasluieni care primesc pensii majorate au lucrat în aceste meserii în alte zone ale țării, iar la pensionare s-au retras în județul Vaslui. Implementarea legii se face pe durata unui an, din data de 1 octombrie 2018 până în data de 1 octombrie 2019.

Loredana Enache, purtătorul de cuvânt al CJP Vaslui, a spus că aproximativ 300 de pensionari din județ au beneficiat de recalcularea pensiei și vor primi bani mai mulți începând din această lună. Spre exemplu, în unele cazuri, cum ar fi foștii mineri, pensiile s-au dublat de la 2.000 de lei la 4.000 de lei lunar. În medie, în cazul pensiilor recalculate, creșterea pensiilor este de aproape 1.000 de lei.

Majorarea pensiilor este posibilă în urma modificării legislative, prin care stagiul de cotizare al pensionarilor care au lucrat în condiții deosebite de muncă s-a redus de la 35 de ani la 20 de ani.

Din această lună, pensionarii își vor primi retroactiv banii care le reveneau începând cu data de 1 octombrie 2018, urmând ca după încheierea perioadei de implementare a legii aceștia să primească permanent pensiile mărite.

Pensionari săraci

Majorarea pensiilor este o măsură mult așteptată de către pensionarii vasluieni. În prezent, județul nostru are un număr total de 30.989 beneficiari de indemnizație socială.

Potrivit datelor Casei Națioanle de Pensii Publice, încasează indemnizație socială 21.662 pensionari care provin din sistemul public de stat și 9.327 pensionari care provin din fostul sistem de pensii al agricultorilor. În toate aceste cazuri, statul vine și completează diferența de la pensia calculată de drept până la cuantumul pensiei minime de 640 de lei.

Pe segmentul pensionarilor de stat, suma medie transferată de la bugetul stat este de 226 lei, iar în cazul pensionarilor din agricultură suma medie este de 148 lei.

La începutul acestui an, în județul Vaslui erau înregistrați în total de 95.549 pensionari. Un număr de 82.037 persoane încasează pensii de stat, iar 13.557 pensionari primesc pensie de agricultori.

Sute de persoane au solicitat audiențe la Casa Județeană de Pensii Vaslui

În luna februarie 2019, Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui a soluționat 38 petiții formulate de pensionarii vasluieni. Principalele solicitări și nemulțumiri ale petiționarilor sunt legate de cuantumul mic al pensiei, nevalorificarea la stabilirea pensiilor sau în cadrul operațiunii de recalcularea pensiilor a adeverințelor privind încadrarea în grupa a II-a de muncă, neacordarea punctajului suplimentar pentru perioade lucrate în condiții deosebite după data de 1 aprilie 2001.

Loredana Enache, purtător de cuvânt al CJP Vaslui, ne-a spus că în anul trecut s-au înscris în audiență 1.421 de persoane. De asemenea, peste 3.500 de vasluieni au solicitat în anul 2017 audiențe la CJP Vaslui. Conducerea CJP Vaslui are audiențe o dată pe lună în municipiile Bârlad, Huși și în orașul Negrești, în timp ce la Vaslui au loc audiențe zilnic.

“Problemele semnalate de cetățeni constituie o prioritate pentru instituția noastră. Astfel, orice solicitare primită din partea contribuabililor este tratată cu maximă responsabilitate și se fac eforturi atât pentru identificarea sursei generatoare de nemulțumiri, cât și pentru înlăturarea sau diminuarea acestora”, a spus Loredana Enache.

La sfârșitul anului 2018, numărul pensionarilor din județul Vaslui era de 95.983 pensionari, dintre care 81.940 erau pensionari din sectorul de stat și 14.043 erau pensionari din sectorul agricol. (Dănuț CIOBANU)

Daniel Olteanu: Majorarea salariilor și a pensiilor, creșterea nivelului de trai și infrastructura din județ, principalele teme de discuție la audiențele acordate în 2018

Audiențele reprezintă, pentru orice parlamentar responsabil, cel mai sigur mijloc de a rămȃne conectat la realitățile din teritoriu, la agenda reală a cetățenilor.

Dincolo de subiectele intens vehiculate în spațiul public, subiecte care, de multe ori, sunt vădite a deturna atenția de la adevăratele priorități, există cȃteva teme recurente care îi preocupă pe cei care trec pragul cabinetelor mele parlamentare din Bȃrlad, Vaslui și Huși.

O atenție deosebită ridică frecvent discuțiile legate de nivelul pensiilor și cel al salariilor, unde majorările din ultimii doi ani s-au făcut resimțite în buzunarele vasluienilor, chiar dacă nu în măsura în care ne dorim cu toții. Sunt unul dintre parlamentarii care s-au exprimat în favoarea eliminării inechităților, atȃt în ceea ce privește salarizarea, cȃt și la nivelul veniturilor obținute după retragerea din activitate, și voi susține întotdeauna demersurile legislative care vizează remunerarea egală pentru același tip de încadrare profesională.

Creșterile de venit nu sunt singurele care influențează calitatea vieții fiecăruia dintre noi, mulți dintre cei care vin în audiență au înțeles acest lucru și sunt preocupați din ce în ce mai mult nu doar de calendarul, cȃt mai ales de calitatea proiectelor de investiții necesare în fiecare comunitate, fie că e vorba despre extinderea rețelei de apă și canal, modernizarea drumurilor, podurilor, construirea și dotarea dispensarelor, a școlilor, grădinițelor sau centrelor de zi.

Dacă, în urmă cu cȃțiva ani, pe durata mandatului meu de prefect, doleanțele oamenilor se limitau la modernizarea drumurilor rurale cu piatră și balastru, nevoia marilor proiecte de infrastructură a devenit din ce în ce mai pregnantă, viitoarea configurație economică și demografică a județului depinde de aceste proiecte. În aceste condiții, cu susținerea deplină a vasluienilor, voi continua demersurile parlamentare pentru ca Autostrada Tișița – Albița, care, deși are studiu de prefezabilitate din anul 1998, a fost ștearsă de pe agenda Ministerului Transporturilor și a guvernelor anterioare, să devină realitate.

Alte probleme ale celor care îmi cer ajutorul se referă la litigii de fond funciar ori de altă natură, piedici birocratice întȃlnite în revendicarea unor drepturi și reclamații legate de modul în care funcționează anumite instituții ale statului. Mă bucur să putem găsi împreună soluții ori să fiu de folos în situațiile în care o explicație suplimentară și o informație venită la timp scutesc mulți nervi, timp și bani.

Încurajez dialogul onest, civilizat, și, pentru că țin foarte mult la relația cetățean – parlamentar, voi răspunde și în continuare afirmativ la orice apel din partea cetățenilor, cu o singură condiție: ca dialogul să plece de la premisa bunei-credințe. Cred că, oricare ar fi natura problemei puse în discuție, o jumătate de pas în găsirea soluției vine de la atitudinea față de interlocutor, fie el parlamentar sau funcționar al statului, iar dacă există încredere, calea spre rezolvare e cu atȃt mai lesne de parcurs.

Zeci de vasluieni au conturi pe platforma online a Casei Județene de Pensii

Peste 150 de vasluieni și-au făcut conturi pentru a utiliza serviciul online al Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui.

Asigurații la sistemul public de pensii și pensionarii se interesează despre stagiul de cotizare, depun petiții, solicită bilete de tratament etc. Platforma de servicii poate fi accesată la link-ul www.cnpp.ro de oriunde și pune la dispoziția persoanelor fizice și juridice servicii pentru consultarea, solicitarea și obținerea on-line de informații referitoare la sistemul de pensii și asigurări sociale din România, precum și servicii de completare formulare prin Internet.

“Noi informăm asigurații despre beneficiile creării și exploatării conturilor individuale online atât prin intermediul mass-media locale, cât și prin mijloacele proprii de informare – site-ul CJP Vaslui, afișaj la sediul instituției, sau informare directă de către funcționarul desemnat cu activarea conturilor”, a spus Isabel Bogdan, directorul CJP Vaslui.

Platforma de servicii electronice oferă o secțiune publică cu informații destinate publicului larg, informații care existau și pe www.cnpas.org și o secțiune privată fiecărui cetățean. Pentru accesarea acestei secțiuni private, fiecare persoană va avea nevoie să își creeze un cont on-line. În urma creării contului, cetățeanul se va deplasa la o casa teritoriala de pensii (fără să fie restricționat să se deplaseze doar la casa teritorială de pensii în aria căreia are domiciliu), pentru a depune cererea fizic însoțită de buletinul/cartea de identitate. Fiecare județ a desemnat un responsabil care va asigura activarea conturilor pentru persoanele ce au depus cereri de cont on-line. În urma activării contului, persoana va primi automat parola de acces, pe adresa de email care a furnizat-o în cererea depusă fizic. (Dănuț CIOBANU)

Pensionarii vasluieni fac coadă la Casa de Pensii pentru a solicita măriri de pensii

de Dănuț CIOBANU

Vasluienii continuă să facă coadă la Casa Județeană de Pensii pentru a solicita măriri de pensii. În perioada iulie – septembrie 2018 au fost înregistrate 1.384 de cereri pentru recalcularea pensiilor, schimbări de grad de invaliditate, revizuiri ale dosarelor etc. În aceiași perioadă, în baza stagiului de cotizare, au fost stabilite 938 dosare noi de pensii.

În perioada iulie – septembrie 2018, Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui a soluționat 1.384 cereri de modificare de drepturi de pensie (recalculări, schimbări de grad, modificare număr urmași, revizuiri ale dosarelor din oficiu, sistări de pensie). Loredana Enache, purtător de cuvânt al CJP Vaslui, a precizat că în aceiași perioadă de timp au fost stabilite 938 dosare noi de pensie.

CJP Vaslui a soluționat peste termenul legal de 45 de zile 66 cereri noi de înscriere la pensie, respectiv 6,97 % din numărul total de cereri soluționate. În cazul cererilor de recalculare a drepturilor de pensie, 152 de cereri au fost soluționate peste termenul legal, adică 19,29 % din numărul total de cereri înregistrate.

Pe categorii de pensii, situația deciziilor de înscriere la pensie se prezintă astfel: 363 decizii de înscriere la pensie de limită de vârstă, 161 decizii de acordare a pensiei anticipate și anticipate parțiale, 164 decizii de înscriere la pensie de invaliditate, 108 decizii de acordare a pensiei de urmaș.

De asemenea, au fost emise 13 decizii de acordare a unor indemnizații în baza legilor speciale (DL 118/1990, Legea 578/2004, Legea 309/2002) și 129 decizii de respingere.

Activitatea de plată a pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale se face cu verificarea temeinică a documentațiilor de stabilire a pensiei și numai după acordarea vizei de control financiar preventiv. Toate modificările legislative, precum și notele transmise de direcțiile de specialitate din cadrul Casei Naționale București se comunică în cel mai scurt timp compartimentelor din instituția noastră. Funcționarii publici implicați iau la cunoștință prin semnătură despre fiecare modificare în vederea aplicării unitare a noilor prevederi legale”, a spus Loredana Enache.

Când vor putea cere vasluienii ieșirea anticipată la pensie, conform viitoarei Legi a pensiilor?

Proiectul noii legi a pensiilor, postat în dezbatere publică pe pagina Ministerului Muncii, prevede că pensia anticipată actuală (nepenalizată) va deveni pensie pentru limită de vârstă. În schimb, pensia anticipată (cu penalizare) va constitui actuala pensie anticipată parțială.

După perioada de dezbatere publică, proiectul de lege va fi transmis Parlamentului României, pentru aprobare în comisiile de specialitate și în plen. Legea se va aplica etapizat până în anul 2021, când va intra în vigoare integral .

Astfel, pensia anticipată se va acorda cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

Proiectul mai prevede că, la stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar și a satisfăcut serviciul militar.

Cuantumul pensiei anticipate se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform următorului tabel:

Perioada de cotizare realizată peste stagiul

complet de cotizare prevăzut în anexa nr.5

Procentul de diminuare pentru

fiecare lună de anticipare (%)

până la un an

0,50

între un an și 2 ani

0,45

între 2 și 3 ani

0,40

între 3 și 4 ani

0,35

între 4 și 5 ani

0,30

între 5 și 6 ani

0,25

între 6 și 7 ani

0,20

între 7 și 8 ani

0,15

La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de lege sau de alte acte normative.

La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării și, după caz, prin adăugarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare și/sau a stagiului asimilat în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar și a satisfăcut serviciul militar.

Beneficiarul unei pensii anticipate nu poate opta pentru pensie de invaliditate în situația pierderii capacității de muncă.

 

Documentar. Perioadele asimilate

 

Art. 14 – (1) În sistemul public de pensii, perioadele asimilate reprezintă perioadele pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale, în care asiguratul:

a) a beneficiat de pensie de invaliditate;

b) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, ori a unui ciclu de studii universitare, cu condiția absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licență, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz;

c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurări sociale, acordate potrivit legii;

e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale;

f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;

g) are recunoscută vechime în muncă în baza prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în trăinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare;

h) a realizat perioade necontributive care au constituit vechime în muncă în baza legislației în vigoare până la data de 1 aprile 2001.

(2) Asigurații care au absolvit mai multe instituții de învățământ superior, sau, după caz, mai multe cicluri de studii universitare de același nivel conform prevederilor alin. (1) lit. b) beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii de același nivel, la alegere.

(3) Perioadele prevăzute la alin. (1) se valorifică ca perioadă asimilată numai în situația în care aceste perioade nu se suprapun cu stagii de cotizare realizate în condițiile prezentei legi.

(4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică pentru obținerea unei categorii de pensie în condițiile prevăzute de prezenta lege.

Art. 15 – (1) Pentru perioadele ulterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite sau în condiții speciale se acordă perioade suplimentare, care constituie perioade asimilate, după cum urmează:

a) 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiții deosebite de muncă;

b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiții speciale de muncă.

(2) Constituie perioade asimilate și perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, precum și perioada suplimentară acordată pentru stagiul de cotizare realizat în condiții speciale și condiții deosebite de muncă după data de 1 aprilie 2001 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Constituie perioade asimilate și alte perioade suplimentare la vechimea în muncă acordate în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.

(4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) – (3) se valorifică pentru obținerea unei categorii de pensie în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(sursa: legestart.ro)

11 vasluieni se ”bat” pentru un bilet de tratament. Iată lista stațiunilor disponibile

Numărul vasluienilor care vor să se trateze în stațiunile balneare crește de la o lună la alta, Casa Județeană de Pensii Vaslui înregistrănd pentru această lună un număr record de cereri.

De la începutul anului au fost înregistrate 3.789 cereri de acordare a biletelor de tratament dintre care 150 de solicitări au fost în prima serie din 22 februarie, 155 în a doua serie, 141 în a treia, 133 în a patra serie, 289 de solicitări au fost în a cincea serie, 631 în a șasea, iar 915 sunt solicitări pentru seria 7 din 23 mai 2018. Precizăm faptul că, pentru această serie, instituția noastră va distribui bilete de tratament numai pentru unitățile de tratament proprii CNPP din următoarele stațiuni: Nicolina, Covasna, Geoagiu Băi, Buziaș, Lacu Sărat, Pucioasa, Sărata Monteoru, 1 Mai, Olănești sau Amara”, ne-a precizat Isabel Bogdan, directorul Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui

Din păcate, pentru seria care începe la data de 23 mai, Casei Județene de Pensii Vaslui i-au fost repartizate doar 77 bilete de tratament, 20 dintre acestea, fiind distribuite deja până în acest moment.

Potrivit CJP Vaslui toate biletele alocate au fost repartizate electronic persoanelor care au depus cereri și, până la data de 11 mai 2018, aceste persoane sunt așteptate la sediul instituției pentru ridicarea biletelor.

Listele cu persoanele ale căror cereri au fost aprobate și cărora li s-au repartizat bilete pentru seria 7 sunt afișate atît la sediul instituției cât și pe pagina noastră de internet www.pensiivs.ro, secțiunea Bilete de tratament. De asemenea, fiecare beneficiar din repartiția afișată este informat, telefonic sau în scris, în funcție de opțiunea exprimată de acesta, despre faptul că cererea i-a fost aprobată, despre biletul de tratament ce i-a fost repartizat și despre data la care trebuie să se prezinte pentru ridicarea biletului. Dacă persoana căreia i-a fost aprobată cererea nu s-a prezentat la Casa Județeană de Pensii pentru ridicarea biletului de tratament și nu a anunțat în prealabil despre acest fapt cu cel puțin 10 zile înainte de începerea seriei, instituția noastră va considera biletul disponibil, repartizîndu-l altui solicitant. Cu cinci zile înainte de începerea seriei se face redistribuirea biletelor rămase”, a mai spus directorul CJP Vaslui.

Deocamdată CJP Vaslui distribuie bilete de tratament numai pentru pentru unitățile de tratament proprii CNPP urmând ca, după expirarea perioadei de încheiere a contractelor pentru unitatile proprii CNPP, urmand ca, dupa expirarea perioadei de incheiere a contractelor pentru achizitia publica de servicii de tratament balnear, cazare si masa pentru beneficiarii biletelor de tratament eliberate de CNPP sa se reia și distribuirea biletelor de tratament pentru alte unități de profil. (Cristian DIMA)

Pensionarii din județ așteaptă degeaba poștașul cu bani înainte de Paști

Cei aproximativ 100.000 de pensionarii din județul nostru așteaptă degeaba poștașul la ușă cu banii înainte de Paști. Pensiile pe luna aprilie vor fi achitate, atât prin bănci cât și prin mandate poștale, în perioada normală a lunii, mai exact după data de 12 aprilie.

Zvonul lansat, se pare, de la nivel central că pensionarii din sistemul asigurărilor sociale își vor primi mai repede drepturile bănești aferente lunii aprilie a fost infirmat în mod oficial de către conducerea Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui. Astfel, pensiile vor fi achitate ca într-o lună obișnuită, mai precis după data de 12 aprilie, atât pentru cei care își primesc drepturile prin mandate poștale cât și pentru pensionarii care le ridică de la bancomate.

Noi nu am primit nicio informare de la București legat de plata în avans a pensiilor. Nici nu ar fi fost timpul fizic necesar. Gândiți-vă că trebuiau tipărite într-un timp record cupoanele de pensii de către Oficiul Județean de Poștă pentru a putea face achitarea drepturilor ce li se cuvin pensionarilor din județ”, ne-a declarat directorul CJP Vaslui, Isabel Bogdan.

În schimb, pensionarii militari și cei care au lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne își vor primi drepturile înainte de data normală de plată, având în vedere că ei au propria casă de pensii. (Ionuț PREDA)

Proiectul privind pensiile speciale pentru aleșii locali, adoptat tacit de Camera Deputaților

Propunerea legislativă prin care primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene vor primi pensii speciale a fost adoptat marți tacit de Camera Deputaților. 

Propunerea legislativă, semnată de un grup de 30 de deputați și senatori de la PSD, PNL, UDMR, prevede că primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene care au vârsta standard de pensionare vor beneficia de pensii speciale, prevedere aplicându-se și celor care au deținut astfel de funcții anterior intrării în vigoare a actului normativ.

Cuantumul indemnizației pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate și de calculează că produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizația brută lunară. Indemnizația se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensie și se suportă din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, se mai arată în proiect.

Pentru mandatele incomplete, indemnizația se calculează proporțional cu perioada de mandat exercitată, care nu poate fi mai mică de doi ani. Termenul pentru votarea propunerii era 2 noiembrie, astfel încât, în absența unei decizii a plenului Camerei Deputaților, proiectul se consideră adoptat tacit și va fi trimis Senatului spre dezbatere, în calitate de for decizional.

Sursa; mediafax.ro

Totul despre obținerea pensiei pentru limită de vârstă

Pensia pentru limită de vârstă (PLV) poate fi obținută la momentul atingerii vârstei standard de pensionare, dacă este realizată (cel puțin) perioada minimă de stagiu de cotizare prevăzută de Legea pensiilor. Persoanele care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare/în specialitate obțin pensia pentru limită de vârstă, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. În prezent, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, în cazul bărbaților, și de 63 de ani, în cazul femeilor. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar cel complet este de 35 de ani, indiferent de sex. Excepție de la aceste prevederi fac cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, politiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale. Potrivit Legii nr. 263/2010, pentru aceștia, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sunt calculate în funcție de data nașterii. Acestea cresc, până la limitele stabilite, în funcție de eșalonarea prevăzută în actul normativ. Legea pensiilor mai stabilește că, în anumite situații (condiții deosebite de muncă, grupa I de muncă, handicap etc.), cei care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare. Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredințat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz. Cererea și actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei se depun personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială, la Casa Județeană de Pensii. Apoi, instituția emite o decizie, iar pensia se acordă de la momentul înregistrării cererii. Potrivit Legii 263/2010, decizia casei de pensii se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de cinci zile de la data emiterii.

Cum se calculează PLV?Pensionari_ Casa _ Pensii

Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare.

Punctajul anual al asiguratului se determină  prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.

Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă.

PLV se poate cumula cu salariul?

Conform art. 118 din Legea 263/ 2010, PLV se poate cumula cu veniturile provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie. Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condițiile legii.

Actele necesare la dosarul de pensionare

Actele necesare pentru dosarul de pensia pentru limită de vârstă, anticipată și anticipata parțială, conform Casei Naționale de Pensii Publice sunt:

  • cerere tip pentru înscrierea la pensie, acte de vechime: carnetul de muncă (original și copie); adeverințe privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată, completate potrivit legii;
  • adeverința privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original);
  • adeverința privind condițiile de muncă deosebite, speciale și/sau alte condiții (original);
  • actele de stare civilă ale solicitantului: buletin sau carte de identitate, certificat de naștere și de căsătorie (original și copie); livretul militar (original și copie);
  • diplomă de absolvire a învățământului universitar (original și copie) și adeverință din care sa rezulte durata normală, perioada studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi;
  • dovada încetării calității de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată sau pensie anticipată parțială, pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original);
  • dovada echivalării de către statul roman a cursurilor desfășurate în cadrul unor instituții de învățământ universitar din străinătate;
  • procura specială, pentru mandatar (original și copie), acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, și/sau al Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, cu modificările și completările ulterioare. (Roxana NĂSTASĂ)

Petiție pentru pensii mai mari

de Roxana NĂSTASĂ

Mai multe organizații din Vaslui au lansat o petiție prin care solicită Parlamentului majorarea punctului de pensie. Petiția are nevoie de nu mai puțin de 10.000 de semnături până pe 15 octombrie, astfel încât pensionarii să se bucure de câteva zeci de lei în plus lunar. Acest lucru a fost discutat ieri, la Perfectură, în cadrul unei ședinței de dialog social pentru problemele persoanelor vârstnice.

Discuții importante au avut loc ieri la la Instituția Prefectului Județului Vaslui la ședința de dialog social pentru problemele persoanelor vârstnice. Ca de fiecare dată, reprezentanții pensionarilor au pus în discuție probleme ce-i macină. Nu mai e nicio îndoială faptul că pensiile mici reprezintă cea mai apasătoare problemă pentru toți bătrânii. Astfel, reprezentanții pensioanarilor s-au gândit la o soluție.

„Pensionarii s-au învățat să tragă la jug ca boii și să se lase umiliți și jigniți. Au fost majorate salariile parlamentarilor și a celor care lucrează la Parlament, cele ale magistraților și altor categorii, însă pentru pensii mereu nu sunt bani”, a spus Ioan Stamate, liderul Sindicatului Pensionarilor din județul Vaslui.

Pentru a remedia problema pensiilor prea mici, Ioan Stamate, împreună cu alte asociații, printre care Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”, Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din MAI și Asociația Națională a Veteranilor de Război au venit cu o idee. Au lansat o petiție prin care strâng semnături de la pensioanari pentru a fi majorat punctul de pensie începând cu 1 ianuarie.

„În temeiul prevederilor art. 74 (1) din Constituția României subsemnații semnatari ai prezentei petiții cerem Parlamentului să adopte o lege pentru modificarea art. 102 din Legea 263/2010 privind pensile publice, urmând ca redactarea din legea care va modifica art. 102 să aibă următorul conținut: «al. 2: Valoarea punctului de pensie determinat conform prevederilor alin. 1 va fi de 45% din salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2016»”, se  arată în petiție.

Ca acest lucru să aibă rezulatate, este însă nevoie de nu mai puțin de 10.000 de semnături până la data de 15 octombrie. Numai așa pensionarii se vor putea bucura de anul viitor de pensii mai mari cu câteva zeci de lei.

Cei plecați peste hotare se asigură pentru bătrânețe

de Roxana NĂSTASĂ

Tot mai mulți vasluieni plecați la muncă peste hotare își fac contracte de asigurare la Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui. Potrivit reprezentanților instituției, o parte din cei care muncesc în țările din UE vin acasă în concediu și-și fac contracte pentru a putea beneficia ulterior de pensie, în această perioadă înregistrându-se o creștere a numărului de contracte înregistrate.

„În perioada verii, de obicei, se înregistrează o creștere a numărului persoanelor care își fac contracte de asigurare la noi. Află din diverse surse de această posibilitate și când vin acasă se asigură. Acum avem în evidențele instituției 996 de contracte de asigurare”, ne-a declarat Isabel Bogdan, directorul CJP Vaslui.

În ultimii ani, evoluția acestui tip de asigurare a fost pe un trend descendent. Dacă în anul 2011 au fost încheiate 1.372 de contracte, în 2012, numărul a scăzut, fiind înregistrate 1.075, iar în 2013 – 939. Acum sunt însă, 996.

În prezent, contribuția lunară minimă de asigurare este de 222 lei, iar venitul minim asigurat trebuie să fie în valoare de 845 lei. Se pot asigura în sistemul public de pensii, facultativ, pe bază de contract de asigurare socială, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat. Este important de menționat faptul că această modalitate de asigurare a fost introdusă tocmai pentru a da posibilitatea celor care nu au stagiul de cotizare necesar pentru înscrierea la o anumită categorie de pensie, potrivit Legii nr. 263/2010, să își completeze vechimea în muncă și, de asemenea, pentru a da posibilitatea persoanelor interesate să își suplimenteze venitul asigurat. Asigurarea facultativă în sistemul public oferă o serie de avantaje, în sensul că, dacă îndeplinesc condițiile cerute de lege, asigurații pot beneficia de pensii, ajutor de deces și bilete de tratament balnear.

Ce părere au politicienii despre… – Pensiile decente (doar) pentru parlamentari

de Alex SAVA

Legislativul a aprobat, cu 303 voturi „pentru” și doar 124 „împotrivă”, legea pensiilor speciale pentru parlamentari. Astfel, un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o indemnizație de aproximativ 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câștiga, în plus, aproximativ 4.600 de lei. Asta în vreme ce un profesor vasluian cu toate gradele didactice are o pensie sub 2.000 de lei, iar cei care au muncit în industrie au pensii în jur de 1.000 de lei. Cât de corecte sunt pensiile parlamentarilor în acest context? Ar putea ei trăi cu câteva milioane de lei vechi după zeci de ani de muncă? Iată ce spun politicienii vasluieni.

Dumitru Buzatu

Dumitru Buzatu

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui și al Organizației Județene a PSD, este convins că parlamenatarii au nevoie de o pensie suplimentară. De asemenea, el mai spune că în jurul acestui act absolut normal se creează o isterie artificială, neținându-se seama de rolul implicării legislative a parlamentarilor.

„Ideea de pensii diferite ale parlamentarilor față de restul pensionarilor, este legată de faptul că ne raportăm întotdeauna la pensiile cele mai mici, în special la cele sociale. În nicio țară însă, cei care au responsabilități nu se raportează la asistații sociali. Numai la noi, majoritatea covârșitoare a oamenilor, inclusiv cei care au pensii uriașe, ar dori ca parlamentarii, la vârsta la care ies la pensie, să devină niște cerșetori. Evident, cărora, niciodată să nu li se dea nimic, pentru că au fost parlamentari și nu au avut curajul pe care îl au mulți, de a fura tot ce le era la îndemână. Mai mult decât atât, colegii parlamentarilor, care evident vor primi și ei aceleași pensii ca și cei care au votat legea, se raliază în cor la vocea acelora care, având pensii grase și câștiguri uriașe, nefăcând altceva decât să beneficieze din plin de venituri grase, o fac acum pe «umaniștii» și încearcă cu mijloacele puține pe care le au la dispoziție să-i convingă pe oameni că sunt niște martiri. Trebuie să terminăm odată cu acest comportament demagogic și să așezăm lucrurile într-un mod corect. Fiecare dintre noi ar vrea să fie foarte bine reprezentat de parlamentarii săi, să fie respectat întrutotul de aceștia, să-i poată înjura cât dorește el și, în final, când aceștia nu mai îndeplinesc o funcție publică, să-i transforme în asistați sociali. Eu nu cred că se poate acest lucru”, a spus Buzatu.

Deputatul liberal Florin Ciurariu, care s-a declarat și a votat împotriva pensiilor speciale, este convins că parlamentarii au la îndemână alte instrumente pentru a-și asigura bătrâneți liniștite. Unul dintre acestea este aderarea la un fond privat de pensii.

Florin Ciurariu

Florin Ciurariu

„În primul rând, PNL a fost împotrivă. Nu este pe agenda publică absolut deloc. Nu țin minte ca vreunul dintre inițiatorii legii să fi propus așa ceva electoratului la alegerile trecute. Să se fi prezentat în fața alegătorilor și să fi spus că va face pensii mai mari pentru parlamentari. Dacă cineva vrea ceva suplimentar, are posibilitatea unei pensii private. Poți contribui la un fond, te poți asigura. Sunt multe alte posibilități. Eu, fără să dau vina pe alții, numai grija pensiei nu o am. Sunt multe alte lucruri pe agenda cetățeanului”, a spus Ciurariu.

El mai afirmă că nu există o echitate între pensiile muncitorilor și pensiile speciale ale aleșilor: „Pensia unui vasluian este mai mică decât media națională. Nici nu se pune problema să se facă o comparație între pensia unui vasluian care a muncit în industrie cu pensia unui parlamentar. Problema e că avem deficit la bugetul de pensii. Cei care susțin guvernul trebuie să se preocupe de asta. Atunci când au venit în parlament, știau la ce au venit, ce indemnizații sunt. Nu au fost obligați să facă lucrul acesta, deci nu au de ce să se plângă”.

 Pledoaria unui senator, un fel de „Câinele și cățelul”

 Senatoarea Doina Silistru recunoaște că nu ar putea trăi cu pensia unui vasluian de rând. De asemenea, ea justifică necesitatea pensiilor private pentru parlamentari prin existența unui echilibru între puterile legislativă și judecătorească. Adică dacă magistrații au, de ce să nu aibă și parlamentarii?

Doina Silistru

Doina Silistru

„Pensii speciale s-au creat la șapte categorii până acum. Apoi, noi nu avem voie să facem altceva, nu avem spor de vechime. Spre exemplu, dacă eu aș avea spor de vechime, aș lua cu 25% mai mult. Apoi, pentru că am și doctorarul, aș mai lua 15%. Deci venitul meu a fost redus cu 40%, iar acest lucru înseamnă și un grad mai mic de cotizare la sistemul de pensii. Sunt anumite categorii care au nevoie de pensii speciale, cum este puterea judecătorească, puterea legistativă. Noi am fost privați de alte facilități. Nu putem face nimic, că imediat intrăm în conflict de interese sau în incompatibilitate. Cei din magistratură au salarii, iar la salarii li se adaugă diferite sporuri. E normal să avem și noi, puterea legislativă”, spune Doina Silistru.

În schimb, când vine vorba de alte categorii de aleși, cum ar fi consilierii locali/județeni, ori alte categorii de angajați, cum ar fi cei din privat, discursul senatoarei capătă accente demne de celebra fabulă „Câinele și cățelul”. Se vrea egalitate, însă numai cu cei mari”

„Este o diferență. Nu ai cum să pui semnul egalității între un demnitar al statului și un angajat la privat. Nu poți să pui semnul egalității între un muncitor, un intelectual, un magistrat, un parlamentar care reprezintă puterea legislativă. Voi puneți problema greșit. Același nivel de pensii este peste tot. Nici pensiile parlamentarilor nu sunt exagerat de mari. S-au păstrat proporțiile de la nivelul UE. Eu cred că de când a intrat PSD la guvernare, toți pensionarii au simțit o creștere. Mai mică, e drept, pentru că pensiile nu poate cineva să le dubleze de la o zi la alta. Dar în niciun caz nu se poate ca pensia unui muncitor să fie egală cu a unui profesor universitar. (…) Consilierii locali și județeni, care se întâlnesc o dată pe lună, nu fac activitate. Ei nu stau în permanență să facă munca asta. Nu-i angajat, e doar consilier local. Nu e nicio asemănăre. Nu se poate face o asemănăre”, e de părere Doina Silistru.

 „România nu e pregătită”

 Aceasta este opinia senatorului Dan Marian față de pensiile speciale. El a votat împotriva acestui proiect, însă numai din considerentul că oamenii nu sunt pregătiți să înțeleagă că parlamentarii au nevoie de pensii speciale.

dan marian

Dan Marian

„Nu vreau să fiu populist. Nu e pregătită societatea românească să accepte așa ceva. Am votat împotrivă pentru că nu e pregătită societatea românească să accepte o astfel de lege. Parlamentul este instituția care creează legi, deci oamenii care lucrează acolo trebuie stimulați. Orice muncă este importantă, dar nu este egală. Multe dintre argumentele PSD sunt valabile. În Italia, salariul unui parlamentar este de 15.000 euro net. În orice domeniu de activitate, sunt oameni care nu se duc să lucreze undeva, pentru că munca nu e plătită conform așteptărilor. Dacă în Parlament ar fi salarii de 15.000 de euro, ce creiere luminate ar fi acolo? Dar noi avem o problemă de percepție, de mentalitate. Vrem multe, dar nu vrem să plătim. În alte țări, nu e așa. Parlamentarii sunt respectați. Sunt oameni care într-adevăr sunt respectați. Legea asta a trecut pentru că sunt parlamentari care nu se vor mai regăsi în viitorul parlament și aveau nevoie de o indemnizație”, a spus Dan Marian.

Referitor la modul în care inițiativa legislativă a pensiilor speciale a fost primită de electorat, Dan Marian are și o sugestie: „Dacă românii sunt nemulțumiți, dd ce nu ies în stradă?”

Altfel, senatorul PNL consideră că această categorie profesională are nevoie de venituri mai mari pentru a resuce nivelul corupției.

„Procurorul de la DNA, care are 180 de milioane salar și pensie specială între 150 de milioane și 250 de milioane, și-ar mai face treaba dacă nu ar avea aceste facilități? Ei de ce au? Pentru că trebuie. Sunt categorii sociale care trebuie plătite pentru a reprezenta instituții la cel mai înalt nivel. E normal ca președintele sau primul ministru să aibă salariu 7.000 de lei? Oare de ce avem noi probleme cu corupția? Oare de ce un comisar european când este instalat în funcție primește un milion de euro? Ca să nu aibă niciodată probleme financiare. Să poată sta să producă idei și soluții”, mai spune Dan Marian.

În ceea ce privește alte categorii de aleși, el este de acord cu Doina Silistru.

„Un consilier local este indemnizat modic, să zică și ei că iau ceva. Stă la ședință o dată pe lună și pleacă acasă cu 200 de lei. Ce a făcut el atât de extraordinar? România are o mare problemă cu sistemul de pensii. Suntem pe deficit și dăm de la bugetul anual aproape patru miliarde de euro să acoperim deficitul de la bugetul de pensii. Eu aș fi de acord să mărim salariile primarilor. Să fie de măcar trei ori cât sunt acum. Așa, avem primari analfabeți, pentru că miza nu e suficientă pentru creierele luminate. Salariul trebuie să fie pentru toată lumea o miză. Depinde cine plătește. Salariul trebuie să reflecte performanța. Sunt munci grele, care sunt prost remunerate”, a mai spus Dan Marian.

Și parlamentarii sunt oameni. Sau numai ei sunt?…

Liberalul Corneliu Bichineț este convins că bătrânețea e grea pentru toată lumea, iar parlamentarii sunt și ei oameni și au nevoile lor…

bichinet1

Corneliu Bichineț

„Nu vreau să fiu duplicitar. Am fost parlamentar și știu că rolul unui om în această ipostază este foarte important pentru țară. Parlamentarul dă legi. Asta este principala lui activitate. Parlamentarul acordă audiențe cetățenilor și le dă sprijin în teritoriu. Parlamentarul reprezintă țara atunci când pleacă peste hotare, la diferite reuniuni internaționale. Toate acestea presupun un grad consistent de cheltuieli. Mai știu, de asemenea, că parlamentarul nu pleacă direct din șomaj la București și nici de pe băncile școlii, iar în timpul activității sale productive, a ținut cont de îndemnul poporului: strânge bani albi pentru zile negre. Deoarece bătrânețea este grea pentru orice persoană și nimeni nu știe cum îmbătrânește, e bine ca cei care se cred nemuritori să coboare cu picioarele pe pământ și să își imagineze că într-o zi le vor tremura mâinile, vântul le va bate pungule goale atunci când se întorc din piață, iar seara probabil vor uita să facă «Tatăl nostru» înainte de adormi. Iar când pleacă în oraș dimineața, acei care pot pleca, uită că s-au trezit și ies pe stradă cu scufița de noapte pe cap. PNL a votat împotriva pensiilor speciale pentru parlamentari. Constat că trebuie să aibă pensii speciale cei care îi urmăresc, arestează și schingiuesc parlamentari în pușcărie. De pensiile acestora să nu se atingă nimeni cumva…!”, spune Corneliu Bichineț.

Ce omite însă vicele de la Consiliul Județean e că pe străzile Vasluiului pot fi văzuți mulți pensionari cu scufița de noapte pe cap care nu au bani de medicamente, iar alții nici de o pâine.

Deputatul UNPR Tudor Ciuhodaru se declară împotriva pensiilor speciale și spune că nu se poate face nimic, întrucât majoritatea a decis.

ciuhodaru-1

Tudor Ciuhodaru

„Eu am zis de la început că nu susțin un astfel de demers legislativ și că nu mi se pare normal ca într-o țară bolnavă și săracă anumite categorii să aibă anumite avataje. Pensia parlamentarilor poate fi mărită după ce toate pensiile sunt la nivel european. În contextul în care s-ar fi votat secret, acest proiect ar fi trecut mult mai confortabil. Eu știu că toți sunt cetățeni ai României. Dacă mă întrebați pe mine, ori hotârâm că există și alte categorii speciale și cred că pe ei ar trebui să îi vedem întâi când vorbim de pensie speciale. Să se gândească că nu e totuna când te duci și lupți pentru țara ta, pe câmpul de luptă, adică atunci când ți-ai asumat condiții pe care alții nu și le-au asumat. Aici se aplică legea lui Galileo, varianta parlamentară: majoritatea decide! Dar eu cred că un astfel de proces legislativ ar fi putut lua în considerare atunci când pensiile medicilor, profesorilor, militarilor, polițiștilor, inginerilor, agricultorilor ar fi ajuns ca acelea din UE. Până atunci, parlamentarii ar fi trebuit să găsească soluții de creștere a pensiilor mult prea mici din Vaslui”, a spus Ciuhodaru.

Dar dacă nu s-a întâmpla așa cum ar fi trebuit, cei nemulțumiți nu au decât să se resemneze.

 Sfidare pe față

 Asta consideră președintele Organizației Județene a PMP, Daniel Onofrei, că au făcut parlamentarii aprobându-și pensiile speciale.

Daniel Onofrei

Daniel Onofrei

„Aș putea să vă spun că parlamentarii PMP au votat împotriva acestui proiect. Nu mi se pare justă existența acestor pensii. Cea mai simplă variană pentru a fi o decizie corectă și argumentată ar fi fost majorarea tuturor pensiilor. Dacă tot ne asumăm un efort în domeniul acesta, măcar să beneficieze toți pensionarii. Nu cred că se mai poate face ceva. Nici cei care vor veni după nu vor putea sp mai modifice ceva. E peste ceea ce poate gândi cineva. Asistăm la o sfidare a oricărei limite de bun simț. Se prezintă în fața electoratului ca un partid socialist, care ar trebui să aibă grijă de toată lumea, dar avem grijă doar de noi. S-ar putea ca acest lucru să fie o plată pentru apărarea lui Ponta sau lui Șova”, e de părere Onofrei.

Consilierul municipal bârlădean Daniel Buzamăt spune că el, ca și ales local, nu a urmărit niciodată un venit prin intrarea în politică și nu înțelege de ce parlamentarii sunt preocupați de înavuțire în loc să rezolve probleme cetățenilor.

Daniel Buzamăt

Daniel Buzamăt

„Eu zic că nu era momentul ca parlamentarii să adopte o astfel de lege. Românii de rând au multe alte probleme. Sunt peste 500.000 de români care au pensii sub 500 de lei. Cred că peste tot ce înseamnă pensie trebuie să se aplice acel principiu al contributivității. Avem o clasă politică de tot râsul. 25 de ani au jefuit România, iar acum pretind și pensii speciale. Iar mai nou, unii vor spor pentru liniște și odihnă. Eu nu am urmărit niciodată de când am intrat în politică să am vreun folos personal. Eu le-am spus oamenilor să mă aleagă pentru că vreau să le fac traiul mai bun, nu să iau indemnizația de consilier. Aș fi de acord cu pensiile speciale dacă ar avea merite deosebite. Dar în condițiile în care noi batem pasul pe loc, nu mi se pare normal. Nu e normal să intri în politică ca să o duci mai bine, iar dacă facem ceva pentru urbea noastră să fim răsplătiți”, a spus Buzamăt.

Sute de vasluieni puși pe drumuri ca să-și demonstreze vechimea

de Roxana NĂSTASĂ

Sute de vasluieni care au lucrat la Mecanica, Hitrom, Moldosin sau alte asemenea unități întâmpină probleme la pensionare. După ce la începutul acestui an a intrat în vigoare actul normativ care reglementeazã reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele care au lucrat în grupa I de muncă, cei în cauză nu-și pot demonstra vechimea pentru a putea beneficia de dreptul ce li se cuvine. Acest lucru se întâmplă din cauza proastei gestionări a arhivelor de către fostele societăți angajatoare din județ sau chiar a lipsei arhivelor în cazul unor instituții. Oamenii care au lucrat în anumite grupe profesionale spun că sunt puși pe drumuri, întârziați și umiliți, iar după zeci de ani de muncă sunt în imposibilitatea de a-și demonstra vechimea.

„Trebuie găsită o soluție pentru că cei care au lucrat și care au probleme la pensionare din cauză că societățile la care au lucrat nu mai au arhivele complete. Sunt sute de persoane care ar beneficia de înscriere la pensie, dar cărora noi le dăm decizie de respingere din cauză că nu-și pot dovedi vechimea și apartenența la o anumită grupă de muncă. Ne confruntăm zilnic cu astfel de cazuri. Este total incorect ca niște oameni care au muncit să nu beneficieze acum de un drept al lor, din cauza neglijenței și a nepăsării celor de la societățile la care au lucrat”, a declarat Isabel Bogdan, directorul Casei Județene de Pensii Vaslui.
Acesta a cerut sprijin pentru rezolvarea situației la Instituția Prefectului și a primit asigurări că vor fi făcute demersurile necesare pentru rezolvare.
„Aceasta este o problemă reală. Chiar dacă au fost făcute cereri și memorii către instituțiile abilitate de la București, vom sprijini cum putem aceste demersuri, astfel încât să ajutăm persoanele respective”, a declarat prefectul județului Vaslui, Andrei Puică.

Pensionarii țepari

de Roxana NĂSTASĂ

Zeci de pensionari din județ sunt depistați lunar de Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui în timp ce fentează statul, luând pensie și încasând în același timp și alte venituri de natură salarială. Cei prinși se aleg cu drepturile suspendate și cu obligația de a restitui sumele încasate necuvenit.

Cei de la CJP Vaslui verifică bazele de date cu pensionari iar persoanele care se află în incompatibilitate nu au nicio șansă să păcălească legea fără a fi prinse. De exemplu, ultima situație este din luna decembrie, când au fost descoperiți în situația de incompatibilitate 164 de pensionari din județ, care luau și pensie și munceau. Tot la acea dată erau în evidențele CJP Vaslui, 312 debitori care aveau de restituit plățile pe care le-au încasat fără să li se cuvină. În fiecare lună se găsesc astfel de pensionari care cred că pot păcăli sistemul. O parte dintre țeparirenunță însă la calitatea de salariat preferând să se pensioneze, ieșind, astfel, din situația de incompatibilitate, fapt ce conduce la reluarea plății pensiilor.

“Sunt mulți cei care sunt prinși că iau și pensie și realizează și alte venituri. Este vorba de cei care au handicap de gradul I sau II, dar și cei cu gradul III care au lucrat cu normă întreagă. Aceștia chiar dacă au un handicap și iau pensie mai pot lucra. De exemplu, dacă are un picior tăiat, poate lucra cu mâinile. Sunt unii care nu se pot lăsa de muncă nicicum și obțin venituri și din pensie și din muncă, dar sunt prinși. Am avut de curând un pensionar tehnician dentar care a fost prins că mai și muncea din când în când și i-a fost suspendată pensia”, ne-a declarat Loredana Enache, purtător de cuvânt al CJP Vaslui.

Așadar, prin titlul executoriu emis de CJP Vaslui, pensionarii incompatibili sunt obligați să restituie la bugetul asigurărilor sociale pensia încasată în perioada în care a avut calitatea de asigurat. Pensionarii care sunt descoperiți în situația de incompatibilitate sunt din mai multe categorii. În primul rând, este vorba despre debite care provin de la pensionarii de invaliditate gradul I sau II, care au cumulat pensia cu venituri salariale sau alte venituri asimilate acestora. O altă categorie sunt pensionarii de invaliditate încadrați în gradul III de invaliditate, care au lucrat cu normă întreagă (opt ore/zi) și, conform legii, pot lucra doar jumătate de normă (patru ore/zi). Situația de incompatibilitate survine și în cazul soțului supraviețuitor care beneficiază de pensie de urmaș și nu poate cumula această pensie cu venituri din activități salariale dacă acestea depășesc 35% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor de stat.

Tot mai puțini asigurați

 de Roxana NĂSTASĂ

A scăzut numărul asiguraților la Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui. Potrivit reprezentanților instituției, tot mai puțini sunt cei care încheie contracte de asigurare pentru a putea beneficia ulterior de pensie.

În ultimii ani, evoluția acestui tip de asigurare a fost pe un trend descendent. Dacă în anul 2011 au fost încheiate 1.372 de contracte, în 2012, numărul a scăzut, fiind înregistrate 1.075, iar în 2013 – 939. La începutul acestui an, în evidențele CJP Vaslui figurau 931 de asigurați pe bază de contract de asigurare.

În prezent, contribuția lunară minimă de asigurare este de 222 lei, iar venitul minim asigurat trebuie să fie în valoare de 845 lei. Se pot asigura în sistemul public de pensii, facultativ, pe bază de contract de asigurare socială, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat. Este important de menționat faptul că această modalitate de asigurare a fost introdusă tocmai pentru a da posibilitatea celor care nu au stagiul de cotizare necesar pentru înscrierea la o anumită categorie de pensie, potrivit Legii nr. 263/2010, să își completeze vechimea în muncă și, de asemenea, pentru a da posibilitatea persoanelor interesate să își suplimenteze venitul asigurat. Asigurarea facultativă în sistemul public oferă o serie de avantaje, în sensul că, dacă îndeplinesc condițiile cerute de lege, asigurații pot beneficia de pensii, ajutor de deces și bilete de tratament balnear.

Anii de facultate pot fi trecuți la stagiul de cotizare pentru pensie

de Roxana NĂSTASĂ

Perioada de timp în care o persoană urmează studii universitare poate fi inclusă în stagiul de cotizare necesar pentru obținerea pensiei. Ca această regulă să se aplice trebuie îndeplinite, însă, anumite condiții. În plus, în funcție de studiile universitare urmate, perioadele pot fi luate în considerare doar la obținerea anumitor categorii de pensie.
Vești bune pentru cei care au studii superioare pentru că printre acele perioade necontributive, se numără și cele în care asiguratul a urmat cursuri universitare de licență și/sau de doctorat.
Categoriile de pensie pentru care se poate lua în considerare, la calcularea stagiului de cotizare, perioada de studii de licență sunt pensia pentru limita de vârstă, pensia de invaliditate și pensia de urmaș. În ceea ce privește studiile universitare de doctorat, sunt luate în considerare toate categoriile de pensie.
De menționat, că asigurații beneficiază de asimilarea anilor de studii universitare numai dacă nu realizează venituri pentru care este obligatorie plata contribuției de asigurări sociale.

A venit prima serie de bilete de tratament pentru pensionarii vasluieni!

de Roxana NĂSTASĂ

Județului Vaslui i-a fost repartizată prima serie de bilete de tratament a acestui an. Conform reprezentanților Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui, s-au alocat pentru prima serie, de pe 16 februarie, 50 de bilete, dintre care șapte gratuite.

„Avem 50 de bilete repartizate pentru prima serie, de pe 16 februarie, din care șapte sunt gratuite. Bilete sunt pentru stațiunile Covasna, Nicolina, Olănești și Pucioasa” a declarat Isabel Bogdan, directorul CJP Vaslui.

Așadar, pensionarii vasluieni care doresc să beneficieze de tratament balear se pot înscrie la sediul instituției, ierarhizarea cererilor de bilete fiind dată de ordinea descrescătoare a punctajelor aferente fiecărei cereri. Cei care nu beneficiază acum, pot încerca la următoarea serie, ce va fi pe 4 martie.

De aceste bilet pot beneficia pensionarii înregistrați la CJP Vaslui, pensionarii de invaliditate, asigurații sistemului public de pensii, veteranii de război, persoanele cu handicap și asiguratii care lucrează în condiții speciale. Pe lângă aceștia, pot beneficia de un bilet de tratament și însoțitorii persoanelor cu handicap, copiii minori beneficiari ai pensiei de urmaș și personalul didactic din învățământ.

Durata sejurului pentru un bilet este de 16 zile și cea a tratamentului balnear de 12 zile.

Natalitatea, la cel mai mic nivel de la razboi incoace. Cu cat se reduc pensiile romanilor in urmatorii ani, din cauza declinului demografic

Anul trecut, numarul copiilor nascuti in Romania a scazut la cel mai mic nivel din ultimii 70 de ani, avertizeaza specialistii. Iar asta insemna ca tinerii trebuie sa faca economii si investitii incepand de astazi daca vor sa aiba un trai decent la batranete, pentru ca in mai putin de 30 de ani pensia de stat va ajunge la doar 16 la suta din ultimul salariu.

In Romania natalitatea arata ca in vremuri de raboi. “In anul 2013 s-au nascut in Romania 178.000 de persoane, care este cel mai mic numar de la al Doilea Razboi Mondial”, explica Marius Popescu.
Rezultatul este ca vor fi tot mai putini tineri care sa munceasca si tot mai multi varstnici. In prezent, pentru fiecare roman care plateste contributii la sistemul public de pensii exista 1,3 pensionari, dar se va ajunge in 2032 la aproape 2, iar in 2042 la 2,5 pensionari la un salariat.
Rezultatul este ca daca cei care se pensioneaza acum vor primi de la stat o pensie de stat echivalenta cu 36 la suta din ultimul salariu, in 2032 aceasta pensie de stat va cobora la 24 la suta din salariu. Acestia vor primi insa in plus pensia privata obligatorie, care le va aduce inca 10 la suta din salariu.
Una dintre ofertele de pe piata spune ca daca o persoana in varsta de 35 de ani depune lunar 50 de lei pentru o pensie facultativa va primi la pensionare 38.500 de lei, adica 8.750 de euro, dublu fata de ceea ce ar primi daca ar depune banii la banca cu o dobanda de 5 la suta pe an.
Fondurile de pensii scot insa randamente mult mai bune. “Am investit in marile privatizari – Transgaz, Electrica, Nucleareletrica, Romgaz”, explica Raluca Tintoiu, director general ING Fond de Pensii.
Romanii, dezinteresati de veniturile de la batranete. 1 din 3 crede ca statul are obligatia sa le plateasca pensiile, iar cei mai multi nu-si aleg un fond privat obligatoriu, fiind repartizati aleatoriu
Jumatate din romani apreciaza ca “altcineva” este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie dupa pensionare, in special statul si angajatorii, fapt ce explica interesul scazut fata de sistemul pensiilor private, potrivit unui studiu ING Pensii Private realizat online.
“In randul publicului roman exista tendinta evidenta de a «externaliza» responsabilitatea actiunilor necesare pentru a obtine la momentul pensiei un venit adecvat propriilor nevoi. Astfel, unul din doi participanti la studiul ING Pensii Private apreciaza ca «altcineva» este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie dupa pensionare. Acest «altcineva» este reprezentat de stat – 37%, angajatorul – 11% si familia – 3%”, a declarat miercuri directorul general ING Pensii Private, Raluca Tintoiu, citata de Mediafax.
Ea a adaugat ca aceasta atitudine poate fi explicata si de lipsa de implicare a persoanelor care au dreptul legal de a detine o pensie administrata privat (Pilonul II) in alegerea informata si deliberata a fondului la care participa.
“Spre exemplu, la ING Pensii, un sfert din cei peste 1,8 milioane de participanti care detin un astfel de produs au fost repartizati aleatoriu de-a lungul timpului. Tendinta este semnificativ mai evidenta in randul tinerilor. Astfe, 22% din participantii repartizati aleatoriu catre fondul administrat de ING Pensii au varsta cuprinsa intre 20 si 25 de ani”, a spus Tintoiu.
Realizat online de IPSOS Research in iunie 2014 pe un esantion de 1.000 de persoane, studiul a scos in evidenta ca, pentru marea majoritate a romanilor, Pilonul II este singurul instrument financiar prin intermediul caruia economisesc pentru pensie.
“Chiar si asa, insa, oamenii nu au o imagine clara asupra sistemului de pensii administrate privat si a beneficiilor pe care le ofera acesta. Astfel, 86% dintre respondenti au declarat ca nu economisesc constant pentru pensie prin intermediul altor instrumente financiare, fie pentru ca nu reusesc (62%), fie pentru ca nu si-au propus (23%)”, a spus reprezentantul ING Pensii.
In acelasi timp, nivelul de informare si interes al publicului cu privire la Pilonul II este inca limitat. Unul din trei respondenti (29%) nu stie ca are o pensie administrata privat, desi detine un astfel de produs, tendinta fiind mai accentuata in randul tinerilor cu varsta de pana la 25 de ani (38%).
De asemenea, 44% din participanti nu cunosc exact nivelul procentual al contributiei lunare si nu stiu ca suma acumulata si randamentul anual realizat de administrator se vor intoarce la ei in viitor sub forma unei pensii suplimentare, iar 38% nu stiu ce sume au acumulat pana in prezent in conturile individuale.
Potrivit datelor prezentate de administrator, Romania va avea in anul 2060 o populatie de 17,2 milioane de persoane, de la 21,4 milioane in 2010, iar populatia activa va reprezenta doar jumatate din total (54%). In aceste conditii, rata de inlocuire a venitului prin pensie scade accelerat, urmand sa ajunga de la 36% in prezent la 24% in anul 2032. Cu alte cuvinte, in anul 2032, pensia va reprezenta 24% din ultimul salariu.
Cu active de 6,5 miliarde de lei, ING Pensii Private este cel mai mare administrator local de pe Pilonul II. Pilonul II a fost lansat in mai 2008 si a ajuns la active de 17,35 miliarde de lei, la finele lunii august.
Sursa: incont.ro

Dosare de pensie întocmite greșit de oameni “culeși de pe stradă”

Zeci de pensionari din județ, pentru care s-ar putea aplica amnistia fiscală adoptată de Senat au returnat ani la rând o parte din venituri din cauza celor care le-au întocmit greșit dosarele de pensionare în anul 2005, când s-a trecut la informatizarea sistemului de pensii.

Potrivit directorului Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui situația se datorează operatorilor angajați în acel an pe perioadă determinată de către Institutul Național de Cercetare și Formare în Domeniul Muncii și Prestației Sociale, în urma unor anunțuri publicate în ziare.“Selecția acestor operatori s-a făcut de către institut în teritoriu, în urma unui concurs. Când am verificat dosarele de angajare, am constatat că au fost selectați și oameni necalificați, culeși de pe stradă, unii care nu aveau nici liceul, aceștia fiind o parte din cei care s-au ocupat de introducerea datelor din dosarele pensionarilor în sistemul informatic. Așa se explică de ce au apărut și erorile la calcularea pensiilor, deși operatorii aveau verificatori și coordonator al întregii activități. Ulterior, s-au recalculat pensiile și s-au constituit debite pentru pensionari”, a declarat directorul CJPVaslui, Isabel Bogdan, pentru mediafax.ro.

În județul Vaslui sunt 239 de pensionari care ar putea beneficia de amnistia fiscală adoptată de către Senat.

Guvernul a aprobat, în 19 august, proiectele de lege privind amnistierea fiscală a pensionarilor și a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcționarilor, actele normative fiind transmise Parlamentului spre adoptare.

Întrucât Camera Deputaților este Cameră decizională în cazul legilor privind reducerea CAS și amnistierea fiscală a mamelor și pensionarilor, joi, premierul Victor Ponta a cerut, la începutul ședinței de Guvern, ca toți miniștrii deputați să fie prezenți, alături de el, marți la votul final asupra celor două proiecte de lege. Senatul a aprobat atât a doua lege de reducere a contribuțiilor de asigurări sociale și amnistierea fiscală față de pensionari, de mame și de profesori și vreau să vă rog și să vă cer, de fapt, toți membrii Guvernului care sunteți deputați, în egală măsură și senatorii, marțea viitoare să fim la votul final pentru a trece aceste legi importante, reducerea CAS și amnistia pentru cei care aveau nevoie”, a cerut Victor Ponta.

Biroul Permanent al Camerei Deputaților a stabilit, marți, ca votul asupra Legii de reducere a CAS și a legilor de amnistiere fiscală a mamelor și pensionarilor să fie dat peste o săptămână. (Roxana NĂSTASĂ)

Băsescu: Reducerea CAS crește riscul ca la un moment dat să începem să amânăm plata pensiilor. CAS poate fi redus de la 1 ianuarie

Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că legea de reducere a CAS la angajator poate fi aplicată din 1 ianuarie 2015 și că Guvernul ar trebui să aștepte misiunea FMI, dar și finalizarea bugetului pe 2015, adăugând că nu vede de ce este “această grabă”.

“Soluția corectă mi se pare ca Guvernul să discute soluțiile cu Fondul și UE pentru compensarea excedentului de deficit creat la fondul de pensii. Asta ar preveni în mod categoric întreruperea acordului cu Fondul”, a declarat Traian Băsescu. Potrivit șefului statului, “trebuie așteptat să vedem cum arată și noul Cod Fiscal, să vedem ce taxe cresc, ce taxe scad”. “CAS ar trebui aplicat numai după ce se face bugetul anului 2015 și, dacă prin buget se constată că putem să reducem CAS, o facem, dacă se constată că măsura nu este sustenabilă, să nu o facem. Nu văd de ce această grabă care pune sub risc și credibilitatea României prin nerespectarea Tratatului fiscal și acordul cu Fondul și implicit credibilitatea pe plan internațional și pierderea top-up-ului de 10% la fondurile care vin de la UE”, a explicat șeful statului. Președintele a menționat că Guvernul ar trebui să aștepte misiunea Fondului Monetar Internațional.

“Poate, cu argumentele pe care înțeleg că le-a adus premierul în conferința de presă de ieri îi convinge pe cei de la Fond, eu din păcate eram la Varșovia și nu m-a putut convinge, dar văzând pe sintezele de presă ce argumente a adus și cunoscând foarte bine Fondul vă pot spune că astfel de măsuri nu pot fi acoperite credibil cu presupuneri, că presupun că o să colectez mai bine, că o să obțin mai mulți bani din noua lege a insolvenței. Ele pot fi acceptate atunci când măsurile sunt precise și calculate”, a afirmat șeful statului. Traian Băsescu a mai arătat că “presupunerile de mai bună colectare și de recuperări de bani sunt doar presupuneri în capul unor oameni care nu înțeleg că nicio instituție financiară nu acceptă argumente pe presupuneri, ci pe evaluări precise din care se știe foarte precis care este aportul suplimentar al unei măsuri de aducere de mai mulți bani în bugetul de stat”. “Este foarte bine dacă se introduce reducerea CAS și de la 1 ianuarie, ceea ce ar prilejui apariția noului Cod Fiscal, ceea ce spunea doamna ministru, noua sa operă sau proiectul vieții dânsei. Apare proiectul vieții, vedem cum stăm cu fiscalitatea, mai facem socoteli, apare bugetul de stat, care probabil va fi proiectul anului dânsei și al lui Ponta, nu chiar al vieții, vedem și acolo cum stăm și pe urmă luăm decizia că de la 1 ianuarie reducem CAS, dacă măsura este sustenabilă”, a mai spus Traian Băsescu.

Președintele a ținut să menționeze că pentru el nu este o dispută politică.

“Eu nu am ce să câștig din poziția pe care o am, ci este o poziție care vizează responsabilitatea față de țara asta, pe care eu am mai văzut-o o dată în situația în care nu avea bani să-și acopere cheltuielile la pensii și la salarii. Nu aș vrea să o mai văd nici măcar din afara Cotroceniului într-o astfel de situație, fiindcă știu cât suferă populația când se ajunge într-o astfel de situație”, a arătat Traian Băsescu.

Președintele Traian Băsescu cere Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS, “din punct de vedere al oportunității”. Potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, șeful statului a semnat, miercuri, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.


DECLARAȚIILE PREȘEDINTELUI în format LIVE TEXT:

– Un alt risc este legat de creșterea taxelor: a celor pe proprietate, a celor pe automobile, creșterea Cotei Unice

– Un alt risc este fragilizarea sustenabilității fondului de pensii. Am trăit zile când am constatat că nu aveam de unde să luăm bani pentru pensii. Creșterea de la 12.5 la peste 18 miliarde de lei, deficit al fondului de pensii este un lucru îngrijorător. Nu vreau să spun că nu se vor plăti pensiile, dar crește riscul să amânăm plata pensiilor, să le mutăm pe luna viitoare. Acesta este un deficit structural.

– E clar că anul viitor trebuie să avem o creștere importantă a bugetului Apărarii, iar situația regională nu ne permite să nu ne apropiem de 2% la Apărare

– Pentru mine nu este o dispută cu Guvernul, pentru mine este o chestiune de conștiință

– Dacă privim la absorbția fondurilor europene, cifrele de anul trecut cu care se laudă Guvernul Ponta sunt pe proiecte derulate în timpul premierului Emil Boc. Ei nu au reușit să semneze niciun contract nou.

– Față de alocația bugetară, pe primele șase luni de la investiții s-au tăiat 22 de la 25%, iar efectul s-a văzut în creșterea șomajului. Nu am pretenția ca la nivelului Executivului să se înțeleagă ce este șomajul. Bieții oameni de la guvern cred că pentru a depista șomajul te uiți la câte locuri de muncă s-au creat. Trebuie să te uiți și la cele pierdute.

– Un alt element care m-a făcut să întorc legea în Parlament este legat de modul în care s-au realizat investițiile pe anul acesta.

– Anul acesta, pe primele 6 luni, deficitul de încasări e de circa 2,4 miliarde lei, deci premierul trebuie să facă obligatoriu o rectificare negativă

– Constatam că anul trecut Guvernul a făcut 3 rectificari negative din cauza nerealizării țncasărilor. Sigur, premierul nu țntelege economia și compară anii între ei

-Nu am intervenit pe textul legii. Deși am solicitat un document de la Guvern din care să rezulte cum poate fi susținută reducerea CAS, nu am primit nici un document

– O să repet o mare parte din ce am mai spus, dar aceasta e în principal motivația în baza căreia am retrimis legea la Parlament – sursele de finanțare

– Vreau să afirm din nou că o reducere a CAS-ului este o măsură bună pe care o susțin fără rezerve legate de utilitatea sa. În același timp, am rezerve legate de sustenabilitatea măsurii

– Vreau să fac o scurtă declarație cu privire la motivele pentru care am întors la Parlament legea privind scăderea CAS

Sursa: mediafax.ro

Pensionarii datornici rămân fără pensii

Mii de bătrâni s-au trezit cu popriri pe pensii, pentru că nu și-au mai putut achita impozitele la stat sau ratele la bănci. Vârstnicii se uită cum li se subțiază pensia de la o lună la alta, cei mai mulți fiind nevoiți să se descurce doar cu câteva sute de lei rămase după poprire.

Potrivit reprezentanților Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui, lunar, vin sute de decizii prin care primăriile sau instituțiile de credit solicită popriri pe veniturile bătrânilor. Sefii CJP mai spun că în fiecare lună sunt solicitări pentru aproximativ 300 de popriri noi. Acestea vin, în marea lor majoritate, de la primării și instituțiile de credite. Pensionarilor care au restanțe la o singură instituție li se oprește o tremie din venituri, iar cei care au de la două în sus, li se impun popriri pe jumătate din pensie. În prezent, peste 1.600 de bătrâni nu primesc pensiile țntregi.

Luându-se după modelul băncilor, reprezentanții Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) au decis ca pensionarii care au avut popriri pe pensii să nu mai poată lua prea curând împrumuturi. Se încearcă în acest mod stoparea numărului destul de mare de debitori.

Potrivit lui Traian Pascu, președinte CARP, în ultimul an au fost zeci de rău-platnici care nu au înțeles să-și achite ratele lunare și a fost nevoie de popriri. Din păcate, sumele se recuperează destul de greu în condițiile în care restanțierii au datorii și la alte societăți.

“În ultimul an, a fost o avalanșă de debitori: 47 cu peste 100.000 de lei. Am făcut întâi somații și apoi popriri. La popriri mai sunt însă și alte probleme, deoarece rău-platnicii nu au doar la noi datorii. O persoană care a avut popriri este considerată rău-platnică și va primi un alt împrumut după un an de zile de la terminarea celui vechi . Cel care a ajuns la poprire după ce a plătit jumătate din credit, va avea interdicție șase luni”, ne-a spus Traian Pascu.

Și nu se iau măsuri doar în ce privește împrumutul. Cei rău-platnici vor putea lua și mai puțini bani. Vestea nu este deloc plăcută pentru vârstnici în condițiile în care mulți dintre ei apelau la CARP ca la o ultimă soluție pentru că, în primul rând, dobânda este de numai 1%.

Ponta spune că salariile bugetarilor nu vor fi tăiate, dar nu poate promite o creștere

Pensiile vor fi indexate anul viitor, posibil cu peste 4%, iar salariile bugetarilor nu vor fi tăiate, fără însă să poată fi avansată la acest moment o promisiune de creștere, a declarat premierul Victor Ponta.

“Salariile nu vor fi tăiate, dar nu pot promite o creștere”, a spus Ponta laRomânia TV. Referindu-se la noua Lege a salarizării unitare, prezentată de către ministrul Muncii în interviul acordat MEDIAFAX, șeful Guvernului a arătat că va susține legea dacă va fi redus decalajul dintre cel mai mare și cel mai mic salariu și a amintit că a propus în acest sens o diferență de 1 la 7 între cele două valori.

Premierul a reluat totodată ideea reducerii acestei diferențe prin introducerea unei taxe de solidaritate asupra veniturilor care depășesc un anumit nivel. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că în 2015 ar putea fi mărită pensia cu cel puțin 4% și cel mult 4,4%, salariul minim va crește la 900 lei din 1 iulie și ar trebui să ajungă la 1.200 în 2016, iar o nouă Lege a salarizării unitare ar putea fi aplicabilă din 2015.

Sursa : mediafax.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: